Сопутствующие заболевания при подагре: изучение клинического полиморфизма, диагностика, стратегии лечения и прогноз

Structura tezei. Lucrarea a fost expusă pe 256 de pagini de text electronic și se compartimentează în: introducere, 5 capitole, discuții, 8 concluzii și 12 recomandări, indice bibliografic (240 de titluri), 36 de figuri, 45 de tabele, 13 anexe. Rezultatele cercetării au fost prezentate în 62 de publicații. Cuvinte-cheie: acid uric, hiperuricemie, gută, boli metabolice, comorbidități, diagnostic, scorul de severitate. Domeniul de studiu. Reumatologie Scopul studiului. Evaluarea comorbidității pacienților de diferite vârste afectați de gută cu argumentarea clinică și economică privind îmbunătățirea managementului de evaluare clinico-paraclinică în acordarea asistenței medicale acestor pacienți. Obiectivele studiului. 1. Evaluarea statutului comorbid la pacienții suferinzi de gută de diferite vârste. 2. Analiza evoluției procesului inflamator și a progresiei bolii la pacienții cu gută prin prisma diferitor decade ale vârstei. 3. Specificarea modificărilor patologice ale organelor interne și a particularităților evolutive ale afectărilor extraarticulare la pacienții cu gută. 4. Determinarea factorilor provocatori și a influenței lor asupra debutului, caracteristicilor și evoluției gutei la persoanele vârstnice. 5. Analiza posibilității corecției factorilor provocatori la pacienții vârstnici prin ajustarea tratamentului non-farmacologic și farmacologic. 6. Determinarea fezabilității economice exprimate prin analiza costurilor medicale directe în funcție de vârstă și comorbiditate, cu elaborarea principiilor de eficientizare a cheltuielilor. 7. Analiza economică a costurilor unui caz tratat staționar, cu elaborarea principiilor de eficientizare a cheltuielilor în funcție de evoluție. 8. Elaborarea recomandărilor pentru eficientizarea managementului clinic și fezabilității economice de acordare a asistenței medicale pacienților vârstnici cu gută. Noutatea și originalitatea științifică. În cadrul unui studiu observațional, descriptiv, transversal, pacienții cu gută au fost cercetați multidimensional. Au fost evaluate factorii provocatori, debutul și evoluția, frecvența comorbidităților la pacienții vârstnici cu gută în comparație cu indicatorii similari ai pacienților din alte grupuri de vârstă. A fost efectuată o evaluare a conformității „practicii tipice” de gestionare a pacienților vârstnici cu gută într-un cadru spitalicesc, ținând cont de recomandările internaționale valabile pentru perioada studiului. Sa demonstrat importanța factorilor controlabili dobândiți care afectează severitatea gutei la pacienții vârstnici, dintre care: administrarea diureticelor și dozelor mici de acidul acetilsalicilic, obezitatea, respectarea dietei și consumul excesiv de alcool. S-au analizat recomandările pentru îmbunătățirea metodologiei de analiză clinică și economică a costurilor de acordare a asistenței medicale pacienților vârstnici cu gută, luând în considerare corectarea contextului comorbid, acestea fiind fundamentate și testate științific. Problema științifică importantă soluționată în teză. Pe baza analizei factorilor provocatori care cauzează guta la vârstnici, au fost identificate principalele metode de abordare optimă a prevenirii și tratamentului acesteia, care includ medicamente (diuretice, acidul acetilsalicilic), nerespectarea regimului alimentar, consumul de alcool și prezența sindromului metabolic. În baza datelor obținute, a fost determinat rolul semnificativ al comorbidităților în formarea costurilor pentru furnizarea de asistență medicală pacienților vârstnici cu gută. În special, prezența HTA, CPI, BCR crește semnificativ aceste costuri. Sunt prezentate recomandări metodice pentru optimizarea metodologiei de modelare a costurilor de acordare a îngrijirilor medicale unui pacient vârstnic cu gută, ținând cont de comorbidități, care includ revizuirea numărului de examinări, atât de laborator, cât și instrumentale, pentru fiecare boală comorbidă. Semnificația teoretică. Datele epidemiologice obținute privind distribuția frecvenței factorilor provocatori de gută la pacienții vârstnici vor permite stratificarea determinată științific a riscurilor la anumiți pacienți și vor fi utilizate în mod activ la crearea recomandărilor pentru prevenirea și tratamentul bolii. Caracteristicile debutului și ale evoluției gutei la pacienții vârstnici identificați pe parcursul studiului în comparație cu pacienții de vârstă medie vor optimiza desfășurarea măsurilor diagnostice și terapeutice la pacienții din acest grup de vârstă. Valoarea aplicativă. Analizându-se factorii provocatori pentru dezvoltarea gutei la vârstnici, au fost identificate principalele cauze care afectează lipsa unei abordări optime a prevenirii și tratamentului acesteia. În baza datelor obținute, a fost determinat un rol semnificativ al patologiei comorbide în formarea costurilor pentru furnizarea de asistență medicală pacienților vârstnici cu gută. Sunt prezentate recomandări metodice pentru optimizarea metodologiei de modelare a costurilor de acordare a îngrijirilor medicale unui pacient vârstnic cu gută, ținând cont de patologia concomitentă. Implementarea rezultatelor. Rezultatele studiului au fost incluse în Protocolul Clinic Național „Guta la adult”, se aplică în procesul didactic al Departamentului Medicină Internă, în practica Disciplinei de reumatologie și nefrologie a IP USMF „Nicolae Testemițanu” și în secția de Artrologie a IMSP SCR „Timofei Moșneaga”.Thesis structure. The work was exposed on 256 pages of electronic text and is divided into: introduction, 5 chapters, discussions, 8 conclusions and 12 recommendations, bibliographic index (240 titles), 36 figures, 45 tables, 13 annexes. The results of the research were presented in 62 publications. Keywords: uric acid, hyperuricemia, gout, metabolic diseases, comorbidities, diagnosis, severity score. Domain of research. Rheumatology Aim of the study. Assessment of the comorbidity of patients of different ages affected by gout with clinical and economic rationale for improving the management of clinical-paraclinical assessment in providing care to these patients. Study objectives. 1. Assessment of comorbid status in gout patients of different ages. 2. Analysis of the evolution of the inflammatory process and disease progression in patients with gout in the different decades of age. 3. Specify the pathological changes of internal organ pathology and the evolutionary peculiarities of extraarticular damage in patients with gout. 4. Determine the triggering factors and their influence on the onset, characteristics and evolution of gout in the elderly. 5. Analysis of the possibility of correcting modifiable risk factors in elderly patients by adjusting non-pharmacological and pharmacological treatment. 6. Determination of economic feasibility expressed by analysis of direct medical costs according to age and comorbidity, with elaboration of principles of cost efficiency. 7. Economic cost analysis of an inpatient case, with development of cost efficiency principles according to evolution. 