961 research outputs found
Lateral landfill gas migration : characterization and preliminary modeling results
International audienceLateral landfill gas migration occurs in the surroundings of a MSW landfill with capped old waste cells. Three areas were identified by poor vegetation growth. Methane flux chamber measures confirm the extent of these areas, as observed in the cultivated land. These measures and some complementary physical measures were used to build a conceptual model of lateral landfill gas migration in the geological layer. Prior to drilling new boreholes on the site, a preliminary simplified model will be built with the numerical code TOUGH2-LGM. A description of the geological units, methane flux and the results of the preliminary modeling are presented. The aim of this work is to identify the key parameters used to predict the travel distance of landfill gas
First experience of surgical treatment in patients with hemorrhoidal disease with dopplerguided haemorrhoidal artery ligation and recto anal repair (HAL-RAR)
Curs Chirurgie Generală al Facultății Stomatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Spitalul Clinic Central Feroviar, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: În ultimul timp au fost propuse și implementate cu succes în practica chirurgicală diferite metode de tratament
minim-invaziv al bolii hemoroidale. Ligaturarea transanală a arterelor hemoroidale cu mucopexie sub controlul doplerometriei
ultrasonore (HAL-RAR) este o metodă contemporană de tratament al hemoroizilor interni.
Scopul studiului: Implementarea în practică și aprecierea eficacității metodei minim-invazive HAL-RAR.
Material și metode: În clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Central, stația Chișinău, în anii 2014-2015 au fost efectuate 5
intervenții chirurgicale pacienților cu diagnosticul de hemoroizi cronici micști gr.IV cu ajutorul aparatului A.M.I. HAL-RAR. Pentru
ligaturarea arterelor hemoroidale a fost folosită sutura atraumatică 2-0, acul 5/8. Cu ajutorul aparatului HAL-RAR sub controlul
doplerometriei ultrasonore intraoperator s-au depistat ramurile arterei hemoroidale superioare și a fost efectuat procedeul de
ligaturare transanală a arterelor proximal de linia dentată. Cel mai frecvent ramurile arterei hemoroidale superioare au fost
depistate corespunzător orelor 1, 3, 5, 7, 9, 11. Calitatea ligaturării arterelor a fost confirmată ultrasonografic prin dispariția sau
diminuarea pulsației acestora. La 3 pacienți a fost efectuată mucopexia cu „lifting” al mucoasei și nodulilor hemoroidali prolabați.
Simultan la 3 pacienți au fost excizați nodulii externi hipertrofiați și pliurile ano-cutanate („skin tags”) din motive cosmetice.
Rezultate: La toți 5 pacienți sindromul algic a fost slab pronunțat. După efectuarea HAL-RAR administrarea opioidelor n-a fost
necesară. Complicații postoperatorii n-au fost depistate. Toți pacienții au fost externați la domiciliu în stare satisfăcătoare.
Concluzii: Reieșind din datele literaturii de specialitate și experiența noastră modestă, considerăm că HAL-RAR este o metodă
alternativă de tratament minim-invaziv al hemoroizilor.Introduction: Different minimally invasive methods of treatment of hemorrhoids were recently offered and successfully
introduced into surgical practice. Doppler-guided haemorrhoidal artery ligation and recto anal repair (HAL-RAR) is an up-to-date
method of internal hemorrhoids treatment.
Aim of study: Implementation in practice of HAL-RAR method and assessment of its performance.
Material and methods: In our Clinic of surgery, Central Railway Hospital, Chisinau station, in 2014-2015 there were performed
5 surgical interventions in patients diagnosed with chronic mixed hemorrhoids, grade IV, with the A.M.I. HAL-RAR device.
Atraumatic suture 2-0, needle 5/8 was used for hemorrhoidal artery ligation. During the surgery superior hemorrhoidal artery
branches were determined under the ultrasound control and the procedure of transanal artery ligation was performed proximal
to dentate line. Superior hemorrhoidal artery branches were determined most commonly corresponding to 1, 3, 5, 7, 9, 11
o’clock. The ultrasound confirmed the quality of the artery ligation via disappearance or reduction of their pulsation. Mucopexy
with lifting of mucosa and prolapsed hemorrhoids was performed in 3 patients. Simultaneously external hypertrophic piles and
skin tags were excised for cosmetic reason in 3 patients.
