Успехи комплексной больничной реабилитации после коронарной реваскуляризации у пациентов с хронической сердечной недостаточностью.

Successes of short-term comprehensive in-hospital rehabilitation after coronary  revascularization in patients with chronic heart failureScopul studiului nostru constă în evaluarea comparativă a rezultatelor reabilitării cardiace în faza I (în staționar) la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică după revascularizare coronariană în funcție de clasa funcțională NYHA. În studiu au fost incluși 263 pacienți cu insuficiență cardiacă cronică, internați pentru reabilitare cardiacă după revascularizare coronariană. Tot lotul de pacienți a fost divizat în 2 grupuri în funcție de clasa funcțională (CF) NYHA a insuficienței cardiace: grupul 1 – 155 pacienții cu clasa funcțională II NYHA și grupul 2 – 108 pacienți cu clasa funcțională III NYHA. Pacienții au fost supravegheați pe perioada aflării în staționar, unde s-a efectuat examenul clinic, ECG, Ecocardiografia, radiografia cutiei toracice, test cu efort fizic dozat mers plat 6 minute, investigații de laborator. Calitatea vieții pacienților incluși în studiu a fost determinată prin aplicarea chestionarului Minnesota LHF Q. Toleranța la efort fizic, determinată în test mers plat 6 minute, s-a majorat concludent la pacienții din ambele grupuri de studiu la sfârșitul perioadei de reabilitare în staționar, dar distanța parcursă în acest test a fost semnificativ mai mare la pacienții cu CF II NYHA comparativ cu cei cu CF III NYHA, iar scorul fizic al chestionarului Minnesota LHF a avut o valoare medie mai mică în grupul de pacienți cu CF II NYHA. Durata medie a fazei I (în staționar) de reabilitare cardiacă a fost semnificativ mai mare la pacienții cu CF III NYHA, comparativ cu cei cu CF II NYHA.Успехи комплексной больничной реабилитации после коронарной реваскуляризации у пациентов с хронической сердечной недостаточностью

Распространенность легочной гипертонии в раннем периоде после реваскуляризации миокарда у пациентов с аорто-коронарным шунтированием и первичной ангиопластикой..

Prevalence of pulmonary hypertension in the early post revascularization period after coronary artery by-pass grafting or primary percutaneous angioplastyÎn acest studiu am cercetat evoluția naturală a hipertensiunii pulmonare (HTP), evaluată prin determinarea ecocardiografică a presiunii sistolice în artera pulmonară, la pacienții în perioada precoce post-revascularizare miocardică prin by-pass aorto-coronarian sau angioplastie percutană primară. Grupul total include 141 pacienți consecutivi, spitalizați în secția de reabilitare cardiacă, care au fost divizați în trei grupuri în funcție de probabilitatea ecografică a HTP: grupul 1 - probabilitate mică de HTP, presiunea sistolică în artera pulmonară (PsAP) <36mmHg) include 82 pacienți (58,15%), grupul 2 - probabilitate medie de HTP, PsAP=36-50mmHg cuprinde 48 de pacienți (34,04%) și grupul 3 - probabilitate înaltă de HTP, PsAP>50mmHg, include 11 pacienți (7,81%). Am găsit o prevalență sporită a HTP în perioada precoce post-revscularizare, în special în grupul de pacienți cărora li s-a efectuat angioplastie primară. Pacienții cu presiunea sistolică în artera pulmonară elevată au, mai frecvent, insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Nu am găsit o corelare între comorbiditățile pacienților și probabilitatea mai mare de hipertensiune pulmonară în perioada imediat următoare revascularizării miocardului.Распространенность легочной гипертонии в раннем периоде после реваскуляризации миокарда у пациентов с аорто-коронарным шунтированием и первичной ангиопластикой.

Ранняя реабилитация и риск повторных госпитализаций после коронарной реваскуляризации.

