Nuclear antigen Ki-67 – a high-risk index for the development of gastric cancer in patients with chronic gastric diseases

Departamentul Gastropulmonologie, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, Hematologie şi Radioterapie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tipul intestinal de cancer gastric se dezvoltă pe fundalul maladiilor gastrice cronice, prin proliferarea necontrolată a epiteliului mucoasei gastrice. Scopul: Evidenţierea gradului de expresie a Ki-67 în carcinoamele gastrice şi în mucoasa gastrică nemalignizată cu modificări inflamatorii, induse de infecţia cu Helicobacter pylori. Material şi metode: Studiul imunohistochimic a fost realizat pe materialul tisular postoperator la bolnavi de cancer gastric tip difuz şi intestinal din formaţiunea tumorală şi din mucoasa gastrică non-neoplazică. Preoperator a fost efectuată analiza imunologică la anticorpii IgG Hp, ce a fost pozitivă la toţi pacienţii cu cancer gastric de tip intestinal. Rezultate: Expresia Ki-67 în mucoasa gastrică a variat în funcţie de severitatea schimbărilor produse de infecţia cu Helicobacter pylori. Schimbări ale mucoasei peritumorale – de tipul gastrită cronică, severitatea căreia a fost apreciată conform criteriilor histologice ale sistemului Sydney. Expresia Ki-67 în carcinoamele gastrice a fost foarte variabilă comparativ cu imunopozitivitatea din mucoasa gastrică peritumorală. În adenocarcinoamele de tip intestinal imunopozitivitatea celulelor neoplazice a fost mult mai sporită decît în mucoasa nemalignizată. Concluzii: Infecţia cu Helicobacter pylori induce în mucoasa gastrică un proces inflamator, instalîndu-se condiţii de proliferare locală, ceea ce crează condiţii de promoţie a cancerului gastric de tip intestinal. S-a observat o rată mai mare de proliferare a celulelor epiteliale în adenocarcinoamele de tip intestinal şi o rată mai mare de proliferare a celulelor limfoide în mucoasa peritumorală cu infiltrat inflamator, faţă de stroma carcinoamelor.Introduction: Gastric cancer of intestinal-type can appear on the background of chronic gastric diseases with uncontrolled proliferation of gastric mucosal epithelium. Aim: To study the degree of Ki-67 expression in gastric carcinomas and in non-malignant gastric mucosa with inflammatory changes due to Helicobacter pylori. Material and methods: Immunohistochemistry was applied on postoperative tissue specimens from patiens with gastric cancer of diffuse and intestinal type, from the tumor and non-affected gastric mucosa. Preoperative, all patients with intestinal-type gastric cancer tested positive for IgG Hp antibodies. Results: Ki-67 expression varied dependently on the severity of changes produced by H.pylori. The changes in the peritumoral mucosa like chronic gastritis, were appreciated by the Sydney classification. Ki-67 expression in gastric carcinomas varied significantly compared to the one from peritumoral gastric mucosa. In intestinal-type adenocarcinomas immunopositivity of tumoral cells was higher than in non-malignant mucosa. Conclusions: Helicobacter pylori infection induces gastric mucosal inflammation leading to local proliferation that creates conditions for gastric cancer of intestinal-type development. It can be observed a higher proliferation rate of epithelial cells in intestinal-type adenocarcinomas and that of lymphoid cells in peritumoral mucosa with inflammatory infiltrate

Organ-specific allergen challenges in airway allergy: Current utilities and future directions

Atopy has been long used as the screening method for airway allergy. Nevertheless, aeroallergens can trigger respiratory symptoms not only in atopic patients (atopic res piratory allergy, ARA), but also in non-atopic subjects (local respiratory allergy, LRA). Moreover, ARA and LRA can coexist in the same patient, and this clinical scenario has been called dual respiratory allergy (DRA). When the clinical history cannot determine the relevance of sensitizations in ARA patients, nasal, conjunctival or bronchial aller gen challenges (NAC, CAC, and BAC, respectively) should be conducted. Moreover, these tests are required to identify patients with LRA and DRA. The clarification of the allergic triggers of airway diseases has a profound impact on the management strategies the patients can be offered. Importantly, allergen immunotherapy (AIT) remains as the only disease-modifying intervention for ARA. Recent data indicate that AIT might have a similar effect on LRA patients. Nevertheless, AIT success relies largely on the correct phenotyping of allergic individuals, and NAC, CAC, and BAC are very helpful tools in this regard. In this review, we will summarize the main indications and methodology of CAC, NAC, and BAC. Importantly, the clinical implementation of these tests might translate into precision medicine approaches and better health outcomes for patients with airway allergy.Consejería de Salud, Junta de Andalucía, Grant/Award Number: P20_00405; Instituto de Salud Carlos III, Grant/Award Number: PI20/01715, RD21/0002/0008, CM21/00262, CM20/00160, JR22/00048 and JR19/00029. Funding for open access charge: Universidad de Málaga / CBUA