8. Development of recommendations for streamlining clinical management and economic feasibility of providing care to elderly patients with gout. Scientific novelty and originality. In an observational, descriptive, cross-sectional study, patients with gout were investigated multidimensionally. Challenging factors, onset and progression, frequency of comorbidities in elderly patients with gout were assessed in comparison with similar indicators of patients in other age groups. An assessment of the compliance of the „typical practice” management of elderly patients with gout in a hospital setting was performed, taking into account the international guidelines valid for the study period. The importance of acquired controllable factors affecting the severity of gout in elderly patients was demonstrated, including: the administration of diuretics and low doses of acetylsalicylic acid, obesity, dietary compliance and excessive alcohol consumption. Recommendations for improving the methodology of clinical and economic cost analysis of healthcare delivery for elderly patients with gout, taking into account the correction of the comorbid context, have been reviewed and are scientifically substantiated and tested. The scientific problem solved in the thesis. Based on the analysis of the factors that cause gout in the elderly, the main methods of optimal approach to its prevention and treatment have been identified, which include drugs (diuretics, acetylsalicylic acid), dietary non-compliance, alcohol consumption and the presence of metabolic syndrome. Based on the data obtained, the significant role of comorbidities in shaping the costs of providing care to elderly patients with gout was determined. In particular, the presence of ischemic heart disease, chronic heart failure, chronic renal failure significantly increases these costs. Methodological recommendations are presented for optimizing the methodology for modeling the costs of providing health care to an elderly patient with gout, taking into account comorbidities, which include reviewing the number of examinations, both laboratory and instrumental, for each comorbid disease. Theoretical significance. The epidemiological splints obtained on the distribution of the frequency of gout risk factors in elderly patients will allow scientifically determined stratification of risks in certain patients and will be actively used to create recommendations for the prevention and treatment of the disease. The characteristics of the onset and development of gout in elderly patients identified during the study compared to middLe-aged patients will optimize the conduct of diagnostic and therapeutic measures in patients in this age group. Applicative value of the study. When analyzing the factors that cause the development of gout in elderly, the main causes affecting the lack of an optimal approach to its prevention and treatment have been identified. Based on the data obtained, a significant role of comorbid pathology in the formation of costs for the provision of medical care to elderly patients with gout was determined. Methodical recommendations are presented for optimizing the methodology for modeling the costs of providing medical care to an elderly patient with gout, taking into account the concomitant pathology. Results implementation. The results of the study were included in the National Clinical Protocol „Gout in adult”, is applied in the didactic process of the Department of Internal Medicine, in the practice Department of Rheumatology and Nephrology of „Nicolae Testemitanu” SMPhU and in the Clinical Department of Arthrology of Republican Clinical Hospital „Timofei Moşneaga”.Структура диссертации. Работа представлена на 256 страницах электронного текста и состоит из: введения, 5 глав, обсуждение, 8 выводов, 12 практических рекомендаций, библиографии (240 источника), 36 рисунков, 45 таблиц, 13 приложений. Результаты исследования были опубликованы в 62 научных работах. Ключевые слова: мочевая кислота, гиперурикемия, подагра, метаболические заболевания, сопутствующие заболевания, диагностика, оценка тяжести. Область исследования. Ревматология Цель исследования. Оценка коморбидности пациентов разного возраста, страдающих подагрой, с клиникоэкономическим обоснованием для улучшения управления клинико-параклинической оценкой при оказании помощи этим пациентам. Задачи исследования. 1. Оценка коморбидного статуса у больных подагрой разного возраста. 2. Анализ эволюции воспалительного процесса и прогрессирования заболевания у пациентов с подагрой в разных возрастных категориях. 3. Уточнить патологические изменения внутренних органов и эволюционные особенности внесуставного поражения у больных подагрой. 4. Определить триггерные факторы и их влияние на возникновение, характеристики и эволюцию подагры у пожилых людей. 5. Анализ возможности коррекции модифицируемых факторов риска у пациентов пожилого возраста путем корректировки нефармакологического и фармакологического лечения. 6. Определение экономической целесообразности, выраженной в анализе прямых медицинских затрат в зависимости от возраста и коморбидности, с разработкой принципов экономической эффективности. 7. Анализ экономических затрат на стационарный случай с разработкой принципов эффективности затрат в зависимости от эволюции. 8. Разработка рекомендаций по оптимизации клинического менеджмента и экономической целесообразности оказания помощи пожилым пациентам с подагрой. Научная новизна. В обсервационном, описательном, перекрестном исследовании пациентов с подагрой были комплексно обследованы. Были оценены провоцирующие факторы, дебют и эволюция заболевания, частота сопутствующих заболеваний у пожилых пациентов с подагрой в сравнении с аналогичными показателями пациентов других возрастных групп. Проведена оценка соответствия „типичной практики” ведения пожилых пациентов с подагрой в условиях стационара с учетом международных рекомендаций, действующих на период исследования. Показана важность приобретенных контролируемых факторов, влияющих на тяжесть подагры у пожилых пациентов, в том числе: прием диуретиков и низких доз ацетилсалициловой кислоты, ожирение, соблюдение диеты и чрезмерное употребление алкоголя. Рассмотрены и научно обоснованы рекомендации по совершенствованию методологии анализа клиникоэкономических затрат на оказание медицинской помощи пожилым пациентам с подагрой с учетом коррекции коморбидных заболеваний. Важность решенной научной проблемы. На основе анализа факторов, вызывающих подагру у пожилых, определены основные методы оптимального подхода к ее профилактике и лечению, к которым относятся лекарственные препараты (диуретики, ацетилсалициловая кислота), несоблюдение диеты, употребление алкоголя и наличие метаболического синдрома. На основании полученных данных, была определена значительная роль сопутствующих заболеваний в формировании затрат на оказание помощи пожилым пациентам с подагрой. В частности, наличие ишемической болезни сердца, хронической сердечной недостаточности, хронической почечной недостаточности значительно увеличивает эти затраты. Представлены методические рекомендации по оптимизации методики моделирования затрат на оказание медицинской помощи пожилому пациенту с подагрой с учетом коморбидных заболеваний, которые включают пересмотр количества обследований по каждому коморбидному заболеванию. Теоретическая значимость. Полученные эпидемиологические данные по распределению частоты провоцирующих факторов при подагре у пациентов пожилого возраста позволили определить стратификацию рисков у отдельных пациентов и были использованы для создания рекомендаций по профилактике и лечению заболевания. Выявленные в ходе исследования особенности возникновения и развития подагры у пациентов пожилого возраста по сравнению с пациентами среднего возраста позволили оптимизировать проведение диагностических и лечебных мероприятий у пациентов этой возрастной группы. Прикладная значимость. При анализе провоцирующих факторов развития подагры в старческом возрасте выявлены основные причины, влияющие на отсутствие оптимального подхода к ее профилактике и лечению. На основании полученных данных определена значительная роль коморбидной патологии в формировании затрат на оказание медицинской помощи пожилым пациентам с подагрой. Представлены методические рекомендации по оптимизации методики моделирования затрат на оказание медицинской помощи пожилому пациенту с подагрой с учетом сопутствующей патологии. Внедрение в практику. Результаты исследования были включены в Национальный Клинический Протокол „Подагра у взрослых”, были внедрены в дидактическом процессе и в практику Дисциплины ревматологии и нефрологии, Департамента Внутренних Болезней, ГУМФ „Николае Тестемицану” и в отделении Артрологии Республиканской Клинической Больницы „Тимофей Мошняга”

