Autolog tranplantation of platelet rich fibrin in inguinal hernia repair in liver cirrhosis

Background. The objective of this study is to provide autologous platelet-rich fibrin transplantation in inguinal hernia repair in liver cirrhosis with ascites. Materials and methods. A study was conducted on 28 patients with inguinal hernia combined with liver cirrhosis and massive ascites-peritonitis. Group I: 14 patients with inguinal hernia associated with liver cirrhosis and massive ascites peritonitis underwent Lichtenstein type hernioplasty. Group II: 14 patients with inguinal hernia associated with liver cirrhosis and massive ascites peritonitis underwent Lichtenstein type hernioplasty with the application of autologous fibrin transplantation rich in platelets. All patients in both groups underwent laparoscopic lavage of the abdominal cavity with antibacterials and postoperative drainage with lavage. Results. Seroma wounds postoperative wounds I group 3 cases, II group 0 cases. Postoperative wound suppuration I group 1 case, In group II – 0 cases. Recurrence of the hernia at 1 year was not observed in both groups. Mortality consists of 2 patients, who developed liver failure after 2 months of hospitalization, 1 patient from group I. Conclusion. In patients with inguinal hernia and liver cirrhosis and ascites-peritonitis, the application of Lichtenstein-type surgical treatment with the application of autologous platelet-rich fibrin transplantation ensures safe local results, without postoperative complications in the postoperative wound (lack of seromaler and wound suppuration). Postoperative mortality does not determine a significant difference, being caused by liver reserves and liver failure. Surgical treatment without the application of autologous platelet-rich fibrin transplantation has an increased incidence of postoperative complications

Organizarea asistenței medicale victimelor violenței sexuale

Scopul: Evaluarea practicilor de organizare a asistenței medicale victimelor violenței sexuale pentru elaborarea recomandărilor menite să îmbunătățească structura și procesele instituționale în domeniu. Obiective: Analiza practicilor internaționale și naționale privind organizarea asistenței medicale victimelor violenței sexuale; evaluarea practicilor existente de organizare a serviciilor medicale și medico-legale pentru victimele violenței sexuale; identificarea barierelor și provocărilor în organizarea asistenței medicale victimelor violenței sexuale; elaborarea unor recomandări privitor la îmbunătățirea serviciilor medicale și medico-legale acordate victimelor violenței sexuale. Material și metode: Tipul de studiu: transversal, descriptiv, mixt (cantitativ și calitativ), efectuat prin chestionarea a 240 de medici ginecologi și interviuri în profunzime cu diferite categorii de profesioniști, precum: manageri de spitale, șef Centru Perinatal, reprezentant al Inspectoratului de Poliție, medic-legist. Datele au fost colectate în perioada noiembrie 2022- martie 2023. Chestionarul a fost realizat în Google Forms și distribuit online. Metodele studiului – grafică, statistică, sociologică. Rezultate obținute: În studiul cantitativ, caracteristicile social-demografice ale respondenților sunt după cum urmează: 165 (68,70%) sunt femei și 75 (31,30%) bărbați; stagiul de muncă de 5 ani a fost indicat de 6,2%, 10-15 ani – 12,5%, peste 20 de ani – 81,3 %. După regiunea geografică a țării, din centru au răspuns 18,8%, sud – 37,4%, nord – 43,8%. Datele studiului relatează că medicii ginecologi în proporție de 100% sunt total de acord că serviciile de sănătate acordate victimelor violenței sexuale trebuie să fie furnizate concomitent cu serviciile medico-legale, în același loc și timp. Medicii ginecologi din cadrul spitalului, de altfel, foarte rar participă la expertiza medico-legală efectuată de către medicul legist în UPU, deoarece nu este solicitat/invitat. Cu faptul că fenomenul de violență sexuală este o problemă majoră de sănătate publică au fost de acord jumătate din respondenți, total de acord au fost 31,3% și nu sunt de acord – 18,7%. Frecvența fenomenului violenței sexuale în practica medicului ginecolog se întâlnește rar conform opiniei a 37,5%, frecvent – 25%, foarte rar – 25%, iar pentru opțiunea greu de răspuns optează 12,5% dintre respondenți. Răspunsul sistemului de sănătate la cazurile de violență sexuală este fragmentar și sunt oferite de diferite unități în cadrul spitalului (UPU, AMSA, cât și centrele de sănătate). Conform datelor studiului, în 37,5% din cazuri asistența medicală este acordată în cadrul spitalelor și în 25% – AMSA. Medicii din UPU și medicii obstetricieni ginecologi au acces la contracepție de urgență care se oferă 100% datorită donațiilor din partea UNFPA. Formarea profesională a medicilor implicați în acordarea asistenței medicale victimelor violului a inclus instruiri sporadice în managementul cazurilor de viol. În cadrul cursurilor de educație continuă nu există cursuri tematice dedicate exclusiv gestionării cazurilor de violență sexuală. Conform datelor studiului au beneficiat de instruiri 68,8%, pe când 31,3% nu au beneficiat. Oferirea suportului psihosocial victimei este deosebit de importantă la adresarea în instituția medicală. Nevoia de instruire a furnizorilor de servicii cu privire la ajutorul psihosocial și consiliere pentru victimele violenței sexuale a fost raportat de 87,5% din respondenți, pe când doar 31,2% au beneficiat de asemenea instruiri. Frecvent în instituțiile medicale se încalcă principiul de confidențialitate, dreptul de a primi îngrijiri și tratament într-un mediu privat și sigur. Rezultatele studiului calitativ confirmă că răspunsul sistemului de sănătate la cazurile de violență sexuală nu corespunde „standardului de aur” al OMS, care prevede acordarea serviciilor medicale și medico-legale victimelor violului concomitent. Majoritatea specialiștilor optează pentru o comunicare mai eficientă care va fi posibilă prin formarea centrelor/serviciilor multidisciplinare de asistență a victimelor violenței sexuale. Concluzii: La momentul actual, în pofida existenței cadrului legal în domeniu, acordarea asistenței medicale victimelor violenței sexuale este fragmentară și neuniformă. Un rol important revine acțiunilor de informare și prevenire. Instruirea personalului implicat nu este suficientă pentru o schimbare durabilă, fiind necesar de a îmbunătăți infrastructura, comunicarea între diferiți actori, elaborarea procedurilor standard operaționale și a procedurilor de confidențialitate, mobilizare comunitară. Se constată necesitatea creării unui serviciu specializat multidisciplinar amplasat cât mai aproape de beneficiari, ce va permite examinarea medicală și medico-legală, consiliere psihologică, servicii sociale și asistență juridică sub același acoperiș