Results of target-therapy treatment in gastrointestinal stromal tumors (GIST)

Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Imatinib mesilat (IM) este utilizat în tratamentul combinat al GIST ca remediu adjuvant sau în combaterea bolii recidivante/metastatice, însă criteriile de selectare a pacienților și a eficacității tratamentului nu sunt clar stabilite. Scop. Evaluarea comparativă a eficacității tratamentului cu IM. Material și metode. Tratament cu IM 400 mg/zi au primit 30/73 (41,1%) pacienți, dintre care tratament adjuvant – 12/30 (40%) (grup I), iar tratament pentru boală recidivantă/metastatică – 18/30 (60%) (grup II). În grupul I, conform clasificării riscului (Miettinen, 2006), 10/12 (83,3%) tumori – cu risc înalt, iar 2/12 (16,7%) – cu risc intermediar. Eficacitatea tratamentului a fost apreciată în baza criteriilor tomodensitometrice Choi (Choi, 2007): răspuns complet (RC); răspuns parțial (RP); stabilizarea bolii (SB); boală progresivă (BP). Rezultate. În grupul I, după administrarea IM în medie 23,4±4,7 luni – nu s-a înregistrat recidiva bolii. În grupul II – RC s-a înregistrat la 3 (16,7%) pacienți, RP la 8 (44,4%), SB ≥6 luni – la 3 (16,7%) și BP la 4 (22,2%) pacienți. Răspuns obiectiv la tratament (RC+RP) – 11 (61,1%) pacienți, control asupra bolii GIST (RC+RP+SB) – la 14 (77,8%), iar progresarea bolii (BP) pe fond de tratament medicamentos – la 4 (22,4%) pacienți. Urmărirea în dinamică – 34,6±3,64 luni. Intervalul de timp până la constatarea progresării bolii GIST în medie – 24,07±2,97 luni. Supraviețuirea ”de facto” la un an a constituit 94,4%, la 2-ani – 83,3% iar la 3-ani – 72,2%. Concluzii. Criteriul major pentru eficiența ”de facto” a terapiei cu IM este lipsa progresării GIST, iar obținerea unui răspuns complet la tratament poate fi indicator indirect al pronosticului favorabil.Introduction. Imatinib mesylate (IM) is used as adjuvant treatment in GIST or as therapy of recurrent/metastatic disease, but the criteria for patient selection and efficacy of treatment are not clearly established. Purpose. Comparative evaluation of efficacy of IM. Material and methods. Treatment with IM 400mg/day received 30/73 (41.1%) patients, including adjuvant therapy 12/30 (40%) (Ist group), and treatment of recurrent/metastatic disease – 18/30 (60%) (IInd group). According to Miettinen risk classification (Miettinen, 2006) – 10/12 (83.3%) tumors were of high risk and 2/12 (16.7%) – of intermediate risk. Efficacy of the treatment was assessed using CT Choi criteria (Choi, 2007): complete response (CR), partial response (PR), stable disease (SD), progression of disease (PD). Results. In the Ist group, after administration of IM for a median period of 23.4±4.7 months – no recurrence of the disease was recorded. In the IInd group – CR was assessed in 3 (16.7%) patients, PR – in 8 (44.4%), SD ≥6 months – in 3 (16.7%) and PD in 4 (22.2%) patients. Objective response to treatment (CR+PR) was recorded in 11 (61.1%) patients, control of the disease (CR+PR+SD) – in 14 (77.8%), and progression of the disease – in 4 (22.4%) patients. Median follow-up time was 34.6±3.64 months. Median time to progression of the disease was 24.07±2.97 months. 1-year survival rate was 94.4%, 2-year survival rate – 83.3% and 3-year survival rate – 72.2%. Conclusion. The major criteria for effectiveness of IM therapy is the lack of GIST progression and achieving a complete response to treatment may be an indirect indicator of favorable prognosis