Cartografierea consumului de antibiotice în Republica Moldova

Introduction. Antibiotic consumption represents a crucial aspect of modern healthcare. Abuse and inappropriate use of antibacterial agents contribute to the phenomenon of bacterial resistance. The aim of the study was to determine antibiotic consumption in hospital conditions and map the results in order to highlight regions in the country with the highest levels of antibiotic consumption and the classes of antibiotics used. Material and methods. Antibiotic consumption in hospitals (64 facilities) over a 4-year period (2018-2021) was determined using the defined daily dose (DDD) as the unit of measurement. The quantity of antibiotics consumed was expressed in DDD/1000 patient-days (hospitalization days), followed by mapping the results. Results. A "very high" level of antibiotic consumption, expressed in DDD/1000 patient-days, was observed in the Falesti district, while a "medium" level of antibacterial agent consumption was observed in the Taraclia, Comrat, Ialoveni, Singerei, Glodeni, and Donduseni districts. The total consumption per antibiotic class revealed an increased use of Cephalosporins, Imidazole derivatives, Macrolides, Tetracyclines, Fluoroquinolones, and Aminoglycosides. Conclusions. Mapping antibiotic consumption is an efficient tool in highlighting administrative-territorial regions with high antibiotic consumption and identifying the most frequently used antibiotic classes. Providing this information is useful for developing policies aimed at optimizing antibiotic use and minimizing resistance.Introducere. Consumul de antibiotice reprezintă un aspect crucial al asistenței medicale moderne. Abuzul și utilizarea necorespunzătoare a preparatelor antibacteriene favorizează fenomenul de rezistență bacteriană. Scopul studiului a fost determinarea consumului de antibiotice în condiții de staționar în Republica Moldova și cartografierea rezultatelor obținute. Material și metode. În acest studiu a fost determinat consumul de antibiotice în condiții de staționar (64 de spitale), pe o perioadă de patru ani (2018-2021), folosind ca unitate de măsură doza zilnică definită (DDD). Cantitatea de antibiotice consumată a fost exprimată în DDD/1000 zile-pacient (zile de spitalizare), ulterior fiind efectuată cartografierea rezultatelor. Rezultate. Rezultatele înregistrate atestă un nivel „foarte mare” de consum de antibiotice exprimat în DDD/1000 zile de spitalizare în raionul Fălești și un nivel „mediu” de consum de preparate antibacteriene în raioanele Taraclia, Comrat, Ialoveni, Sîngerei, Glodeni, Dondușeni. Consumul total per clase de antibiotice a scos în evidență un consum sporit de cefalosporine, de derivați de imidazol, de macrolide, de tetracicline, de fluorochinolone și de aminoglicozide. Concluzii. Cartografierea consumului de antibiotice reprezintă un instrument eficient de evidențiere a regiunilor administrativ-teritoriale în care consumul de antibiotice este ridicat, și a claselor de antibiotice cel mai frecvent utilizate. Aceste informații sunt utile pentru elaborarea de politici menite să optimizeze utilizarea antibioticelor și să minimizeze rezistența acestora

Analysis of clinical-biological markers and scoring of patients with liver cirrhosis in the liver transplant program: Summary of doctoral thesis in medical sciences: 321.24 – Transplantology

Actuality and importance of the researched problem: Although recent years have seen a steady increase in the incidence of liver disease, which is a serious problem in modern medicine, viral liver cirrhosis is still certainly underestimated both nationally and globally. Currently, worldwide 844 million people are registered with chronic liver disease, with a mortality rate of 2 million deaths per year, including 1 million deaths due to complications of cirrhosis and 1 million due to viral hepatitis and hepatocellular carcinoma [1]. Liver disease is becoming more and more common lately and more alarming worldwide, as well as in the Republic of Moldova, 75% of deaths caused by pathology of the digestive system are due to liver cirrhosis [2]. Epidemiological analysis of viral liver cirrhosis showed a 3-fold increase in morbidity in 2019 compared to 2000. As a result of which, the number of patients with liver cirrhosis of viral etiology increased in 2019 to 5482 patients. Also, in the case of chronic viral hepatitis, the majority of patients were detected with hepatitis B virus. In the multi-year dynamics the prevalence index of HBV morbidity increased from 655 cases (15.3 cases per 100 thousand inhabitants) in 2000 to 2422 cases (68.32 cases per 100 thousand inhabitants) in 2019. The prevalence rate in liver cirrhosis caused by C virus increased practically 9-fold, from 229 cases (5.4 cases per 100 thousand inhabitants) in 2000 to 2240 cases (63.19 cases per 100 thousand inhabitants) in 2019. Viral liver cyonoses, other etiologies and those not specified, showed a slight decrease from 522 cases (12.2 cases per 100 thousand inhabitants) in 2000 to 420 cases (11.85 cases per 100 thousand inhabitants) in 2019 [3]. Thus, at this stage, viral liver cirrhosis and primary liver cancer represent one of the most serious problems for the population, due to their global spread, increased morbidity and mortality, and the high degree of disability caused by the rapid progression of these pathologies. Globally, approximately 257 million people are infected with chronic viral hepatitis B, while 71 million people are infected with chronic viral hepatitis C, mainly in less developed countries. In 2019, 10 thousand patients with liver cirrhosis were registered in the Republic of Moldova, as a result of which 70% of patients with cirrhosis developed primary liver cancer. Morbidity for viral etiology liver cirrhosis, caused by virus D, increased from 183 cases (4.3 cases per 100 thousand inhabitants) in 2000 to 400 cases (11.28 cases per 100 thousand inhabitants) in 2019. What denotes a higher prevalence for the Republic of Moldova is HDV viral liver cirrhosis, which has a more aggressive and rapid evolution compared to other viral liver cirrhosis [3]. Over the past two decades, efforts have focused on reducing mortality on the liver transplant waiting list without compromising post-transplant outcomes. However, it can be 5 difficult to identify candidates who are too ill for HT to prevent unnecessary transplants [39]. The implementation of the MELD score was the first and most important change in liver allocation, redirecting donor organs to the sickest patients and aiming to reduce waiting list mortality [4]. Notwithstanding the fact, that there is a need for continuous consolidation and development of new prognostic scores for the end-stage liver disease population on the waiting list for liver transplantation in the Republic of Moldova, the validation of new scores and in fact what defines the research problem at hand, which is predestined to improve and prolong the quality of life of patients on the waiting list within the national liver transplantation system. Thus, based on the above, the aim of the scientific work is to: study the clinical-biological landmarks and analyze different prognostic scores on the population with viral liver cirrhosis from the waiting list for liver transplantation in the Republic of Moldova. The following general research objectives were stipulated to achieve the aim: 1. Evaluation of clinical-biological landmarks in patients on the waiting list for liver transplantation 2. Analysis of prioritization factors of recipients for liver transplant waiting list 3. Comparison of predictive accuracy between MELD score, MELD Na, MESO-index on mortality in the first 3 months after liver transplant listing 4. Validation of the MELD 3.0 prognostic score for mortality in the first 3 months of recipients on the liver transplant waiting list 5. Development of the algorithm for enrolling patients with decompensated viral liver cirrhosis on the liver transplant waiting list based on the validated maximum predictive accuracy prognostic score Scientific research methodology The present work represents a stepwise, retrospective and analytical clinical study focused on the evaluation of clinical parameters, results of instrumental methods of diagnosis and monitoring of 265 patients with viral liver cirrhosis included in the waiting list for liver transplantation. With the application of prognostic scores to predict mortality rate in the first 90 days after listing for liver transplantation. Statistical analysis was performed using SPSS software, version 23.0. Data are reported as mean±SD. Gaussian normal distribution was tested by applying normality tests (ShapirkoWilk test); and homogeneity of variance was checked by Levene's test. Differences between groups were detected by performing the independent t-test for normally distributed homogeneous values and the Welch test for non-homogeneous normally distributed values. The Mann-Whitney 6 U test was applied for non-parametric data or for parametric data not following the normal distribution. Differences were considered significant at a p-value less than 0.05. The PhD scientific project was favourably approved by the Research Ethics Committee of the IP USMF "Nicolae Testemitanu" (no. 47 of 17.06.2019). Novelty and scientific originality of the results obtained: Taking into account the increasing number of patients on the waiting list with viral liver cirrhosis, the long waiting time, the rapid progression of the disease with increased mortality rate of patients, for the first time an interdisciplinary clinical and paraclinical study was conducted, with a complex evaluation of prognostic scores predicting mortality in the first 90 days of listing, with the creation of a monitoring system validated and adapted for the Republic of Moldova. Careful monitoring and re-evaluation of candidates at regular intervals has been implemented which can improve the success of the liver transplant programme and the overall patient outcome. Scientific and practical problem solved The scientific-practical problem solved in the research is the development of the rational algorithm for evaluation and triage of patients with liver cirrhosis of viral aetiology from the waiting list in various clinical situations and greater accessibility in the view of the liver transplant coordinator team. Theoretical importance and applicative value of the study The applicative value of the study is reflected in the scientific work - the analysis of the concepts of scientists in the country and abroad, the hypotheses and problematizations made, as well as the knowledge we have gained through our PhD research, will broaden the horizon of research of clinical-paraclinical features in patients with liver cirrhosis of viral etiology and the assessment of prognostic scores of short-term mortality risk for patients included in the waiting list for liver transplantation. New scores have been proposed that exceed the predictive value of the MELD score and would facilitate the inclusion of patients on the liver transplant waiting list depending on the severity of the disease, so that patients with end-stage liver disease in severe disease are given priority for liver transplantation. Also in teaching activity - the conclusions and recommendations presented in the paper can be used in the training process of students/residents; practical activity - the acquired knowledge and the proposed recommendations will improve the work of clinics. Implementation of research results. The practical impact of the present study is the external validation of the new MELD 3.0 score on the population with viral liver cirrhosis from the waiting list for liver transplantation in the Scientific Surgical Laboratory ,,Reconstructive Surgery of the Digestive Tract'' Nicolae 7 Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova. In addition, the results obtained (validation of the new prognostic mortality score in the first 90 days after listing) were presented to medical students during the classes at the Department of Surgery No. 2. Approval of scientific results. The results obtained were discussed and presented at the following scientific forums: the National Congress of Surgery, Sinaia, 2022, the National Congress of the Romtransplant Association, edition 2022, the scientific-practical conference with international participation ,,Hepatobiliary-pancreatic surgery, abdominal parietal defects, advanced laparoscopic surgery'', Chisinau, 2022, the annual scientific conference ,,Research in biomedicine and health: Quality, Excellence and Performance'' dedicated to the 77th anniversary of the founding of Alma Mater. National Conference ,,Days of the CF Clinical Hospital Iasi'', edition 2022, Scientific Conference with international participation dedicated to the Medical Days of the Municipal Clinical Hospital ,,Saint Archangel Michael'' 1st edition, 21.11.2022, International Scientific Conference ,,Tissue and Cell Transplantation. Actualități și perspective'', National Scientific Conference on BPH Surgery, 20.04.2023 - 23.04.2023, Bucharest, Congress Balkan Medical Week, XXXVII edition Perspectives of Balkan Medicine in the post COVID-19 era, 7-9 June 2023, Chisinau, Republic of Moldova, National Congress of Surgery. The XIVth Congress of the Association of Surgeons ,,Nicolae Anestiadi'' of the Republic of Moldova. 21-23 September 2023. Publications on the research topic. 29 scientific papers have been published on the subject of the thesis, of which: 10 articles in scientific journals, 9 theses, 1 abstract in SCOPUS journal. 1 patent, active participations in national and international scientific conferences and congresses in total 10 participations confirmed by programs and certificates of participation. Of which, international communications - 2, national - 8. Thesis structure. Thesis includes annotations in Romanian, Russian and English, list of abbreviations, introduction, 4 chapters with general conclusions, practical recommendations. The paper is followed by the list of bibliographical references with 222 sources and the author's CV. The introduction part of the paper reflects the topicality and scientific-practical importance of the problem addressed in the thesis, the aim, objectives, scientific novelty, theoretical importance and applied value of the research, approval of the results of the study

