57 research outputs found
Cerebral Venous Sinus Thrombosis Associated with Vaccine-Induced Thrombotic Thrombocytopenia—A Narrative Review
In March 2021, cerebral venous sinus thrombosis and thrombocytopenia after vaccination with adenovirus-based vaccine against SARS-CoV-2 were first reported. The underlining condition has been termed vaccine-induced immune thrombocytopenia (VITT). Anti-platelet factor 4 antibodies have been proposed as a central component of the pathomechanism. Treatment recommendations entailed immunomodulation with intravenous immunoglobulins, avoidance of heparins and avoidance of platelet transfusions. Although mortality from VITT-associated cerebral venous sinus thrombosis has decreased over time, it remains high. The aim of this narrative review is to describe different aspects of this disease according to the current state of knowledge
Ultrafast X-ray Spectroscopy of Intersystem Crossing in Hexafluoroacetylacetone: Chromophore Photophysics and Spectral Changes in the Face of Electron Withdrawing Groups
Intersystem crossings between singlet and triplet states represent a crucial
relaxation pathway in photochemical processes. Herein, we probe the intersystem
crossing in hexafluoro-acetylacetone with ultrafast X-ray transient absorption
spectroscopy at the carbon K-edge. We observe the excited state dynamics
following excitation with 266 nm UV light to the (S) state
with element and site-specificity using a broadband soft X-ray pulse produced
by high harmonic generation. These results are compared to X-ray spectra
computed from orbital optimized density functional theory methods. It is found
that the electron withdrawing fluorine atoms decongest the X-ray absorption
spectrum by enhancing separation between features originating from different
carbon atoms. This facilitates the elucidation of structural and electronic
dynamics at the chromophore. The evolution of the core-to-valence resonances at
the carbon K-edge reveals an ultrafast population transfer between the
(S) and (T) states on a ps
timescale, which is similar to the 1.5 ps timescale earlier observed for
acetylacetone [J. Am. Chem. Soc. 139, 16576 (2017)]. It therefore appears that
terminal fluorination has little influence on the intersystem crossing rate of
the acetylacetone chromophore. In addition, the significant role of
hydrogen-bond opened and twisted rotational isomers is elucidated in the
excited state dynamics by comparison of the experimental transient X-ray
spectra with theory
Structures of the (Imidazole)nH+ ... Ar (n=1,2,3) complexes determined from IR spectroscopy and quantum chemical calculations
Here, we present new cryogenic infrared spectra of the (Imidazole) (n=1,2,3) ions. The data was obtained using helium tagging infrared predissociation spectroscopy. The new results were compared with the data obtained by Gerardi et al. (Chem. Phys. Lett. 501:172–178, 2011) using the same technique but with argon as a tag. Comparison of the two experiments, assisted by theoretical calculations, allowed us to evaluate the preferable attachment positions of argon to the (Imidazole) frame. Argon attaches to nitrogen-bonded hydrogen in the case of the (Imidazole) ion, while in (Imidazole) and (Imidazole) the preferred docking sites for the argon are in the center of the complex. This conclusion is supported by analyzing the spectral features attributed to the N–H stretching vibrations. Symmetry adapted perturbation theory (SAPT) analysis of the non-covalent forces between argon and the (Imidazole) (n=1,2,3) frame revealed that this switch of docking preference with increasing complex size is caused by an interplay between induction and dispersion interactions
Analysis of the complications after ESWL in the treatment of renoureteral stones
IP USMF "Nicolae Testemiţanu", IMSP Spitalul Clinic Republican, Al VI-lea Congres de Urologie, Dializă şi Transplant Renal din Republica Moldova cu participare internaţională (21-23 octombrie 2015)Rezumat
Aproximativ 80-90% din calculii reno-ureterali au ca indicaţie pentru tratament Litotriţia Extracorporeală cu unde de Şoc (ESWL). Fiind o procedură
terapeutică, după ESWL pot apărea anumite complicaţii. Majoritatea complicaţiilor sunt minore, dar pot fi întâlnite şi complicaţii majore. Hematomul este
o complicaţie gravă, dar are o frecvenţă scăzută. Pielonefrita acută apare în urma existenţei infecţiei sau datorită eliberării germenilor din calcul după
fragmentare.