Detection and molecular characterisation of Cryptosporidium parvum in British European hedgehogs (Erinaceus europaeus)

Surveillance was conducted for the occurrence of protozoan parasites of the genus Cryptosporidium in European hedgehogs (Erinaceus europaeus) in Great Britain. In total, 108 voided faecal samples were collected from hedgehogs newly admitted to eight wildlife casualty treatment and rehabilitation centres. Terminal large intestinal (LI) contents from three hedgehog carcasses were also analysed. Information on host and location variables, including faecal appearance, body weight, and apparent health status, was compiled. Polymerase Chain Reaction (PCR) targeting the 18S ribosomal RNA gene, confirmed by sequencing, revealed an 8% (9/111) occurrence of Cryptosporidium parvum in faeces or LI contents, with no significant association between the host or location variables and infection. Archived small intestinal (SI) tissue from a hedgehog with histological evidence of cryptosporidiosis was also positive for C. parvum by PCR and sequence analysis of the 18S rRNA gene. No other Cryptosporidium species were detected. PCR and sequencing of the glycoprotein 60 gene identified three known zoonotic C. parvum subtypes not previously found in hedgehogs: IIdA17G1 (n=4), IIdA19G1 (n=1) and IIdA24G1 (n=1). These subtypes are also known to infect livestock. Another faecal sample contained C. parvum IIcA5G3j which has been found previously in hedgehogs, and for which there is one published report in a human, but is not known to affect livestock. The presence of zoonotic subtypes of C. parvum in British hedgehogs highlights a potential public health concern. Further research is needed to better understand the epidemiology and potential impacts of Cryptosporidium infection in hedgehogs

Interferometry with Bose-Einstein Condensates in Microgravity

Atom interferometers covering macroscopic domains of space-time are a spectacular manifestation of the wave nature of matter. Due to their unique coherence properties, Bose-Einstein condensates are ideal sources for an atom interferometer in extended free fall. In this paper we report on the realization of an asymmetric Mach-Zehnder interferometer operated with a Bose-Einstein condensate in microgravity. The resulting interference pattern is similar to the one in the far-field of a double-slit and shows a linear scaling with the time the wave packets expand. We employ delta-kick cooling in order to enhance the signal and extend our atom interferometer. Our experiments demonstrate the high potential of interferometers operated with quantum gases for probing the fundamental concepts of quantum mechanics and general relativity.Comment: 8 pages, 3 figures; 8 pages of supporting materia

Early results of the radical surgical treatment of stomach cancer patients aged 70 years or older

Laboratorul științific chirugie gastrică și toracică, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul chirurgical, efectuat pe un teren biologic modificat de procesul malign, vârsta înaintată, prezența maladiilor asociate severe prezintă un risc major în privința dezvoltării complicațiilor postoperatorii.Scopul lucrării constă în analiza rezultatelor imediate ale tratamentului chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric cu vârsta peste 70 de ani. Material și metode: S-au analizat rezultatele imediate ale tratamentului chirurgical radical la 69 de bolnavi cu cancer gastric în vârstă peste 70 de ani (lotul I). Rezultate: În lotul I boli asociate s-au stabilit practic în toate cazurile. În lotul II (bolnavi până la 70 de ani) boli asociate s-au înregistrat la 299 subiecți (58%). Constatăm prevalența volumului operator mai mic în lotul I: în 72,5% cazuri s-au efectuat rezecții gastrice subtotale. În lotul I au decedat 4 bolnavi (5,8%), dintre care un caz de pancreatită acută. Letalitatea în lotul II a fost înregistrată în 19 cazuri (3,4%). Diferența indicilor letalității între loturi nu este statistic veridică (p˃0,05). Concluzii: Analiza rezultatelor imediate ale tratamentului chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric în vârstă peste 70 de ani permite să conchidem următoarele: vârsta înaintată este asociată cu prezența bolilor concomitente ale sistemului cardiovascular și ale tractului digestiv. Vârsta înaintată în cazul bolnavilor cu indici compensați ai homeostazei nu este o contraindicație către tratamentul chirurgical radical, dar volumul intervențiilor chirurgicale necesită a fi mai puțin traumatizant.Introduction: Treatment of gastric cancer in patients aged 70 years and older is associated with high risc of developing postoperative complications. Aim of the study was analisys of early results of surgical treatment in patients with stomach cancer aged 70 years and older. Material and methods: The data of 69 patients older than 70 years who suffered from stomach cancer was analyzed (group I). The results were compared with the data on 516 stomach cancer patients under 70 years old (group II). Results: Comparative analysis of the volume of surgical interventions has demonstrated the smaller one in the first parients lot. The postoperative mortality has been registered in 4 cases (5.8%) and 19 cases (3.4%) in the I and II groups, respectivelly (p<0.05). Conclusions: The obtained results allowed us to conclude that most of the older patients suffer from associated cardiovascular and digestiv tract diseases. However, age older than 70 years is not a contraidication for surgical treatment in stomach cancer patients. The volume of surgery in older patients needs to be appreciated correct and carefully