Early rehabilitation and risk of hospital readmissions after coronary revascularisation.Studiul a avut drept scop determinarea factorilor ce influențează spitalizările repetate pe parcursul primelor 12 luni după îndeplinirea programului de reabilitare cardiovasculară în spital în faza precoce după revascularizare coronariană. Au fost incluși 197 pacienţi, vârsta medie 61,05±0,8 ani, dintre care 138 bărbaţi şi 59 femei, divizați în 2 grupuri: grupul 1 (de control) – 91 pacienţi şi grupul 2 – 106 pacienţi, care au îndeplinit programul de reabilitare cardiovasculară după revascularizare coronariană prin by-pass aorto-coronarian sau angioplastie coronariană. A fost studiată rata de reinternări din motive cardiace și non-cardiace pe parcursul a 12 luni de supraveghere. Prezența comorbidităților cum ar fi diabetul zaharat cu angiopatia diabetică, stadiul avansat al bolii cronice renale (III K/DOQI), stenoza valvei aortice, fibrilația atrială persistentă, insuficiența cardiacă clasa funcțională III NYHA cu staza venoasă pulmonară influențează nefast efectul programului de reabilitare cardiovasculară. Reducerea duratei intervalelor QT max, QT corijate şi ratei de intervale QT corijate >450 msec pe parcursul a 12 luni de supraveghere la pacienții după reabilitare cardiovasculară care au fost supuși revascularizării coronariene se asociază cu reducerea ratei de reinternăriРанняя реабилитация и риск повторных госпитализаций после коронарной реваскуляризации

Modificările indicilor de remodelare cardiacă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică de origine ischemică, după reabilitarea fizică la domiciliu

Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica MoldovaSummary. The aim of this work was to study the cardiac remodeling in patients with heart failure of ischemic origin, who carried out the physical rehabilitation program at home.Scopul lucrării: studierea remodelării cardiace la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de origine ischemică, care au efectuat programul de reabilitare fizică la domiciliu. Material şi metode. În studiu au fost incluşi 191 de pacienţi cu insuficienţă cardiacă clasa funcţională II-III NYHA de origine ischemică şi cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng (VS) (fracţia de ejecţie a VS<50%). Ulterior lotul de pacienţi a fost divizat în 2 grupuri: grupul 1 de control – 88 bolnavi (vârsta medie – 57,7±1,0 ani) şi grupul 2 – 103 pacienţi (vârsta medie – 58,6±0,9 ani), care au aderat la programul de reabilitare fizică la domiciliu. Examenul ecocardiografic în regim bidimensional a fost efectuat iniţial, la 3, 6 şi 12 luni de supraveghere. Pacienţii din ambele grupuri au primit acelaşi tratament: cu bisoprolol, lisinopril, spironolactonă, acid acetilsalicilic, furosemid. Rezultate. Peste 1 an de supraveghere am determinat că la pacienţii din grupul 2 valorile indicelui volumului telesistolic (VTS) al VS şi indicelui sfericităţii (ISf) în sistolă s-au micşorat concludent – cu 21,8% şi 6,9%, respectiv (figurile 1, 2), pe când la bolnavii din grupul 1 (de control) nu s-au constatat diferenţe concludente ale acestor parametri. Indicele volumului telediastolic (VTD) şi ISf în diastolă nu s-au modificat semnificativ în ambele grupuri. Pe parcursul perioadei de supraveghere s-a constatat majorarea fracţiei de ejecţie (FE) a VS la cei din grupul 2, iar la pacienţii din grupul 1 (de control) FE a VS s-a redus semnificativ peste 1 an de supraveghere (figura 3).Concluzii. Programul de reabilitare fizică la domiciliu asociat cu tratamentul de modulare neurohormonală a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă de origine ischemică a contribuit la regresarea cardiomegaliei şi ameliorarea funcţiei de pompă cardiacă. Indicele volumului telesistolic şi indicele sfericităţii în sistolă s-au dovedit a fi cei mai sensibili parametri de remodelare cardiacă