Results: A mild pain syndrome was determined in all 5 patients. There was not any necessity in opioids prescription after the
HAL-RAR procedure. Any postsurgical complications were not determined. All the patients were discharged home in
satisfactory condition.
Conclusions: According to the literature on specialty and our modest experience, we believe that the HAL-RAR procedure is
an alternative minimally invasive method of hemorrhoids treatment
Contemporary management of internal chronical hemorrhoids depending on grade of clinical course
Curs chirurgie generală al facultății stomatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Spitalul clinic central feroviar,
Chișinău, Republica Moldova,
Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Hemoroizii reprezintă o patologie răspîndită a regiunii ano-rectale. La momentul actual pe larg se utilizează
diferite clasificări ale hemoroizilor interni. Gradul I – hemoroizii proemină în anus fără prolaps; gradul II – hemoroizii prolabează
în timpul defecației și se reduc spontan; gradul III – hemoroizii prolabează și necesită reducție manuală; gradul IV – hemoroizii
prolabează și sunt ireductibili. De asemenea, de obicei gradul este în corelație cu severitatea eliminărilor sangvinolente din rect.
Material și metode: Noi am analizat rezultatele managementului contemporan al hemoroizilor cronici interni.
Rezultate: Reieșind din datele literaturii de specialitate și experiența noastră, considerăm, că în gradul I-II este indicată
schimbarea modului de viață, dieta cu conținutul sporit al fibrelor naturale, cantitate optimă de lichide; tratamentul conservativ
local (unguente, creme, supozitoare, uleiuri, clistere, băi, etc.) și sistemic (angioprotectoare, flavonoide, laxative,
antiinflamatoare, coagulante/anticoagulante, antispastice, imunostimulante, antioxidanți, etc.). De asemenea, la necesitate,
tratamentul conservativ în hemoroizii interni de gradul I-III poate fi asociat cu metodele miniminvazive de tratament chirurgical:
ligaturarea arterelor hemoroidale cu/fără mucopexie (HAL-RAR), ligatura cu benzi elastice (RBL), hemoroidopexia cu stapler
(Longo), fotocoagularea în infraroșu, scleroterapia, hemoroidoliza galvanică, laser – fotocoagulare, diatermocoagularea monosau
bipolară. În gradul III-IV este indicat tratamentul chirurgical: excizia tradițională cu abordarea individuală – Milligan-Morgan,
Parks, Fergusson, Whitehead, etc.; excizia cu electrocoagulare, radiofrecvența, cu ultrasunete; metoda Longo sau HAL-RAR.
Concluzii: Considerăm, că abordarea diferențiată, complexă și individuală în managementul hemoroizilor interni în funcție de
grad permite o alegere optimală a metodei de tratament.Introduction: Hemorrhoids are a widespread pathology of anorectal region. Currently various classifications of internal
hemorrhoids are widely used. Grade I – hemorrhoids protrude into the anus without prolapse; grade II – hemorrhoids prolapse
during defecation and are reduced spontaneously; grade III – hemorrhoids prolapse and require manual reduction; grade IV –
hemorrhoids prolapse and are irreducible. Also, the grade is usually correlated with the severity of bleeding from the rectum.
Material and methods: We analyzed the results of contemporary management of chronic internal hemorrhoids.
Results: Basing on literature data and our experience, we believe that in grade I-II it is indicated: the change of lifestyle, diet
with high content of natural fibers, the optimal amount of liquid; local conservative treatment (ointments, creams, suppositories,
oils, enemas, baths, etc.) and general treatment (angioprotectors, flavonoids, laxatives, anti-inflammatory,
coagulants/anticoagulants, spasmolytics, immunostimulants, antioxidants, etc.). Also, if necessary, conservative treatment of
internal hemorrhoids grade I-III can be associated with minimally invasive surgical treatment methods: hemorrhoidal artery
ligation with/without mucopexy (HAL-RAR), rubber band ligation (RBL), stapled hemorrhoidopexy (Longo), hemorrhoids infrared
coagulation (IRC), sclerotherapy, galvanic hemorrhoidolysis, Nd-YAG laser phototherapy, mono- or bipolar
diathermocoagulation. In grade III-IV surgery is indicated: traditional excision with individual approach – Milligan-Morgan, Parks,
Fergusson, Whitead, etc.; excision with electrocoagulation, radiofrequency, ultrasound; Longo or HAL-RAR method.