Complications associated with fixation method of orthopedic constructions on implant support

Rezumat. Articolul examinează complicațiile asociate cu metodele de fixare a construcțiilor protetice pe suport implantar, comparând cimentarea și înșurubarea. Studiul a relevat că fixarea prin cimentare prezintă un risc mai mare de complicații biologice, cum ar fi periimplantita și pierderea osoasă, în timp ce fixarea prin înșurubare este asociată cu un risc crescut de complicații tehnice, cum ar fi slăbirea sau fracturarea șuruburilor. Ambele metode au avantaje și dezavantaje distincte, dar necesită luarea în considerare a complicațiilor posibile pentru a alege metoda optimă.Abstract. The article examines the complications associated with methods of fixing prosthetic constructions on implant support, comparing cementation and screwing. The study revealed that cementation fixation presents a higher risk of biological complications, such as peri-implantitis and bone loss, while screw fixation is associated with an increased risk of technical complications, such as screw loosening or fracturing. Both methods have distinct advantages and disadvantages, but require consideration of possible complications to choose the optimal method

Osteo-cellular graft in the wrist instability. Clinical case

Background. The wrist or carpal instability means any disturbance of the static and dynamic balance of forces at the wrist under the conditions of daily living [Linscheid, 1972]. The cause of wrist instability in 95% is of post-traumatic origin, the most of cases are around scaphoid bone [Watson, 1984]. The instability of the wrist joint causes the deforming osteoarthritis of the joint which in turn leads to chronic pain and disability [AzÛcar, 2021]. Wrist arthrodesis is a procedure performed in advanced arthritis with painful movement in wrist joint [Chhabra, 2010]. This surgery is a rescue one, and is made in order to remove the pain syndrome and increase the strength of the hand [Gelberman, 2000]. Aim of study was presentation the clinical case of scaphoid pseudarthrosis with deforming osteoarthritis of the wrist joint treated by arthrodesis using osteo-cellular graft (OCG). Material and methods. Anamnesis, clinical and paraclinical data were taken from the hospital patient record. Were analyzed the laboratory examinations, radiography and MRI of the wrist joint of the patient. Results. A 39-year-old man suffered repetitive fall trauma in the left hand: first time it was about 20 years ago and was performed conservative treatment, but 6 years later the pains started to appear. After another trauma 5 years ago, it was diagnosed scaphoid pseudarthrosis, but it was neglected. Now the patient presented at the Clinical Hospital of Traumatology and Orthopedics with severe pain, limitation of movements and deformity of the left wrist joint, he was admitted to the Division of Hand Surgery. The patient’s radiological images and MRI reports - Scaphoid pseudarthrosis of the left hand with 2nd degree deforming osteoarthritis of the wrist joint. Together with patient it was decided to perform surgical treatment – scaphoidectomy and arthrodesis using osteo-cellular graft (OCG). Before surgery, harvesting of autologous mesenchymal stem cells and enrichment by tissue-engineering was carried out, which were combined with demineralized allograft obtaining OCG. According to preoperative planning, scaphoidectomy and 4-corner arthrodesis (capitate-lunate and triquetrum-hamatum) using OCG was performed. Remote imaging and clinical examinations showed a satisfactory outcome. The patient completely got rid of pain and began to work again. Conclusion. The use of osteo-cellular graft in arthrodesis of wrist instability is a safe method with good results, the clinical study of this topic is imperative and needs to be researched further

The use of autotransplanted and homotransplanted septal cartilage in rhinoplasty and rhinoseptoplasty surgeries