The ALICE experiment at the CERN LHC

ALICE (A Large Ion Collider Experiment) is a general-purpose, heavy-ion detector at the CERN LHC which focuses on QCD, the strong-interaction sector of the Standard Model. It is designed to address the physics of strongly interacting matter and the quark-gluon plasma at extreme values of energy density and temperature in nucleus-nucleus collisions. Besides running with Pb ions, the physics programme includes collisions with lighter ions, lower energy running and dedicated proton-nucleus runs. ALICE will also take data with proton beams at the top LHC energy to collect reference data for the heavy-ion programme and to address several QCD topics for which ALICE is complementary to the other LHC detectors. The ALICE detector has been built by a collaboration including currently over 1000 physicists and engineers from 105 Institutes in 30 countries. Its overall dimensions are 161626 m3 with a total weight of approximately 10 000 t. The experiment consists of 18 different detector systems each with its own specific technology choice and design constraints, driven both by the physics requirements and the experimental conditions expected at LHC. The most stringent design constraint is to cope with the extreme particle multiplicity anticipated in central Pb-Pb collisions. The different subsystems were optimized to provide high-momentum resolution as well as excellent Particle Identification (PID) over a broad range in momentum, up to the highest multiplicities predicted for LHC. This will allow for comprehensive studies of hadrons, electrons, muons, and photons produced in the collision of heavy nuclei. Most detector systems are scheduled to be installed and ready for data taking by mid-2008 when the LHC is scheduled to start operation, with the exception of parts of the Photon Spectrometer (PHOS), Transition Radiation Detector (TRD) and Electro Magnetic Calorimeter (EMCal). These detectors will be completed for the high-luminosity ion run expected in 2010. This paper describes in detail the detector components as installed for the first data taking in the summer of 2008

Optimization of Betalain Pigments Extraction Using Beetroot by-Products as a Valuable Source

(1) Background: This study is designed to extract the bioactive compounds from beetroot peel for future use in the food industry. (2) Methods: Spectrophotometry techniques analyzed the effect of conventional solvent extraction on betalains and polyphenolic compounds from beetroot peels. Several treatments by varying for factors (ethanol and citric acid concentration, temperature, and time) were applied to the beetroot peel samples. A Central Composite Design (CCD) has been used to investigate the effect of the extraction parameters on the extraction steps and optimize the betalains and total polyphenols extraction from beetroot. A quadratic model was suggested for all the parameters analyzed and used. (3) Results: The maximum and minimum variables investigated in the experimental plan in the coded form are citric acid concentration (0.10–1.5%), ethanol concentration (10–50%), operating temperature (20–60 °C), and extraction time (15–50 min). The experimental design revealed variation in betalain content ranging from 0.29 to 1.44 mg/g DW, and the yield of polyphenolic varied from 1.64 to 2.74 mg/g DW. The optimized conditions for the maximum recovery of betalains and phenols were citric acid concentration 1.5%, ethanol concentration 50%, temperature 52.52 °C, and extraction time 49.9 min. (4) Conclusions: Overall, it can be noted that the extraction process can be improved by adjusting operating variables in order to maximize the model responses

PSEUDOPUBERTATEA PRECOCE – MANIFESTARE PARANEOPLAZICĂ RARĂ ÎN HEPATOBLASTOM

Hepatoblastomul este cea mai frecventă tumoră malignă hepatică la copil, reprezentând 1-2% din totalul cancerelor copilului. Prognosticul rămâne rezervat la pacienţii cu reziduu tumoral postoperator iniţial chiar în condiţiile chimioterapiei intensifi cate. În hepatoblastom alfa fetoproteina (AFP) este un excelent marker pentru monitorizarea răspunsului la tratament, progresia sau recurenţa afecţiunii (deşi foarte rar afecţiunea poate să recadă ca tumoră non-secretantă cu toate că iniţial a fost secretantă). Studiile internaţionale arată că atât nivelurile foarte mici, cât şi cele foarte mari ale AFP sunt asociate cu prognosticul nefavorabil al afecţiunii. Hepatoblastomul se poate asocia cu o serie de manifestări non-metastatice (sindroame paraneoplazice), cum ar fi sinteza ectopică de gonadotrofi nă corionică umană (HCG). Prezentăm cazul unui copil de sex masculin, în vârstă de 3 ani, cu o formaţiune tumorală gigantă la nivel hepatic (examinare CT). Determinarea AFP plasmatică a relevat valori foarte mari, peste 121000 ng/ml (N<7,0), stabilindu-se diagnosticul de Hepatoblastom stadiu III. În urma examenului endocrinologic, în condiţiile unui hepatoblastom la un băiat cu semne pubertare precoce s-au determinat HCG plasmatic şi testosteronul plasmatic cu valori mult peste limita normală; ecografi a testiculară a descris testiculi cu volum crescut iar radiografi a de pumn a constatat o dezvoltare osoasă corespunzătoare vârstei de 6 ani. Se obiectivează astfel una dintre cele mai rare manifestări paraneoplazice la copil, pseudopubertatea precoce izosexuală la un caz de hepatoblastom