Epilepsia la femei de vârstă reproductivă. Studiu clinic, imagistic, electroencefalografic: Teză de doctor în științe medicale: 321.05 – Neurologie clinică

Rezumatul tezei. În compartimentul Introducere este abordată actualitatea și importanța temei de cercetare, conceptele contemporane referitoare la epilepsie. S-a pus accent pe aspectele mai puțin studiate din domeniu – descrierea clinică, neurofiziologică, imagistică a epilepsiei la femeile de vârstă reproductivă. Sunt descrise scopul și obiectivele tezei, ipoteza de cercetare, metodologia de cercetare aplicată, noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute, importanța teoretică și practică, implementarea rezultatelor științifice, aprobarea rezultatelor. În Capitolul 1 se prezintă, sub formă de sinteză, datele din literatura autohtonă și străină, referitoare la problema de cercetare. Capitolul 2 prezintă design-ul cercetării, criteriile de înrolare și cele de excludere ale pacientelor din studiu. Este descris detaliat examenul clinic general și cel neurologic, menționată importanța metodologică de clasificare a crizelor epileptice. Este prezentată metodologia efectuării EEG, cu caracterizarea criteriilor de apreciere a activității electrice cerebrale anormale și RM cerebrală , cu prezentarea secvențelor obligatorii și opționale ale protocolului imagistic RM cerebrală. O secțiune separată este dedicată analizei statistice a datelor. Este descris în detaliu metodologia analizei multivariate și pașii elaborării modelelor probabilistice predictive. Capitolul 3 descrie prevalențele unor tipuri și subtipuri de crize epileptice, întâlnite la pacientele înrolate în studiu, în funcție de categoriile de vârstă de debut a maladiei și în funcție de evoluția în timp a maladiei. În mod similar, au fost descriși factorii declanșatori, semnele postictale, frecvența și durata înregistrată a crizelor, relația cu somnul și ciclul menstrual. Au fost conturate, astfel, legități generale ale tabloului clinic a epilepsiei la femeile de vârstă reproductivă. În mod similar, au fost caracterizate examinările EEG și imaginile obținute prin RM cerebrală. Ulterior, a fost prezentată și interpretată matricea corelării clinico-imagistice și clinico-neurofiziologice, cu selectarea asocierilor de semne și simptome, importante din punct de vedere clinic. Capitolul 4 prezintă modelele predictive elaborate pentru cele 4 evenimente importante (agravarea în timp a stării, riscul evoluției spre statusul epileptic, dezvoltarea rezistenței la medicamentele antiepileptice și remisia stabilă a maladiei la pacientele de vârstă reproductivă cu epilepsie). Pentru fiecare model elaborat, sunt redați parametrii regresiei logistice multiple pentru fiecare variabilă inclusă în model. Performanța modelelor elaborate a fost exprimată prin aria de sub curba ROC, puterea predictivă pozitivă și cea negativă. Capitolul se încheie cu o sinteză comparativă a rezultatelor obținute. În Concluzii generale și Recomandări practice sunt prezentate constatările și concluziile de bază ale cercetării, sunt formulate recomandările principale privind aplicarea modelelor predictive elaborate

Evaluation and prioritization of risk factors in transmission of drug-resistant strains to in-patients TB care