Extended and combined superior polar gastric resections and gastrectomies in radical surgical treatment of gastric cancer patients

Laboratorul științific chirurgie gastrică și toracică, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul chirurgical este unicul tratament radical al bolnavilor de cancer gastric. Depistarea tardivă cu implicarea organelor adiacente și afectarea ganglionilor limfatici la nivelul D2 necesită efectuarea intervențiilor chirurgicale lărgite și combinate. Scopul studiului: Analiza rezultatelor imediate ale tratamentului radical chirurgical al bolnavilor de cancer gastric supuși intervențiilor chirurgicale lărgite și combinate. Material și metode: S-au analizat rezultatele imediate ale tratamentului chirurgical radical la 150 bolnavi de cancer gastric, care au suportat intervenții lărgite și combinate între anii 2009-2014 (lotul I), în comparație cu cei 203 bolnavi de cancer gastric cu intervenții tipice (lotul II). După gen și vârstă loturile sunt comparabile. Rezultate: Din lotul I în 28 de cazuri intervenția chirurgicală s-a asociat cu limfodisecție D2, în 65 de cazuri – a fost înlăturat sau rezecat unul și mai multe organe adiacente, implicate în proces; în 35 de cazuri – operația s-a efectuat prin acces toracoabdominal, iar 17 cazuri se referă la extirparea bontului gastric. În lotul II s-au efectuat 190 gastrectomii tipice și 13 rezecții gastrice polare superioare. Complicații postoperatorii au fost înregistrate în 14 cazuri (9,3%) din lotul I și în 2 cazuri (0,01%) în lotul II (p<0,001). În lotul I au decedat 9 bolnavi (13,8%) ca rezultat al complicațiilor postoperatorii chirurgicale, iar în lotul II – 2 (0,01%) (p<0,001). Concluzii: S-a demonstrat influența volumului intervenției chirurgicale asupra rezultatelor imediate ale tratamentului radical chirurgical. Letalitatea postoperatorie la bolnavii cu intervenții chirurgicale lărgite și combinate este cauzată, în majoritatea cazurilor, de complicații postoperatorii chirurgicale, ce necesită elaborarea metodelor noi de profilaxie.Introduction: The surgical intervention in gastric cancer patients is the only radical treatment method. The nearest results depend on patient’s age and surgical volume. Aim: Analysis of the nearest treatment results in the extended and combined surgical treatment of patients with gastric cancer. Material and methods: The clinical data on 150 stomach cancer patients operated in the Institute of Oncology between 2009- 2014 years (group I) have been compared with data on 203 stomach cancer patients with typical gastrectomies and superior polar gastric resections (group II). The groups are comparable by age and gender. Results: Out of the first lot, 28 patients underwent D2 lymph node dissection. In 65 cases one or more organs affected by the tumor were removed or resected. In 35 cases the surgery was performed by thoraco-abdominal access, and in 17 cases gastric stump removal was performed. In the second group 190 typical gastrectomies and 13 superior polar gastric resections were performed. Postoperative complications in the first group were registered in 14 cases (9.3%) and in the second group – in 2 cases (0.01%) (p<0.01). In the first group the postoperative lethality was registered in 9 cases (13.8%) and in the second group – 2 cases (0.01%) (p<0.001). Conclusions: The volume of surgical intervention in stomach cancer patients influences early results of treatment. The postoperative lethality in patients who underwent extended and combined surgeries was a result of surgical complications and requires development of new methods of prevention