Background. Surgical interventions for nasal reshaping, such as rhinoplasty and rhinoseptoplasty, have gained significant popularity among the population. Currently, these procedures are increasingly performed using both autotransplants and homotransplants. These surgical procedures are now enhanced through the use of advanced surgical techniques, specialized equipment, and high- performance instruments. Rhinoplasty surgeons have embraced a modern approach, abandoning traditional methods of dorsum nasi bone resection with chisel and hammer. Instead, a piezotome is used to perform median and lateral osteotomies, allowing for controlled fracturing of nasal bones along the greenstick fracture lines to obtain mobile fragments without displacement, and adjusting only the insertion angle. These aspects are crucial moments that previously presented multiple difficulties for surgeons. In many cases, it is necessary to fill depressions or tissue deficiencies on the nasal pyramid or adjust the position of the nasal tip using cartilaginous tissues. In such cases, nasal septal cartilage is a valuable resource. Rhinoplasty surgeons prefer to use the patient's own nasal septal cartilage whenever possible, but it is not always sufficient or may be absent, especially after previous nasal septal surgeries. In these cases, rib cartilage can be used, but some patients may refuse its harvesting or there may be contraindications. Consequently, the question arises regarding the use of homotransplanted nasal septal cartilage.This technique is well-known and successfully used by rhinoplasty surgeons. To benefit from homotransplanted cartilage, collaboration with a specialized tissue bank for human tissue transplants is necessary. The aim of the study. Is to conduct comprehensive literature studies regarding the use of autotransplanted and homotransplanted nasal septal cartilage in rhinoplasty and rhinoseptoplasty surgeries. Materials and methods. In the analysis process, a total of 50 sources of information were evaluated, including those available on medical platforms such as Medlife, PubMed, Google Scholar, and ResearchGate. Among the highly relevant sources, several were highlighted, considered significant for this research domain, providing varied and detailed perspectives on the use of nasal septal cartilage in nasal aesthetic surgery and contributing to the comprehensive analysis of the subject. To achieve an advanced selection of bibliographic sources, several filters and criteria were applied. Full-text articles published in English and Russian between 2000 and 2024 were sought. After a preliminary analysis of the titles, original articles, editorials, and narrative, systematic, and meta- analysis synthesis articles were selected. These types of articles were chosen because they provide relevant information and contemporary concepts regarding the use of autotransplanted and homotransplanted nasal septal cartilage in rhinoplasty and rhinoseptoplasty surgeries. Additionally, a supplementary search was conducted in the bibliographic reference lists of the initially identified sources to find additional relevant publications not included in the consulted databases. Information from the publications included in the bibliography was gathered, classified, evaluated, and synthesized to highlight the main aspects of contemporary views on the practices mentioned in the field of using nasal septal cartilage in aesthetic and reconstructive nasal surgeries. This approach allowed for exhaustive and updated research in the field of rhinoplasty and rhinoseptoplasty. Results and discussions. According to the results obtained in these studies, in rhinoplasty and rhinoseptoplasty interventions, it was found that autotransplanted nasal septal cartilage was most commonly used, while homotransplanted cartilage, collected from other patients, and previously preserved at a human tissue bank for transplantation, was used less frequently. Overall, the results were promising, with good integration and revitalization observed in both autotransplants and homotransplants. Conclusions. The use of transplants, both autotransplants and homotransplants, represents the most efficient and commonly used method in rhinoplasty and rhinoseptoplasty surgeries. In rhinoplasty and rhinoseptoplasty surgeries, it was found that nasal septal cartilage is most frequently used compared to other types of transplants, such as auricular cartilage or costal cartilage. These transplants have the advantage of not being resorbed, maintaining their shape over time, and not causing inflammatory or allergic reactions, contributing to the success and durability of surgical interventions in these areas