Structura tezei: introducere, cinci capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografia din 241 de titluri, 17 anexe, 122 pagini de text de bază, 37 de figuri și 15 de tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 15 lucrări ştiinţifice. Cuvinte-cheie: tuberculoza, multidrogrezistența, transmitere nosocomială, Ural, Beijing. Scopul lucrării: evaluarea și prioritizarea factorilor de risc în transmiterea TB rezistente la pacienții spitalizați în Republica Moldova. Domeniul de studiu: transmitere nosocomială, control al infecției TB. Obiectivele cercetării: documentarea și evaluarea fenomenului de transmitere nosocomială a tuberculozei printre pacienții spitalizați pentru tratamentul specific în spitalul de profil; Identificarea mutațiilor genice care conferă rezistență la medicamentele anti-tuberculoase în tulpinile de Mtbc multidrogrezistente și evaluarea factorilor determinanți responsabili pentru insuccesul tratamentului; Analiza filogenetică și identificarea principalelor clustere responsabile de transmiterea nosocomială prin aplicarea metodelor de secvențiere integrală a genomului micobacterian și deducerea evenimentelor de transmitere directă bazată pe distanța genetică; Evaluarea cunoștințelor în domeniul controlului infecției în tuberculoză în rândul personalului medical care activează în spitalul de profil. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Noutatea cercetării derivă din complexitatea, unicitatea realizării studiului și a metodelor de secvențiere utilizate în identificarea potențialelor cazuri de tuberculoză nosocomială. Rezultatele obținute. Secvențierea întregului genom (WGS) a fost efectuată din tulpinile TB RR/MDR pentru a identifica pacienții index presupuși ai pacienților spitalizați care au dezvoltat TB RR/MDR în timpul unei monitorizări de 2 ani. Supravegherea moleculară detaliată a pacienților a relevat o rată scăzută de transmitere nosocomială a tulpinilor TB RR/MDR în instituția spitalicească de nivel național. Nu au fost identificate mutații la nivel de gene responsabile de rezistența la 4 dintre medicamentele noi (Clofazimină, Linezolidă, Bedaquilină, Delamanid), ceea ce conferă încredere în aplicarea regimurilor noi de tratament. Insuccesul la tratament ar putea fi cauzat de prezența mutațiilor în genele responsabile pentru rezistența la unul din cele 2 medicamente anti-microbiene (Moxifloxacină și Levofloxacină). Semnificaţia teoretică. Rezultatele studiului vor suplini cadrul normativ privind respectarea controlului infecției în sistemul spitalicesc și va contribui la respectarea tuturor normelor privind stoparea transmiterii nosocomiale a tuberculozei în sistemul spitalicesc. Valoarea aplicativă. Cercetarea realizată va completa măsurile de control al infecției prin prisma măsurilor complexe orientate spre evitarea transmiterii nosocomiale a tuberculozei în instituțiile spitalicești. Materialele cercetării pot fi aplicate în cadrul instruirilor și creșterii capacității personalului medical. Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării servesc bază privind reglementarea, păstrarea și fortificarea măsurilor de control al infecției în sectorul spitalicesc.Структура диссертации: введение, пять глав, общие выводы и рекомендации, библиография из 241 названий, 17 приложений, 122 страниц основного текста, 37 рисунков, 15 таблиц. Полученные результаты опубликованы в 15 научных статьях. Ключевые слова: туберкулез, множественная лекарственная устойчивость, внутрибольничный путь передачи, URAL, Beijing. Цель статьи: оценка и приоритет факторов риска в передачи резистентного туберкулеза у госпитализированных пациентов в Республике Молдова. Область исследования: внутрибольничный путь передачи, контроль туберкулеза. Задачи исследования: документирование и оценка явления внутрибольничной передачи туберкулеза среди больных, госпитализированных для специфического лечения в специализированный стационар; Идентификация генных мутаций, обуславливающих устойчивость к противотуберкулезным препаратам у штаммов Mtbc с множественной лекарственной устойчивостью, и оценка детерминант, ответственных за неэффективность лечения; Филогенетический анализ и идентификация основных кластеров, ответственных за внутрибольничную передачу, с применением методов интегрального секвенирования генома микобактерий и выводом событий прямой передачи на основе генетической дистанции; Оценка знаний в области инфекционного контроля при туберкулезе у медицинского персонала, работающего в специализированном стационаре. Научная новизна и оригинальность исследования. Научная новизна исследования вытекает из сложности и уникальности исследования, а также методов секвенирования, используемых для выявления потенциальных случаев нозокомиального туберкулеза. Результаты. Полногеномное секвенирование (WGS) было выполнено из штаммов ТБ с УР/МЛУ для выявления пациентов с предполагаемым индексом госпитализированных пациентов, у которых развился ТБ с УР/МЛУ в течение 2 лет наблюдения. Детальное молекулярно-генетическое исследование выявило низкий уровень нозокомиальной передачи штаммов ТБ с УР/МЛ в условиях национальной больницы. Не выявлено мутаций на уровне генов, ответственных за устойчивость к 4 новым препаратам (клофаземин, линезолид, бедаквилин, деламанид), что дает уверенность в применении новых схем лечения. Неэффективность лечения могла быть обусловлена наличием мутаций в генах, ответственных за резистентность к 2 противомикробным препаратам (моксифлоксацин и левофлоксацин). Теоретическая значимость. Результаты исследования дополнят нормативную базу по соблюдению инфекционного контроля в стационарной системе и будут способствовать соблюдению всех норм по остановке внутрибольничной передаче туберкулеза в стационарных лечебных учреждениях. Практическое значимость. Проведенное исследование дополняет мероприятия по инфекционному контролю, направленных на недопущение нозокомиального пути передачи туберкулеза в стационарных лечебных учреждениях. Материалы исследования могут быть применены при обучении и повышении квалификации медицинских работников. Внедрение научных результатов. Результаты исследований служат основой для регулирования, поддержания и усиления мер инфекционного контроля в больничном секторе.Structure of the thesis: introduction, five chapters, general conclusions and recommendations, bibliography of 241 titles, 17 appendices, 122 pages of basic text, 37 figures, 15 tables. The obtained results are published in 15 scientific papers. Key words: tuberculosis, multidrug resistance, nosocomial transmission, Ural, Beijing. Aim of study: evaluation and prioritization of risk factors in the transmission of resistant TB to hospitalized patients in the Republic of Moldova. Field of study: nosocomial transmission, TB infection control. Study objectives: documentation and evaluation of the phenomenon of nosocomial transmission of tuberculosis among patients hospitalized for specific treatment in the specialized hospital; Identification of gene mutations conferring resistance to anti-tuberculosis drugs in multidrugresistant Mtbc strains and evaluation of the determinants responsible for treatment failure; Phylogenetic analysis and identification of the main clusters responsible for nosocomial transmission by applying the methods of integral sequencing of the mycobacterial genome and inferring direct transmission events based on genetic distance; Evaluation of knowledge in the field of infectious control in tuberculosis among the medical staff working in the specialized hospital. The scientific novelty and originality. The scientific novelty it emerges from the complexity and uniqueness of the study, but also of the sequencing methods used to identify potential cases of nosocomial tuberculosis. Results. Whole genome sequencing (WGS) was performed from RR/MDR TB strains to identify putative index patients of hospitalized patients who developed RR/MDR TB during a 2-year follow-up. Detailed molecular surveillance of patients revealed a low rate of nosocomial transmission of RR/MDR TB strains in the national hospital setting. No mutations were identified at the level of genes responsible for resistance to 4 of the new drugs (Clofazimine, Linezolid, Bedaquiline, Delamanid), which gives confidence in the application of new treatment regimens. Treatment failure could be caused by the presence of mutations in the genes responsible for resistance to 2 antimicrobial drugs (Moxifloxacin and Levofloxacin). The theoretical significance. The results of the study will supplement the normative framework regarding compliance with infection control in the hospital system and will contribute to compliance with all norms regarding stopping the nosocomial transmission of tuberculosis in the hospital system. The applicative value. The research carried out will complement infection control measures through the prism of complex measures aimed at avoiding nosocomial transmission of tuberculosis in hospital institutions. The research materials can be applied in training and training of medical personnel. Implementation of scientific results. Research results serve as a basis for regulating, maintaining and strengthening infection control measures in the hospital sector

Particularitățile culturii organizaţionale în instituțiile medico-sanitare publice spitalicești din Republica Moldova: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 331.03 - Medicină socială și management

Actualitatea temei de cercetare. Strategia națională de sănătate „Sănătatea 2030”, „trasează traiectoria de dezvoltare și reformare a sectorului de sănătate” și este orientată spre „realizarea unor transformări structurale, care să îmbunătățească sănătatea publică, eficiența și reziliența sistemului de sănătate”, inclusiv a instituțiilor din sectorul spitalicesc [23]. Aceste instituții reprezintă organizații foarte complexe, care au de îndeplinit o varietate de funcții și sarcini orientate spre atingerea obiectivului principal, cel de acordare a serviciilor medicale calitative populației [12]. Diverse după natura lor, aflându-se într-un proces continuu de schimbare, aceste organizații au de soluționat multiple probleme care apar în mediul său intern ca urmare a schimbărilor şi presiunilor, tot mai mari, din partea factorilor mediului extern. Soluții viabile pentru aceste probleme pot fi oferite doar de un management eficient [2]. Problemele actuale ale sectorului spitalicesc, cum ar fi: gradul înalt de fragmentare, ineficiența tehnică și financiară, insuficiența echipamentului medical modern, starea nesatisfăcătoare a clădirilor, insuficiența de angajați, incapacitatea acestuia de a răspunde cererii pacienților etc., constituie o provocare majoră pentru factorii de decizie politică [23]. „Luând în considerare că spitalele consumă mai mult de 50% din totalul resurselor alocate pentru medicină și reprezintă o unități importante ale sistemului, performanța acestora este esențială nu numai pentru eficiența sistemului de sănătate, dar și pentru dezvoltarea socială și economică a țării” [15]. [...