Splenectomy in hematological diseases. Mini-invasive technique versus traditional approach

Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, Catedra de chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. În ultimele decenii, laparoscopia a evoluat de la o procedură chirurgicală utilizată numai în scop de diagnostic la o tehnică chirurgicală frecvent folosită pentru a trata o multitudine de afecțiuni, rezolvate prin procedee minim invazive. Scop. Analiza comparativă a eficacității, beneficiilor clinice și managerial-economice a splenectomiei laparoscopice (SL) versus splenectomia clasică (SC). Material și metode. Studiul nostru cuprinde 175 de splenectomii efectuate timp de 4 ani pentru diverse maladii hematologice. SL au fost efectuate 79 (45,1%), iar SC – 96 (54,9%). Toți pacienții au fost examinați clinicohematologic și instrumental, inclusiv USG și prin tomografie computerizată. Au fost analizate particularitățile și rezultatele perioperatorii, complicațiile postoperatorii și costurile financiare. Rezultate. Vârsta medie –36,7 ani în grupul SL și 43,8 ani în grupul SC (p>0,05). Dimensiunea medie a splinei a fost de 15,3cm în grupul SL și 17,8cm în grupul SC. Conversii la laparotomie în grupul SL au avut loc în 8 cazuri (10,1%). Un total de 5 complicații au apărut la pacienții cu SL. Timpul operator în medie a fost de 138 minute pentru SL și 95 minute pentru SC. Volumul hemoragiei în medie a constituit 210ml în grupul SL și 354 ml în grupul SC. Perioada postoperatorie în medie a fost de 4,8 zile în grupul SL și 10,3 zile în grupul SC (p<0,05). Ratele de răspuns la tratament au fost similare în ambele grupuri. Concluzii. Tehnica SL în maladiile hematologice este un tratament chirurgical efectiv din punct de vedere al beneficiilor clinice și managerial-economice.Introduction. In the last decades, laparoscopy has evolved from a surgical procedure used only for diagnostic purposes to a minimally invasive surgical technique frequently used to treat a wide spectrum of diseases. Purpose. Comparative analysis of efficacy, clinical and economic benefits of laparoscopic splenectomy (LS) versus classical splenectomy (CS). Material and methods. Our study comprises 175 splenectomies performed in 4 years for various hematological diseases. LS were performed 79 (45.1%) and CS – 96 (54.9%). All patients were put through a clinico-hematologic and instrumental study, including ultrasound and computed tomography. Perioperative characteristics and results, postoperative complications and financial costs were analyzed. Results. The mean age in the LS group was – 36.7 years and in the CS group – 43.8 years (p> 0.05). Mean spleen size was 15.3 cm in the LS group and 17,8cm in the CS group. Conversions to laparotomy occurred in 8 cases (10.1%) in the LS group. A total of 5 complications occurred in the LS group. Mean operating time was 138 minutes in the LS group and 95 minutes in the CS group. The mean value of blood loss was 210 ml in the LS group and 354 ml in the SC group. The mean postoperative stay was 4.8 days in the LS group vs 10.3 days in the CS group (p<0.05). Response rates were similar in both treatment groups. Conclusion. LS is an effective surgical treatment in hematologic diseases in terms of clinical and economic benefits

Nanofluid impingement jet heat transfer

Experimental investigation to study the heat transfer between a vertical round alumina-water nanofluid jet and a horizontal circular round surface is carried out. Different jet flow rates, jet nozzle diameters, various circular disk diameters and three nanoparticles concentrations (0, 6.6 and 10%, respectively) are used. The experimental results indicate that using nanofluid as a heat transfer carrier can enhance the heat transfer process. For the same Reynolds number, the experimental data show an increase in the Nusselt numbers as the nanoparticle concentration increases. Size of heating disk diameters shows reverse effect on heat transfer. It is also found that presenting the data in terms of Reynolds number at impingement jet diameter can take into account on both effects of jet heights and nozzle diameter. Presenting the data in terms of Peclet numbers, at fixed impingement nozzle diameter, makes the data less sensitive to the percentage change of the nanoparticle concentrations. Finally, general heat transfer correlation is obtained verses Peclet numbers using nanoparticle concentrations and the nozzle diameter ratio as parameters