Conclusions: We believe that differentiated, complex and individual approach in management of internal hemorrhoids
depending on grade allows to select an optimal method of treatment
Laparoscopic intraperitoneal on-lay mesh repair for the umbilical hernia using anti-adhesive gel
Curs Chirurgie Generală al Facultăţii Stomatologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Militar Central, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Poziţionarea intraperitoneală a plasei chirurgicale în cadrul curei laparoscopice intraperitoneale (IPOM) impune
selectarea materialului sintetic.
Material şi metode: În clinica noastră de chirurgie (SCMC), în anii 2013-2015 au fost supuşi curei laparoscopice pentru hernie
ombilicală 10 pacienţi, 6 femei şi 4 bărbaţi. Vârsta a variat de la 20 pînă la 60 ani. Pentru protezare s-a folosit plasa din
polivinilidenftorid (PVDF) de tip „Uniflex” (Rusia), mai mare cu 5 cm decât defectul herniar pe toate dimensiunile. Pentru
prevenirea aderenţelor parieto-viscerale a fost utilizat suplimentar, compozitul antiadeziv „Mezogel” (Rusia). Fixarea plasei s-a
asigurat prin aplicarea a 5 suturi tip „ancore” transfasciale şi agrafe helicoidale neresorbabile de diametrul – 4 mm, plasate la
1cm de marginea protezei. Algometria s-a efectuat cu utilizarea scalei analog vizuale (VAS).
Rezultate: Defectul herniar a avut un diametru median de 3,9 cm. La 4 pacienţi a fost suturat defectul (diametrul = 1-3 cm)
herniar prin aplicarea suturii intracorporale. Din particularităţi intraoperatorii se menţionează: reducerea conţinutului sacului
herniar, adezioliză, controlul hemoragiei din adeziuni. Durata medie a intervenţiilor a fost de 55 min (45-65 min). În perioada
postoperatorie complicaţii nu au fost semnalate. Sindromul dolor postoperator a fost minim (VAS: 1-3); complicaţii parietale –
absente. Durata mediană de spitalizare – 3,2 zile. În perioada postoperatorie la distanţă nu s-au constatat dureri şi neuropatii,
dereglări de tranzit intestinal sau recidive herniare.
Concluzii: Cura laparoscopică a herniei ombilicale cu aplicarea protezei IPOM este o metodă fezabilă, sigură şi minim-invazivă.
Plasa şi gelul cu proprietăţi antiadezive reduce semnificativ riscul aderenţelor parieto-viscerale şi a complicaţiilor parietale,
asigurând reintegrarea socio-profesională rapidă. Avantajele expuse argumentează perspectivele utilizării tehnicii IPOM în cura
herniilor ombilicale.Introduction: In laparoscopic intraperitoneal on-lay mesh repair (IPOM) positioning of a surgical mesh requires the selection of
a synthetic material with anti-adhesive properties.
Material and methods: Within period of 2013-2015, 10 IPOM hernia repairs have been performed on the group of 10 patients
diagnosed with umbilical hernia, 6 male and 4 female. The overall age was 36.4 years (range 20-60). The PVDF monofilament
macroporous mesh has been utilized for repair. The mesh overlaped the defect with 5 cm. The combined fixation technique was
ensured by applying the “anchor” type sutures and 4 mm non-resorbable spiral tacks plaid up to 1 cm from the edge of the
prosthetic mesh. The non-adhesive composite “Mezogel” has been used to ensure the prevention of the adhesions. Algometry
was performed using visual analog scale (VAS). Results: The mean diameter of the hernia defect was 3.9 cm. In 4 cases the hernia defect (d=1-3 cm) has been closed by
applying intracorporeal suture. The intraoperative features were: reduction the hernia sac content, removal of adhesions, control
of the bleeding. The mean time of operations was 55 min. In postoperative period there no reported complications. In the
distance postoperative period were not found pain and local neuropathy, bowel disorders or hernia recurrences.