Eficiența cursului online de educație alimentară în rândul unui segment populațional adult

Nutriția este definită ca știința care interpretează interacțiunea dintre nutrienți și alte substanțe din hrană și implică înțelegerea modului în care acestea afectează sănătatea umană și prevenirea bolilor. Rolul nutriționistului este de a-i ajuta pe oameni să-și definească o conduită alimentară echilibrată, ținându-se cont de multe particularități. Echlibrul alimentar este esențial pentru menținerea sănătății și bunăstării noastre, la fel acesta impactează echilibrul ponderal. Din păcate oamenii sunt mai dispuși să lucreze la conduita alimentară atunci când priza este un corp suplu. Pentru a obține rezultate, ei se adresează la diverși specialiști ce activează în centre de nutriție, cabinete private, în spitale sau alte centre medicale. Și pentru că totul evoluează datorită globalizării (la care a contribuit și pandemia), începând cu anul 2020 au început a prinde interes serviciile nutriționale de tip online. Pentru că rezultatele apar atunci când sursele educaționale sunt sigure și recomandările sunt aplicate la modul practic, în calitate de masterandă la programul ”Nutriție Clinică și Comunitară”, Facultatea de Medicină, UMFST Târgu Mureș, pe perioada anilor de studiim2019-2021, mi-am propus să măsor eficiența unui curs online de educație alimentară în rândul unui segment populațional adult (lucrarea de master). Mai exact m-au interesat rezultatele participanților în ce privește pierderea de greutate și gradul lor de satisfacere. Concluzii: Cursurile de nutriție online au un grad sporit de eficiență. Persoanele chestionate în proporție de 75% au obținut rezultate foarte bune în pierderea greutății, iar 85% au un grad înalt de satisfacere

Platelets structural and functional changes in obese patients with COVID-19 infection

Introducere. În cazul trombocitelor la pacienţi obezi infectaţi cu COVID-19, au fost evidenţiate modificări structurale şi funcţionale. Evaluarea valorilor a indicilor plachetari MPV -volumul plachetar mediu pot aprecia stadiul de maturitate al trombocitelor, pe când PDW-coeficientul de variaţie al diferitelor dimensiuni ale volumului trombocitelor. Scopul lucrării. Studierea modificării trombocitelor, cauzate de - SARS-CoV-2 la pacienţi (p) obezi. Material şi metode. Au fost examinaţi 44p: bărbaţi 27 (61,62%), femei 17 (38,8%). Vârsta medie -55,16±4,5 ani, au fost împărţiţi în 4 grupuri(- gr): gr. I -n = 9 p. cu indicele masei corporale (IMC) 30-34,9, gr. II -n = 8 p. cu IMC 35-39,9, gr. III - n = 10 p. cu IMC >40, gr. IV -n = 17 p., lotul de comparaţie (LC), a inclus pacienţi non obezi cu COVID-19. Rezultate. PDW în gr. 111 -16,38±0,8 p 40, gr. IV -n = 17 p., the comparison group (LC), included non-obese patients with COVID-19. Results, PDW in gr. Ill -16.38±0.8 p < 0.001. in gr. I -13.2±0.6 p < 0.001, in gr. II -13.3±0.5 p < 0.05 and in LC -12±0.2 (fL); MPV in gr. I - 10±0.5 p < 0.005, in gr. II -10.86±0.3 p < 0.001 and in gr. Ill -11.35±0.3 p < 0.001 in LC -8.6±0.2 (fL); Platelets in gr III -183±30 103/ul p < 0.001, in gr. I -282±32 103/ul p < 0.05. in gr. II-199±16 103/ ul p < 0.001, in LC- IV gr.-238.7±40 103/ul p < 0.001. C-re- active protein level in gr. Ill - 48.6±2.6 mg/1, p < 0.001, gr. I - 44.4±9.4 mg/1, p < 0.001, gr.II -46.6±3.3 mg/1, p < 0.001, LC - 45.3±8 mg/1, p < 0.001. Conclusions. Analysis of platelets and indices - PDW, MPV and CPR, can serve as a hemostatic indicator that will allow timely diagnosis of a severe form of COVID-19