Perfecționarea managementului serviciului farmaceutic în condițiile de reformare a sistemului de sănătate: Rezumatul tezei de doctor habilitat în științe farmaceutice: 316.01 – Farmacie

Structura tezei: introducere, 5 capitole, inclusiv review-ul literaturii, materiale și metode, 3 capitole originale, concluzii și recomandări, bibliografie din 362 de titluri, 22 Anexe, lucrarea este prezentată pe 439 pagini, inclusiv 197 pagini de text de bază, 57 figuri, 46 tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 90 de lucrări științifice, 1 monografie, 3 manuale de bază, 1 ghid, 3 note de curs, 11 indicații și recomandări metodice. Cuvinte cheie: management farmaceutic, medicamente, nimicire inofensivă, activitate farmaceutică, servicii farmaceutice, utilizare rațională, legislație farmaceutică. Scopul cercetării: Prezentul studiu are ca scop argumentarea direcțiilor manageriale strategice, tactice și operaționale de perfecționare a sistemului farmaceutic, armonizarea legislației farmaceutice naționale cu bunele practici ale comunității europene, stabilirea modalităților de realizare și implementare a schimbărilor privind optimizarea funcționării sistemului farmaceutic pentru îmbunătățirea asistenței farmaceutice acordate populației în Republica Moldova (RM). Obiectivele cercetării: 1. Evidențierea importanței managementului farmaceutic în asigurarea dezvoltării ascendente a sistemului farmaceutic al RM. 2. Analiza reglementărilor domeniului muncii personalului farmaceutic la nivel național și internațional și evaluarea asigurării sistemului farmaceutic cu cadre farmaceutice. 3. Evaluarea condițiilor de muncă a farmaciștilor sub diverse aspecte și aprecierea situației actuale privind stabilirea competențelor profesionale, evidențierea problemelor de ordin social, economic, a situațiilor de conflict și soluționarea lor în procesul de exercitare a activității farmaciștilor și prestare a serviciilor farmaceutice. 4. Perfecționarea cadrului legal al sistemului de pregătire profesională a specialiștilor în domeniul farmaciei. 5. Elaborarea Regulilor de Bună Practică de Farmacie și a nomenclaturii Procedurilor Operaționale Standard pentru diverse locuri de muncă a farmaciștilor în farmaciile comunitare. 6. Analiza comparativă a Listei medicamentelor esențiale (LME), aprobată în RM, evaluarea cunoștințelor farmaciștilor, care activează în farmaciile comunitare, în domeniul utilizării LME și argumentarea propunerilor privind optimizarea procesului de creare și întreținere a LME. 7. Studiul consumului de analgezice opioide în condiții de staționar de nivel terțiar și ambulator cu scopul argumentării noilor normative de consum și determinării necesarului în aceste produse. 8. Analiza activității secțiilor de producere ale farmaciilor comunitare, evaluarea necesității socio-economice și analiza indicatorilor de cost pentru prepararea medicamentelor conform prescripțiilor individuale și calcularea „Taxei laborum”. 9. Argumentarea dezvoltării sistemului de nimicire inofensivă a medicamentelor în scopul asigurării funcționalității lui și dezvoltarea reglementărilor privind excluderea medicamentelor neconforme din circuit, inclusiv prin colectarea lor de la populație. 10. Argumentarea direcțiilor de reformare a documentelor de politici și elaborarea proiectelor de acte legislativ-normative orientate spre îmbunătățirea funcționării sistemului farmaceutic al RM. Rezultatele principial noi pentru știință și practică: În premieră s-a elaborat metoda cuantificării calității actului farmaceutic din punct de vedere al respectării normelor de etică profesională; s-au evidențiat cauzele scăderii treptate a prestigiului profesiei de farmacist și s-au elaborat direcțiile de redresare a acestei situații. S-a perfecționat conceptul și curriculumul de instruire a cadrelor farmaceutice la diverse nivele de studii. S-au argumentat direcțiile de fortificare a managementului rațional al medicamentelor. S-a optimizat consumul de analgezice opioide la diverse nivele. Semnificația teoretică a cercetării: Metodologia abordării sistemice a fost completată cu noi principii și noi metode de analiză, de cuantificare a factorilor determinanți, noi abordări ale proceselor și fenomenelor integraționale din cadrul sistemului farmaceutic. Valoarea aplicativă: Pentru fortificarea activităților practice ale sistemului de sănătate din RM au fost elaborate: Recomandarea metodică „Estimarea necesităților de opioide utilizate în îngrijirea paliativă” și Foaia de parcurs „Asigurarea disponibilității morfinei buvabile pentru pacienții care necesită îngrijire paliativă în RM”; Ghidul privind achizițiile de medicamente și dispozitive medicale pentru instituțiile spitalicești; Metodologia de calcul a „Taxei laborum” în farmacia comunitară cu funcție de preparare a medicamentelor; Proiecte de modificare și completare a legislației farmaceutice naționale. Implementarea rezultatelor științifice: În baza rezultatelor obținute au fost elaborate proiecte de actele legislative și normative de reglementare a activității sistemului farmaceutic, recomandări metodice și ghiduri pentru implementare în activitatea întreprinderilor farmaceutice la diverse nivele, precum și în procesul didactic de instruire a studenților, rezidenților și perfecționare a farmaciștilor la catedrele de profil a facultății de Farmacie a USMF „Nicolae Testemițanu”

Analiza reperelor clinice-biologice și scorificarea pacienților cu ciroză hepatică în programul de transplant de ficat: Teză de doctor în științe medicale: 321.24 - Transplantologie