Conclusions: Laparoscopic IPOM umbilical hernia repair it is a feasible, safe and minimally-invasive procedure. Prosthesis and
gel with anti-adhesive properties significantly reduce the risk of the parieto-visceral adhesions and complications ensuring quick
socio-professional reintegration. The exposed advantages arguments the use of IPOM procedure in the umbilical hernia repair
Classifications of hemorrhoidal disease
Curs chirurgie generală al facultății stomatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Spitalul clinic central feroviar,
Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: În secolul XXI problema clasificării bolii hemoroidale rămîne ambiguă și actuală.
Material și metode: Noi am realizat analiza clasificărilor hemoroizilor.
Rezultate: Din 1990 de către OMS a fost aprobată Clasificarea Internațională Statistică a Bolilor și Problemelor de Sănătate
Înrudite, Revizia 10 (ICD – 10), care actualmente este standardul la nivel mondial pentru statistică de mortalitate și morbiditate
și este acceptată și folosită în peste 100 de țări. Hemoroizii se clasifică după localizare ca interni, externi și mixti (combinați)
conform poziției fața de linia dentată. După etiologie: congenitali sau dobîndiți (primari, secundari). După evoluția bolii: cronici
sau acuți. Pe larg se utilizează clasificarea hemoroizilor cronici interni a lui Goligher, care este similară cu cea a lui Braitsev
(1953), Thomson (1975), Banov (1981), Vorobiov (2000). Gradul I – eliminări sangvinolente din anus fără prolapsul nodulilor
hemoroidali. Gradul II – prolapsul hemoroizilor care se reduc de sine stătător în canalul anal (cu sau fără hemoragie). Gradul III
– necesitatea de a reduce manual nodulii la prolabarea lor (cu sau fără hemoragie). Gradul IV – prolapsul permanent al
nodulilor și incapacitatea de ai reduce în canalul anal (cu sau fără hemoragie). La momentul actual în Rusia este adoptată
clasificarea elaborată de către colaboratorii Centrului Științific de stat de coloproctologie a Ministerului sănătății al Federației
Ruse. Aceasta prevede: hemoroizi simptomatici, hemoroizi acuți, hemoroizi cu hemoragie persistentă, hemoroizi cronici.
Hemoroizii acuți după evoluția clinică sunt repartizați în 3 stadii: (1) Tromboza nodulilor hemoroidali fără inflamație; (2)
Tromboza complicată cu inflamația nodulilor hemoroidali; (3) Tromboza complicată cu inflamația țesutului subcutanat și a pielii
perianale.
Concluzii: La momentul actual există o multitudine de clasificări a bolii hemoroidale. Este important de a selecta cele mai utile
clasificări pentru utilizarea în activitatea practică cotidiană.Introduction: In the XXI century the problem of classification of hemorrhoidal disease remains controversial and actual.
Material and methods: Review of classifications of hemorrhoids was performed.
Results: In 1990 International Classification of Diseases, Revision 10 (ICD – 10) was approved by the WHO. It is currently the
global health information standard for mortality and morbidity statistics and is used in over 100 countries. Hemorrhoids are
classified by localization as internal, external and mixed (combined) according to position to dentate line. By etiology –
congenital or acquired (primary, secondary). By evolution of the disease: chronic and acute. Widely is used classification of
chronic internal hemorrhoids of Goligher, which is similar to that of Braitsev (1953), Thomson (1975), Banov (1981), Vorobiov
(2000). Grade I – Blood discharge from anus without prolapse of hemorrhoidal nodules. Grade II – Prolapse of hemorrhoids
which are reduced spontaneously in anal canal (with or without bleeding). Grade III – Necessity of manual reduction of
hemorrhoidal nodules (with or without bleeding). Grade IV – Permanent prolapse of haemorhhoids which are irreducible (with or
without bleeding). Currently in Russia there is adopted classification developed by the employees of State Scientific Center of
coloproctology of the Ministry of Health of the Russian Federation. There are symptomatic hemorrhoids, acute hemorrhoids,
persistent bleeding hemorrhoids, chronic hemorrhoids. According to clinical evaluation acute hemorrhoids are divided into three
stages: (1) Thrombosis without inflamation; (2) Thrombosis complicated with inflammation of hemorrhoidal nodules; (3)
Thrombosis complicated with inflammation of the subcutaneous tissue and perianal skin.