The consequences of fixed prosthetic constructions on periodontal health

Introducere. Sănătatea parodontală joacă un rol important în longevitatea restaurărilor protetice. Planificarea corectă a tratamentului, inclusiv tratamentul protetic sunt esențiale pentru rezultatul pe termen lung al tratamentului stomatologic protetic. Diverși factori de mediu și alimentație pot afecta negativ echilibrul cavității orale, ducând la boli inflamatorii și distructive ale dinților. Pentru a obține un rezultat de succes al tratamentului, medicii proteticieni și parodontologi ar trebui să colaboreze, pentru a spori longevitatea restaurării, pentru a îmbunătăți sănătatea parodontală, precum și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Scopul. Scopul acestui studiu este de a revizui și prezenta cunoștințele actuale cu privire la aspectele tehnice și clinice ale diferitelor biomateriale protetice și de a evidenția impactul restaurărilor protetice asupra parodonțiului și sănătății parodontale. Materiale și metode. În cadrul studiului am selectat un eșantion de 10 pacienți cu vârsta cuprinsă între 30-60 ani. Au fost confecționate proteze ceramice Crom-Cobalt fabricate prin metoda convențională, proteze ceramice Crom-Cobalt fabricate prin tehnica CAD/CAM și proteze din zirconiu fabricate prin tehnica CAD/CAM. Fixarea a fost realizată prin cimentare. Ca metode de cercetare am utilizat examene clinice detaliate, inclusiv măsurarea adâncimii pungilor parodontale prin intermediul sondelor parodontale, de asemenea, radiografii intraorale pentru evaluarea nivelului osos.Rezultate. S-a constatat că durata medie de utilizare a construcțiilor protetice fixe este de 8,8 ani, oferind o perspectivă asupra perioadei de funcționalitate a protezei. Prevalența complicațiilor și/sau a eșecurilor protezelor fixe pot include o serie de probleme precum: nepotrivirea nuanțelor, supracontact, deschidere marginală, carie dentară, boli parodontale, sângerare gingivală, margini suprapuse, porțelan fracturat, disconfort, durere, leziuni periapicale, uzură ocluzală, fracturarea bontului dentat. Concluzie. Înainte de a începe un tratamentul protetic, trebuie evaluată starea țesuturilor parodontale, prin educația pacienților privind igiena orală, precum și condițiile gingivale și parodontale. Restaurările pe bază de zirconiu realizate prin tehnica CAD/CAM oferă rezultate mai bune, în ceea ce privește adaptarea marginală, reducerea inflamației, îmbunătățirea și întreținerea sănătății parodontale și a igienei orale, în comparație cu construcțiile realizate prin metoda convențională și din alte aliaje. La evaluarea restaurărilor după pragul de preparare, s-a observat că în comparație cu pragul de preparare subgingivală, pragul preparat supragingival oferă o igienă orală mai bună, care poate fi menținută și nu duce la carii secundare sau la boli parodontale.Introduction. Periodontal health plays an important role in the longevity of prosthodontic restorations. Proper treatment planning and prosthetic treatment are essential for the long-term outcome of prosthetic dental treatment. Various environmental and dietary factors can adversely affect the balance of the oral cavity, leading to inflammatory and destructive diseases of the teeth. To achieve a successful treatment outcome, prosthodontists and periodontists should collaborate, to enhance the longevity of the restoration and improve periodontal health, as well as improve the quality of life for dental patients. Purpose. The aim of this study is to review and present the current knowledge regarding the various technical and clinical aspects of different prosthetic biomaterials and highlight the interactions between periodontal health and prosthetic restorations. Materials and methods. In the study we selected a sample of 10 patients aged 30-60. We used cobalt-chromium ceramic prostheses fabricated by the conventional method, cobalt-chromium ceramic prostheses fabricated by a CAD/CAM technique and zirconium prostheses fabricated by a CAD/CAM technique. Fixation is achieved by cementation. As research methods we used detailed clinical examinations, including measurement of periodontal pocket depth by means of periodontal probes, also intraoral radiographs for bone level assessment.Results. It has been found that the average duration of use of fixed prosthetic constructions is 8.8 years, offering a perspective on the period of functionality of the prosthesis. The prevalence of complications and/or failures of fixed prostheses, which may include a number of problems such as: mismatch of shades, overcontact, marginal opening, caries, periodontal disease, gingival bleeding, overlaping edges, fractured porcelain, discomfort, pain, periapical lesion, occlusal wear, abutment fracture. Conclusion. Before starting prosthetic treatment, the condition of the periodontal tissues should be evaluated for their oral hygiene status, as well as the gingival and periodontal conditions. Zirconium-based restorations made from the CAD/CAM technology provide better results, in terms of marginal fit, inflammation reduction, maintenance, and the restoration of periodontal health and oral hygiene, as compared to constructions made by conventional method and from other alloys. Compared to subgingival margins, the supragingival margins offer better oral hygiene, which can be maintained and does not lead to secondary caries or periodontal disease