Teza de doctor în științe medicale, Chișinău, 2024, care constă din introducere, 3 capitole, sinteza rezultatelor obținute, concluzii, recomandări, bibliografie din 222 titluri, 146 pagini conținut de bază, 25 tabele, 16 figuri. Rezultatele obținute sunt publicate în 29 lucrări științifice. Cuvinte cheie: lista de așteptare, transplant hepatic, scoruri prognostice, ciroză hepatică de etiologie virală, donator, scorul MELD, factori de risc, complicații, insuficiență hepatică acută. Domeniul de studiu: 321.24 – transplantologie Scopul lucrării: Studierea reperelor clinice-biologice și analiza diferitor scoruri prognostice pe populația cu ciroză hepatică de etiologie virală din lista de așteptare pentru transplant de ficat din Republica Moldova. Obiectivele lucrării: 1. Evaluarea reperelor clinice-biologice la pacienți din lista de așteptare pentru transplant de ficat. 2. Analiza factorilor de prioritizare a recipienților pentru lista de așteptare pentru transplant hepatic. 3. Comparația acurateței predictive între scorul MELD, MELD Na, MESO-index privind mortalitatea în primele 3 luni de la listare pentru transplant de ficat. 4. Validarea scorului prognostic MELD 3.0 privind mortalitatea în primele 3 luni a recipienților din lista de așteptare pentru transplant de ficat. 5. Elaborarea algoritmului de înrolare a pacienților cu ciroză hepatică de etiologie virală decompensată din lista de așteptare a transplantului de ficat în baza scorului de prognostic cu acuratețe predictivă maximală validat Noutatea științifică: A fost realizată o evaluare complexă a criteriilor de includere în lista de aşteptare pentru transplant de ficat cu crearea unui sistem de monitorizare validat şi adaptat pentru Republica Moldova. Problema științifică soluționată: A fost validat nou scor prognostic care depășește valoarea predictivă a scorului MELD și care ar facilita includerea pacienților în listă de așteptare pentru transplant de ficat în dependență de severitatea bolii, astfel pacienții cu boala hepatică în stadiul terminal în stare gravă să aibă prioritate în beneficierea de transplant hepatic. Valoarea aplicativă a lucrării: S-a elaborat un algoritm de validare a scorului prognostic MELD 3.0 cu cut-off-ul 13, care va aprecierea momentul limită pentru accesul la o grefă şi prioritizarea în timp util pentru a asigura şanse cît mai mari de supravieţuire a tuturor recipienților aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant hepatic. Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele științifice și recomandările practice sunt implementate în procesul didactic al Catedrei de chirurgie nr. 2 USMF „Nicolae Testemițanu”, secțiile de profil chirurgical și terapeutic al IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”.Диссертация состоит из 3 глав, обзора результатов, выводов, рекомендаций, списка литературы, которая состоит из 222 источников, 146 страниц базового содержания, 25 таблиц, 16 фигур. Полученные результаты были опубликованы в 29 научных работах. Ключевые слова: лист ожидания, трансплантация печени, прогностические баллы, вирусный цирроз печени, донор, балл MELD, факторы риска, осложнения, острая печеночная недостаточность. Специальность: 321.24 – трансплантология Цель работы: изучение клинико-биологических особенностей и анализ различных прогностических показателей в популяции с вирусным циррозом печени, находящейся в листе ожидания трансплантации печени в Республике Молдова. Задачи исследования: 1. Оценка клинико-биологических показателей у больных, стоящих в очереди на трансплантацию печени. 2. Анализ факторов приоритетности реципиентов в листе ожидания трансплантации печени. 3. Сравнение точности прогнозирования между оценкой MELD, MELD Na, MESO-индексом смертности в первые 3 месяца после включения в лист для трансплантации печени. 4. Валидация прогностической шкалы MELD 3.0 смертности в первые 3 месяца реципиентов в списке ожидания трансплантации печени. 5. Разработка алгоритма включения больных декомпенсированным циррозом печени вирусной этиологии в лист ожидания трансплантации печени на основе валидизированного прогностического балла с максимальной прогностической точностью. Научная новизна исследования: Была проведена комплексная оценка критериев включения в лист ожидания на трансплантацию печени с созданием валидированной системы мониторинга, адаптированной для Республики Молдова. Решена научная задача: Предложена новая оценка, которая превосходит прогностическую ценность оценки MELD и позволит включать пациентов в лист ожидания на трансплантацию печени в зависимости от тяжести заболевания. Практическое значение научной работы: Был разработан алгоритм для проверки прогностического показателя MELD 3.0 с пороговым значением 13, который позволит оценить момент отсечения для доступа к трансплантату и своевременно расставить приоритеты, чтобы обеспечить максимально возможные шансы на выживание для всех реципиентов на списки ожидающих трансплантации печени. Внедрение научных результатов: Научные результаты и практические рекомендации внедряются в учебный процесс кафедры хирургии № 2 ГУМФ им. «Николае Тестемицану», секций хирургического и терапевтического профиля Республиканской клиники им. «Тимофей Мошняга»The thesis is presented on 146 pages and includes: introduction, 3 chapters, synthesis of the obtained results, conclusions, recommendations, bibliography comprised of 222 titles, 25 tables, 16 figures. The obtained results arepublished in 29 scientific papers. Key words: waiting list, liver transplantation, prognostic scores, viral liver cirrhosis, donor, MELD score, risk factors, complications, acute liver failure. Field of study: 321.24 – transplantology The purpose of the study: Study of clinical-biological landmarks and analysis of different prognostic scores in the population with viral liver cirrhosis on the waiting list for liver transplantation in the Republic of Moldova. Objective of the study: 1. Evaluation of clinical-biological milestones in patients on the waiting list for liver transplantation. 2. Analysis of recipient prioritization factors for the liver transplant waiting list. 3. Comparison of predictive accuracy between MELD score, MELD Na, MESO-index on mortality in the first 3 months after listing for liver transplantation. 4. Validation of the MELD 3.0 prognostic score on mortality in the first 3 months of recipients on the liver transplant waiting list. 5. Development of the algorithm for enrolling patients with liver cirrhosis of decompensated viral etiology from the liver transplant waiting list based on the validated prognostic score with maximum predictive accuracy. Scientific novelty: A comprehensive assessment of the criteria for inclusion on the waiting list for liver transplantation was carried out with the creation of a validated monitoring system adapted for the Republic of Moldova. The solved scientific problem: A new score has been proposed that exceeds the predictive value of the MELD score and would facilitate the inclusion of patients in the waiting list for liver transplantation depending on the severity of the disease, so that patients with severe end-stage liver disease are given priority for liver transplantation. Applicative value of the study: An algorithm was developed to validate the MELD 3.0 prognostic score with a cut-off of 13, which will assess the cut-off moment for access to a graft and prioritization in a timely manner to ensure the highest possible chances of survival for all recipients on the lists of waiting for a liver transplant. Implementation of the results: The scientific results and practical recommendations are implemented in the didactic process of the Department of Surgery No. 2 USMF "Nicolae Testemitanu", surgical and therapeutic sections of Republican Clinical Hospital "Timofei Mosneaga"

Conceptul sistemului informațional al biobăncii Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

Introduction. During the implementation of the Informational Record of Biospecimens within the Biobank project, the Register of Informational Record of Biospecimens within the Biobank software was developed and implemented. Material and methods. A narrative synthesis on the informational aspect of bio-specimens within the Biobank at the international level was conducted. Sources were searched in public databases, and after identification and deduplication, 34 relevant sources were selected, out of which 15 were comprehensively analyzed. The Register of Informational Record of Biospecimens within the Biobank software fully captures the flow of information within the Biobank at the Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy and serves as a tool for managing the biospecimens stored in the Biobank. It offers various capabilities to ensure diverse and representative data regarding potential donors of biospecimens. Results. The software enables rapid processing of biospecimens and their associated data, ensuring traceability with extensive management capabilities for diverse types of biospecimens at all stages throughout the Biobank circuit. The relevance of this data facilitates the improvement and acceleration of research and decision-making in the field of health, to the benefit of the donors. The software allows for the rapid registration and processing of biospecimens from donors in various research studies, adhering to the principles of research ethics and ensuring the anonymity of donors’ personal data, as well as the biospecimen data and associated information. Conclusions. The Register of Informational Record of Biospecimens within the Biobank software is relevant for initiating scientific research. Potential beneficiaries, including scientific researchers, collaborators in scientific laboratories, and the academic staff at Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, will benefit from comprehensive informational support for biospecimen records within the Biobank and have opportunities to streamline research activitiesIntroducere. În perioada realizării proiectului „Evidența informațională a biospecimenelor din cadrul Biobăncii” s-a elaborat și implementat softul „Registrul de evidență informațională a bio-specimenelor din cadrul Biobăncii”. Material și metode. Softul „Registrul de evidență informațională a biospecimenelor din cadrul Biobăncii” reflectă pe deplin mișcarea fluxului informațional din cadrul Biobăncii USMF „Nicolae Testemițanu” și servește ca instrument de gestionare a biospecimenelor stocate în Biobancă și are o serie de posibilități pentru a asigura date diversificate și reprezentative privind potențialii donatori de biospecimene. Rezultate. Softul permite prelucrarea rapidă a biospecimenelor și a datelor asociate acestora, și asigură trasabilitatea cu posibilități vaste de gestionare a biospecimenelor de natură diferită la toate etapele circuitului în Biobancă. Relevanța acestor date facilitează îmbunătățirea și accelerarea cercetării și luării de decizii în domeniul sănătății în beneficiul donatorilor. Softul permite înregistrarea și prelucrarea rapidă a biospecimenelor de la donatori în diverse studii de cercetare, respectând principiile eticii cercetării, și asigură anonimatul datelor personale ale donatorilor, precum și a datelor biospecimenelor și a informațiilor adiacente acestora. Concluzii. Software-ul „Registrul informațional al biospecimenelor din cadrul Biobăncii” este relevant în inițierea cercetării științifice. Beneficiari potențiali, cercetători științifici, colaboratori ai laboratoarelor științifice și personalul didactico-științific al USMF „Nicolae Testemitsanu”, vor beneficia de un suport informaţional cuprinzător pentru evidenţa biospecimenelor din cadrul Biobăncii şi vor avea posibilităţi de eficientizare a activităţii de cercetare