Conclusions. Currently there are many classifications of hemorrhoidal disease. It is important to select most helpful
classifications to be used in daily practice
Prospects for the use of the laparoscopic transabdominal pre-peritoneal approach (TAPP) in groin hernia repair
Curs Chirurgie al Facultăţii Stomatologie, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Militar Central, Chisinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Abordul laparoscopic în cura herniilor inghinale devine o metodă de elecţie pe plan mondial. Rămîne actuală
problema standardizării tehnicii chirurgicale şi optimizării rezultatelor acestui procedeu.
Material şi metode: În perioada anilor 2008-2014 în Clinică a fost efectuată cura laparoscopică a herniei inghinale la 271
pacienţi (16 – bilateral). Repartiţia herniilor conform clasificării Nyhus: tip II (n=188), tip IIIa (n=64), tip IIIb (n=18), tip IIIc (n=9),
tip IV (n=12). A fost utilizată tehnica transabdominală preperitoneală (TAPP).
Rezultate: Durata intervenţiei a constituit în medie 47,8±25,07 min, fiind mai lungă pentru herniile recidivante – 95±48,99 min
(60-180) şi bilaterale – 92,78±23,47 min (65-140). Mediana spitalizării – 3 zile, reîntoarcerea în cîmpul muncii – sub 10 zile.
Incidentele intraoperatorii au fost corectate laparoscopic. Conversia a fost efectuată la un pacient. Nu au fost constatate cazuri
de infecţie a plăgii postoperatorii. Aprecierea rezultatelor tratamentului chirurgical la distanţă a fost realizată la 223 pacienţi.
Pentru evaluarea durerii la pacienţii cu diagnosticul hernie inghinală a fost utilizată scala de evaluare numerică NRS – 11. În
perioada postoperatorie au prevalat pacienţi cu sindrom algic redus (NRS: 1-3). Algoparestezia postoperatorie persistentă a fost
diagnosticată la 4 pacienţi. Recidiva herniei a fost înregistrată la 2 pacienţi, în ambele cazuri recidiva a fost corectată
laparoscopic.
Concluzii: Experienţa noastră confirmă posibilitatea utilizării procedeului TAPP la diferite tipuri de hernie inghinală. Acumularea
experienţei permite de a lărgi indicaţiile pentru abordul laparoscopic la pacienţii cu hernii bilaterale, glisante şi recurente.
Avantajele hernioplastiei laparoscopice sunt: micşorarea sindromului algic postoperator, reintegrarea socioprofesională rapidă şi
numărul redus de complicaţii parietale.Introduction: The transabdominal pre-peritoneal procedure (TAPP) represents one of the most popular techniques used for
inguinal hernia repair. The analysis of the reported cases helps to standardize the relatively new laparoscopic technique and to
improve the overall results.
Material and methods: The group of 271 patients underwent laparoscopic hernia repair (16 bilateral) for the period 2008-2014.
According to Nyhus classification, the groin hernias were classified as type II (n=188), type IIIa (n=64), type IIIb (n=18), type IIIc
(n=9), type IV (n=12). The TAPP procedure was utilized.
Results: The mean operating time was 47.8±25.07 minutes, being statistically longer for recurrent hernias 95±48.99 min (range,
60-180) and bilateral hernias – 92.78±23.47 min (range, 65-140). The average length of hospital stay was 3 days. Patients
returned to work in an average of 10 days. The postoperative morbidity rate was 2.2%. The majority of intraoperative incidents
(intraoperative hemorrhage, n=4) were solved laparoscopically without sequelae. One case was converted to Lichtenstein
repair. Patients were evaluated at a median follow up of 24 month (range, 12-36 month). A total of 223 patients were assesssed
for long-term outcomes. Pain was assessed with Numerical Rating Scale (NRS – 11). The vast majority of post-operative
patients had minor pain manifestation of pain (NRS: 1-3). We observed 4 cases of persistent inguinal pain. The hernia
recurrence was developed in 2 patients and has been corrected via laparoscopic approach.