Unusual presentation of MALT lymphoma - a case report

Introducere. MALT limfomul este cel mai uzual tip de limfom non-Hodgkin extranodal, în 2/3 cazuri porneşte din stomac, fiind puternic asociat infecţiei Helicobacter pylori [H. pylori). Prezintă un tablou clinic şters, imitând multiple entităţi şi în mod clasic are o evoluţie benignă. Prezentare de caz clinic. Este raportat cazul unei paciente de 52 ani, care s-a prezentat la oncolog cu pierdere ponderală nesemnificativă, episoade de melenă şi fatigabilitate. Boala a debutat în 2018 cu hemoragie digestivă superioară din ulcer gastric de etiologie H. pylori, eradicat ulterior. Pacienta a suportat multiple endoscopii digestive superioare pe parcursul anilor, care au atestat cronicizarea ulcerului în pofida tratamentului specific, fără date de malignizare, relevând la ultima investigaţie o formaţiune exulcerată de circa 20 mm cu infiltraţia mucoasei adiacente. Examenul biochimic, serologic a fost în limita valorilor de referinţă. La tomografia computerizată abdominală s-a decelat limfadenopatie paragastrală, intestinală inexplicabilă. Cu suspiciunea de cancer gastric s-a efectuat gastrectomie totală şi limfodisecţie. Diagnosticul de MALT limfom avansat, cu celule tumorale pozitive la CD45, CD20 şi BCL2 a fost stabilit la examenul histologic şi imunohistochimic. Motivat de stadiul avansat al bolii s-a administrat şi polichimioterapie adjuvantă, starea pacientei cu ameliorare importantă. Concluzii. MALT limfomul este o patologie rară ce necesită vigilenţă maximă în stabilirea precoce a diagnosticului chiar şi în cazuri neordinare, precum cel prezentat. Examinarea endoscopică corectă, însoţită de biopsia profesionistă şi abordarea în echipă multidisciplinară a pacientului sporeşte rata de supravieţuire a pacienţilor.Introduction. MALT lymphoma is the most common type of extranodal non-Hodgkin lymphoma. In two-thirds of cases, it originates in the stomach and is strongly associated with Helicobacter pylori [H. pylori) infection. It presents a complex clinical picture, resembling multiple conditions, and typically follows a benign course. Clinical case presentation. We report an uncommon case of a 52-year-old female who presented to the oncologist with insignificant weight loss, episodes of melena and fatigue. The disease started in 2018 with upper gastrointestinal bleeding from a gastric ulcer caused by H. pylori, which was later eradicated. The patient underwent multiple upper endoscopies over the years, with no evidence of malignancy. The last investigation revealed an ulcerated mass of about 20 mm with infiltration of the adjacent mucosa. The biochemical and serological examination was within normal values. Abdominal computed tomography revealed unexplained perigastric, intestinal lymphadenopathy. The patient underwent total gastrectomy and lymph node dissection due to suspected gastric cancer. Histological and immunohistochemical examination confirmed advanced MALT lymphoma with tumor cells positive for CD45, CD20, and BCL2. Motivated by the advanced stage of the disease, adjuvant polychemotherapy was also administered, and the patient's condition improved significantly. Conclusion. MALT lymphoma is a rare condition that requires close attention and suspicion, even in unusual cases like the one presented. Endoscopic examination performed by an experienced specialist, accompanied by proper biopsy and a multidisciplinary team approach increases the survival rate of patients