Răspunsul clinic la clopidogrel în funcție de polimorfismele genei CYP2C19 la pacienții coronarieni după implantare de stent farmacologic: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.03 – Cardiologie

Teza este expusă pe 110 de pagini și include adnotarea (în limbile română, rusă, engleză), introducere, 4 capitole, 23 de tabele, 33 de figuri, sinteza rezultatelor obținute, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie din 165 de surse, trei certificate de inovator, 6 acte de implementare, informație privind valorificarea rezultatelor cercetării și declarația privind asumarea răspunderii. Materialele studiului au fost reflectate 16 publicații științifice. Cuvinte-cheie: Dubla terapie antiplachetară (DAPT) cu clopidogrel, polimorfismele genei CYP2C19. Domeniul de studiu: cardiologie. Scopul lucrării constă în evaluarea aspectelor clinico-paraclinice, riscului ischemic și hemoragic al pacienților coronarieni care au beneficiat de intervenție coronariană percutană (PCI) cu implantare de stent farmacologic (DES) și impactului răspunsului clinic la clopidogrel în cadrul DAPT. Obiective: Determinarea frecvenței polimorfismului CYP2C19 la pacienții coronarieni care au beneficiat de PCI cu implantare de DES și la subiecții sănătoși din Republica Moldova; Studierea aspectelor clinico-paraclinice, a factorilor de risc cardiovasculari la pacienții coronarieni care au beneficiat de PCI cu implantare de DES în funcție de frecvența polimorfismului CYP2C19; Aprecierea riscului de hemoragie (cu ajutorul scorului PRECISE-DAPT) și riscul ischemic (prin scorul DAPT); Estimarea impactului polimorfismului CYP2C19 pe statutul pacienților de metabolizator al clopidogrelului: lent/intermediar, normal și rapid/ultrarapid, în asocierea cu evenimentele hemoragice și cardiovasculare majore în perioada de 6 -12 luni; Analiza corelației a potențialilor predictori de apariție a evenimentelor ischemice recurente la pacienții cu DAPT(aspirină + clopidogrel) după PCI și elaborarea modelelor de prognostic pentru determinarea probabilității de apariție a evenimentelor ischemice și hemoragice. Importanța și relevanța temei. Studiul a permis evaluarea aspectelor clinico-paraclinice, riscului ischemic și hemoragic al pacienților coronarieni care au beneficiat de PCI cu implantare de DES în cadrul DAPT. S-a stabilit rolul factorilor genetici - polimorfismului CYP2C19, ce determină riscul ischemic și de sângerare și a markerilor serici și instrumentali în predicția complicațiilor fatale și non-fatale la pacienții coronarieni, care au beneficiat de PCI cu implantare de DES. Problema științifică rezolvată. Au fost determinate frecvențele polimorfismului CYP2C19, ce determină metabolismul hepatic a clopidogrelului la pacienții coronarieni care au beneficiat de PCI cu implantare de DES și la subiecții sănătoși din Republica Moldova. A fost apreciat impactul polimorfismului CYP2C19 pe statutul pacienților de metabolizator al clopidogrelului: lent/intermediar, normal și rapid/ultrarapid, în asocierea cu evenimentele hemoragice și cardiovasculare majore în perioada de 6 -12 luni. Rezultatele evaluării au permis elaborarea strategiilor de predicție ale evenimentelor majore ischemice acute și hemoragice a DAPT genom-personalizate în baza polimorfismului genetic a CYP2C19. Noutatea și originalitatea științifică. În premieră au fost realizate: identificarea frecvențelor alelice ale CYP2C19 și fenotipurilor subiecților sănătoși în funcție de polimorfismul CYP2C19; estimarea frecvențelor alelice ale CYP2C19 și fenotipurilor pacienților coronarieni post-PCI care administrează DAPT în funcție de polimorfismul CYP2C19; evaluarea factorilor de risc cardiovasculari, parametrilor clinici, paraclinici, ce pot influența managementul DAPT cu ajutorul scorurilor DAPT și PRECISE-DAPT în perioadă de 6-12 luni; abordarea evenimentelor majore ischemice recurente și de sângerare în perioadă de 6-12 luni ale pacienților post-PCI care administrează DAPT în dependență de polimorfismul CYP2C19; crearea Modelului de predicție a evenimentelor majore ischemice acute la pacienții coronarieni post-PCI care administrează DAPT(aspirină-clopidogrel),elaborarea Modelului predictiv pentru probabilitatea de apariție a evenimentelor de sângerare în perioadă de 6-12 luni la pacienții coronarieni post-PCI care administrează DAPT (aspirină-clopidogrel). Semnificația teoretică a cercetării. Cercetarea dată a scos în evidență încă o dată datele din literatură privind prezența variabilității interindividuale a răspunsului la clopidogrel și a evenimentelor trombotice recurente după PCI, iar variația genetică CYP2C19 reprezintă unul din factorii responsabili pentru hiporăspunsul la acest agent antiplachetar. Rezultatele obținute vin în susținerea datelor conceptului teoretic. S-a arătat încă o dată avantajul medicinei personalizate care este cheia pentru prevenirea eșecului tratamentului antiplachetar la pacienții care au beneficiat de PCI cu implantare de DES. Valoarea aplicativă constă în elaborarea modelelor de predicție a evenimentelor ischemice recurente și de sângerare la la pacienții coronarieni după PCI care administrează DAPT (aspirină-clopidogrel) pe o perioadă de 6-12 luni. Rezultatele studiului au stat la baza elaborării conceptuluii de fortificare a predicției a evenimentelor ischemice recurente și de sângerare și contribuie la: 1) recomandarea genotipării CYP2C12 cu includerea fenotipului persoanei în fișa medicală electronica, astfel ar permite orientarea clinicianul în luarea deciziilor atunci când aceasta este supusă revascularizării prin PCI cu implantare de stent farmacologic; 2) recomandarea genotipării CYP2C19 pacienților cu SCA cu risc crescut de ischemie și de sângerare, necesitanți de terapie dubla antiplachetară personalizată înaintea începerii tratamentului cu clopidogrel. Implementarea rezultatelor. Rezultatele științifice au fost implimenate în Departamentul de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Endovasculară IMSP SCM “Sf. Treime”, secția cardiochirurgie și reabilitare cardiacă IMSP Institutul de Cardiologie