Conclusions: While laparoscopic hernia repair requires a lengthy learning curve, it represents safe and valid alternative to
open hernia repairs and could be effectively used for bilateral, recurrent and sliding hernias. The advantages of laparoscopic
repair include less postoperative pain, faster return to normal activities and low wound infection rate
Laparoscopic transperitoneal retromascular (sublay) mesh repair in cure of ventral hernias: first experiences
Catedra Chirurgie nr.5, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Militar Central,
Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și
al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Poziționarea laparoscopică, retromusculară (sublay) a plasei chirurgicale.
Material și metode: În clinica chirurgie Nr 5, (SCMC), în anii 2018-2019 au fost supuși curei laparoscopice pentru hernii ventrale 8
pacienți, 4 femei și 4 barbați. Vîrsta medie 25-70 ani. Pentru protezare s-a folosit plasa din polipropilen light, mai mare cu 5 cm decât
defectul herniar pe toate dimensiunile. Proteza a fost amplasată retromuscular, prin abord laparoscopic transperitoneal. Fixarea plasei
sa asigurat prin aplicarea agrafelor helicoidale nerezorbabile de ø 4 mm, plasate la 1cm de marginea protezei. Algometria sa efectuat
cu utilizarea scalei analog vizuale (VAS).
Rezultate: Defectul herniar a avut un diametru median de 3,7 cm. La toți pacienți defectul herniar a fost suturat prin aplicarea
suturii intracorporale. Din particularități intraoperatorii se menționează: reducerea conținutului sacului herniar, adezioliză, controlul
hemoragiei din adeziuni și decolarea peritoneului și tunicii retromusculare prin incizie longitudinală. Durata medie a intervențiilor a fost
de 45 min (35-65 min). În perioada postoperatorie complicații nu au fost semnalate. Sindromul dolor postoperator a fost minim (VAS
1 – 3), complicații parietale absente. Durata mediana de spitalizăre 3,1 zile. În perioada postoperatorie la distanța nu s-au constatat
dureri și neuropatii, dereglări de tranzit intestinal, recidive herniare.
Concluzii: Cura laparoscopică intraperitoneală retromusculară (sublay) a herniilor ventrale cu aplicarea protezei din polipropilen este
o metodă sigură și miniminvazivă, cu costuri reduse la consumabile. Amplasarea retromusculară a plasei exclude aderențele parietoviscerale și complicațiile parietale, asigurând reintegrarea socio-profesională rapidă. Avantajele expuse argumentează perspectivele
utilizării tehnicii laparoscopice retromusculare în cura herniilor ventrale.Introduction: Transperitoneal retromuscular sublay positioning of a surgical mesh.
Materials and methods: Within period of 2018-2019, 8 retromuscular hernia repairs have been performed on the group of 8 patients
diagnosed with ventral hernias, 4 male and 4 female. The overall age was 47,2 years (range 25 - 70). Polypropylene mesh has been
utilized for repair. The mesh overlaped the defect with 5 cm. The fixation technique was ensured by applying ø 4 mm non-resorbable
spiral tacks plaid up to 1cm from the edge of the prosthetic mesh. Algometry was performed using visual analog scale (VAS).
Results: The mean diameter of the hernia defect was 3.7 cm. In all cases the hernia defect has been closed by applying intracorporeal
suture. The intraoperative features were: reduction the hernia sac content, removal of adhesions, control of the bleeding with peritoneum
and posterior rectus are opened by a longitudinal incision. The mean time of operations was 45 min. In postoperative period there
no reported complications. In the distance postoperative period were not found pain and local neuropathy, bowel disorders, hernia
recurrences.
Conclusions: Laparoscopic transperitoneal retromuscular hernia repair is a safe and minimally-invasive procedure with low cost of
consumables. Retromuscular location of the prosthesis exclude the risk of the parietovisceral adhesions and complications ensuring
quick socio-professional reintegration. The exposed advantages argument the use of transperitoneal retromuscular procedure in the
ventral hernia repair
Active-distributed temperature sensing to continuously quantify vertical flow in boreholes
We show how a distributed borehole flowmeter can be created from armored Fiber Optic cables with the Active-Distributed Temperature Sensing (A-DTS) method. The principle is that in a flowing fluid, the difference in temperature between a heated and unheated cable is a function of the fluid velocity. We outline the physical basis of the methodology and report on the deployment of a prototype A-DTS flowmeter in a fractured rock aquifer. With this design, an increase in flow velocity from 0.01 to 0.3 m s−1 elicited a 2.5°C cooling effect. It is envisaged that with further development this method will have applications where point measurements of borehole vertical flow do not fully capture combined spatiotemporal dynamics
Laparoscopic preperitoneal hernia repair
Spitalul Clinic Militar Central, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Actualitatea temei. La etapa actuală există mai multe metode de hernioplastie bazate pe principiu „tension –free”. Apariția tehnologiilor endovideoasistate
a marcat implementarea în practica chirurgicală a hernioplastiilor laparoscopice. Rămîne actuală problema standartizării tehnicii chirurgicale şi
optimizării rezultatelor hernioplastiei laparoscopice.Material şi metode.În perioada anilor 2008 - 2010 au fost efectuate 60 hernioplastii laparoscopice
preperitoneale la 57 pacienți (54 monolateral şi 3 bilateral). Hernioplastie preperitoneală laparoscopică prin abordul transabdominal a fost efectuată
la 56 pacienți, hernioplastie total preperitoneală la 1 pacient. Au fost analizate datele demografice şi clinico-patologice a pacienților, particularitățiile
tehnicii chirurgicale, evoluția perioadei postoperatorii, complicațiile survenite şi rezultatele la distanță. Rezultate. Vîrsta pacienților a constituit 28.4±13.1
ani. Bărbați 56(98%), femei 1(2%). Durata medie a intervenției chirurgicale a constituit 79.3 ± 23.89 min.(55-180). Complicațiile intraoperatorii au
inclus: lezarea vaselor epigastrice inferioare, hemoragie din spațiul Retzius, lezarea omentului mare (n= 4). Toate complicațiile survenite intraoperator
au fost corectate laparoscopic. Conversia s-a efectuat la 1 pacient. În perioada postoperatorie recentă au prevalat pacienți cu dureri uşoare (SVA 1-3),
cazuri de dureri severe (SVA 7-10) nu au fost înregistrați. Mediana perioadei de spitalizare a constituit 4 zile, reîntoarcerea în cîmpul muncii-10 zile.
Seromul postoperator a fost depistat în 4 cazuri. Neuralgia persistentă postoperatorie a fost constatată la 1 pacient. Recurența herniei a fost stabilită
a 1 pacient după plastie laparoscopică a herniei inghinale indirecte tip NII în termen de 6 luni, ultima corectată laparoscopic. Concluzii. Avantajele
incontestabile ale hernioplastiei laparoscopice sunt: sindromul algic postoperator redus, reintegrarea rapidă a pacienților în cîmpul muncii, incidența
redusă a neuropatiilor postoperatorii cronice şi infecției în plaga postoperatorie. Factorul cheie în prevenirea complicațiilor intraoperatorii în hernioplastia
laparoscopică constă în metodologia standartizată a intervenției, bazată pe cunoaşterea nuanțelor anatomice ale regiunii inghinale şi posedarea
tehnicilor laparoscopice avansate.Introduction. Different “tension free” techniques and various prosthetic meshes and types of fixation could be used for groin hernia repair. The latest
trends in modern hernia surgery include laparoscopic preperitoneal approach for groin hernia repair. Standardization of the methodology represents
the crucial aspect governing the outcome of the TAPP procedure. Materials and methodsThis report reviews our experience with 60 laparoscopic
preperitoneal hernia repairs in 57 patients (3 bilateral) over the 3-year period (2008-2010). The transabdominal preperitoneal (TAPP) hernia repairs
have been performed in 56 cases, total preperotoneal approach in 1 case. The results of the laparoscopic hernia repair were evaluated in terms of
complications and post-operative pain development. Results. The median age of our patients was 28.4±13.1 Ninety-eight percent of the patients were
men. The mean operating time was 28.4±13.1 min.(Range, 55-180 min). The majority of intraoperative complications (intraoperative hemorrhage,
n=4) were corrected laparoscopically without sequelae. Conversion to open procedure was required in 1 patient due to extensive adhesions and risk of
bladder lesion. Pain intensity diminished postoperatively, usually described as mild (1-3 VAS). None of the patients experienced severe chronic pain.
The mean hospital stay was 4 days. Patients returned to work in an average of 10 days. The major postoperative complications included seroma (n=4)
and persistent inguinal pain (n=1), none of them needed reoperation. The recurrence (n=1) developed 6 month after primary TAPP repair and has
been corrected via laparoscopic approach. Conclusions. The advantages of laparoscopic repair include less postoperative pain, faster return to normal
activities and low wound infection rate. Anatomic landmarks identification and advanced laparoscopic surgical skills are the crucial keys governing the outcome of the TAPP procedure. When performed by experienced team, it represents safe and valid alternative to open hernia repairs
The advantages of the laparoscopic approach in operative management of the destructive acute appendicitis
Catedra de chirurgie nr. 5, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Militar Central, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: În ultimul deceniu apendicectomia laparoscopică a devenit standardul de aur în terapia apendicitei acute (AA). Lucrarea
relevă rezultatele apendicectomiilor laparoscopice (AL) în AA pe un lot de 118 de pacienți în perioada anilor 2011-2019
Material și metode: În perioada ianuarie 2011-2019 au fost efectuate 118 de AL. Repartiția după sex a evidențiat o predominarea
patologiei la femei în coraport B/F – 1:1.7. Vîrsta pacienților a variat de la 18 pînă la 60 de ani, constituind în medie 32,3±11,5 ani.
Intraoperator a fost constatat: AA flegmonoasă (n=87), AA gangrenoasă (n=12), și AA perforată cu abces localizat (n=9), perforația
apendicelui cu peritonită generalizată (n=6) și infiltrat apendicular (n=4). Tehnica operatorie AL include: poziționarea trocarelor cu
instalarea capnoperitoneului, explorarea cavității peritoneale, secționarea mezoapendicelui, ligatura, secționarea apendicelui, și
înlăturarea lui. La 45 pacienți prelucrarea bontului a fost efectuată prin metoda ligaturală, iar la 73 a fost realizată tehnica Semm.
Rezultate: Durata medie a intervenției a constituit 47,2±18,1 min. (interval 35-78). Algometria postoperatorie a relevat prezența
sindromului algic redus. Mediana perioadei de spitalizare a constituit 3 zile cu reîntoarcerea în cîmpul muncii pînă la 10 zile. Rata
comună a infecților plăgilor chirurgicale în cadrul grupului AL a fost de 3,38%.
Concluzii: Avantajele AL față de cea clasică sunt: diagnosticul cert în cazurile echivoce; intervenție optimă în apendicele ectopic;
dializa peritoneală ”la cerere”; incidența redusă a complicațiilor în plăgile postoperatorii, perioada de recuperare mai rapidă și beneficiul
cosmetic.Background: Over the last 10 years the use of videoendoscopic approach has been revolutionary expanded into surgical practice.
Mounting evidence supports the use of laparoscopic techniques for the diagnosis and treatment of the destructive forms of appendicitis
(DA). This paper reveals the results of laparoscopic appendectomies (LA) in DA on a group of 118 patients over the period of 8 years
(2011-2019).
Methods and materials: From 2011 until 2019 118 LA were performed. The gender distribution revealed a predominance of the
pathology in women with a ratio M / F-1: 1.7. The age of patients varied from 18 to 60 years, averaging 32.3±11.5 years. Intraoperative
were found: phlegmonous appendicitis (n = 87), gangrenous appendicitis (n = 12), perforated appendicitis with localized abscess (n
= 9), perforated appendicitis with generalized peritonitis (n = 6) and appendiceal mass (n= 4). The LA operative technique includes
trocars application and CO2 - peritoneum achievement, transabdominal exploration, skeletization of the appendix, ligatures, appendix
base ligation with a pre-knotted Roeder-loop, and appendix removal. The appendix stump was inverted in the cecum according to
Semm in 73 patients; the ligature technique was applied in 45 patients.
Results: The mean operating time was 47.2±18.1 min (range 35-78). The postoperative algometry revealed a decreased presence
of postoperative pain syndrome. The mean length of hospital stay was 3 days. Patients returned to work in less than 10 days. Pooled
mean surgical wound infection (SWI) rate within the LA group was 3.38%.
Conclusions: The LA provides obvious advantages including: definitive diagnosis in equivocal cases; optimal intervention in ectopic
appendix; adequate peritoneal lavage “on demand” following removal of the appendix; reduced SWI rate, rapid recovery and cosmetic
benefits
- …