Summary
Approximately 80-90% of reno-ureteral stones have for treatment indication Extra Corporeal Shock Wave Lithotripsy (ESWL). Like a therapeutic procedure,
extracorporeal lithotripsy may be accompanied by complications. Most of this complications are minor complications, but in a lower percentage, major
complications can be appear. Hematoma is the most serious complication of extracorporeal lithotripsy, with a low incidence. Acute pyelonephritis (PNA)
occurs either due to a pre-existing urinary infection, or by the release of germs located into the calculi during fragmentation
Tratamentul hiperplaziei benigne a prostatei cu Prostamol®Uno
Summary During 5 years, between 2001-2006, 200 patients with BPH were treated with Prostamol®Uno, 320mg, daily. In this trial patients were assessed pre- and post- treatment with International Prostate Symptom Score (IPSS), the Quality of Life (QOL) and volume of residual urine appreciated ecographically. The analysis of our data shows decrease in IPSS score, QOL and volume of residual urine with in 53,4 %, 57,5% and 48,7% respectively Prostamol®Uno is one of election drug in conservative treatment of BPH. Actualitatea, obiective. Hiperplazia benignă a prostatei (HBP) este cea mai frecventă patologie a bărbaţilor în etate. Majoritatea bărbaţilor după vârsta de 50 ani acuză simptoamele cauzate de HBP, manifestându-se clinic prin obstrucţia vezicală. În prezent există o variaţie largă de metode curative în HBP: conservative, endoscopice, chirurgicale. Pacienţilor cu simptomatologie moderată a maladiei, precum şi celor cu contraindicaţii pentru tratamentul chirurgical şi endoscopic, bolnavilor cu risc major cauzat de prezenţa maladiilor concomitente le este indicată terapia medicamentoasă. Scopul lucrării. Aprecieria eficacităţii preparatului Prostamol®uno în tratamentul adenomului de prostată. Material şi metode. Studiul a fost efectuat în Clinica de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală a Spitalului Clinic Republican, USMF „N.Testemiţanu”, în perioada octombrie 2001- mai 2006, pe un lot de 200 pacienţi, bărbaţi cu HBP, care au fost trataţi conservativ prin administrarea preparatului Prostamol®uno. Pacienţii au fost selectaţi după următoarele criterii: stabilirea diagnosticului de HBP în baza tuşeului rectal, ultrasonografiei transrectale a prostatei cu aprecierea dimensiunilor prostatei, nodulului adenomatos şi volumul urinei reziduale, fiind repetate şi la sfârşitul studiului clinic. Evaluarea clinică a HBP a fost apreciată prin Scorul Internaţional al Simptoamelor Prostatei (IPSS) şi prin determinarea Scorului Calităţii Vieţii (QOL) iniţial şi la sfârşit de studiu. Vârsta pacienţilor a variat între 56 şi 80 ani cu media de 64,53 ±3,47 ani. Preparatul a fost administrat zilnic, în doze de 320 mg per os, într-o singură priză, seara după masă. Rezultate. În conformitate cu materialul şi metodele de cercetare, analiza studiului a evaluat următoarele rezultate: indicii medii a simptoamelor prostatei IPSS după tratament au constituit 8,9±0,4 (-53,4%) şi respectiv QOL 1,7±0,2 (-57,5%). Volumul rezidiului urinar s-a diminuat în medie de la 74,6 până la 38,2 ml. Complicaţii şi reacţii adverse s-au înregistrat la 7 pacienţi, peste 2 luni de tratament, fiind spitalizaţi pe motiv de retenţie acută de urină, în urma căreia s-a efectuat intervenţia chirurgicală - adenomectomia prostatei transvezicală şi tratamentul conservativ a fost întrerupt. La 5 pacienţi a fost înregistrată diaree, tratamentul parţial a fost sistat, apoi prelungit ulterior peste 2 săptămâni. La 2 pacienţi, în urma tratamentului aplicat, a fost determinată scăderea funcţiei erectile. Concluzii 1. Preparatul Prostamol ®uno este unul dintre medicamentele contemporane de elecţie în tratamentul conservativ al HBP cu acţiune antiandrogenă (blocator de 5a-reductază de origine naturală), efect antiinflamator şi antiexudativ. 2. Administrarea preparatului a îmbunătăţit IPSS prostatei de la 19,1 până la 8,9, fapt ce a constituit în medie 53,4%. A permis ameliorarea QOL de la 4,0 până la 1,7, ceea ce a constituit în medie 57,5%. 3. Volumul rezidiului urinar s-a micşorat în medie de la 74,6 până la 38,2 ml, fapt ce constituie 48,7%. 4. În scopul preveniririi complicaţiilor şi a unor reacţii adverse, este necesar a selecta strict pacienţii pentru tratament, cu evaluarea tratamentului de probă. Se recomandă indicarea tratamentului în adenom de dimensiuni mici şi medii
Tratamentul litiazei vezicii urinare prin litotriţie endoscopica mecanică
Summary
Lithiasis of the bladder is known from antiquity, beeing one of the
first diseases wich profits by surgical treatment. The discovery
of lithotripsy had spreaded the indication of endoscopic treatment. In the period of 1998-2006 we practiced the mecanical
endoscopy in 30% of patients with lithiasis of the bladder. The
endoscopic lithotripsy is the initial method of therary in the treatment of lithiasis of the bladder. The endoscopic acces alow to
solve also another diseases of the lower urinar system as TURP,
TURB, TUIP and other.
Introducere. Litiaza vezicii urinare este cunoscută din
antichitate, fiind una dintre primele maladii care au beneficiat
de tratament chirurgical, iar operaţia de cistolitotomie, fiind
pâna la finele secolului XIX unica metodă de ablaţie a
calcului. Până în anii 60 ai secolului trecut litotriţia
endoscopică era efectuată prin metoda oarbă, fiind grevată
de numeroase incidente şi complicaţii intraoperatorii. Apariţia
litoriptoarelor controlabile optic Hendrixon şi Punch, iar apoi
a celor electorhidraulice şi ultrasonice au largit cu mult
indicaţiile tratamentului endoscopic.
Scopul lucrării. Analiza experienţei personale a tratamentului
litiazei vezicii urinare prin metode endoscopice mecanice.
Material şi metodă. În perioada 1998-2006 am practicat
litotriţia endoscopică mecanică la 81 pacienţi, 68 bărbaţi şi 13
femei, cea ce reprezintă 30% din numărul pacienţilor cu litiază
a vezicii urinare, internaţi în Clinica Urologie a SCR.
Dimensiunile calculului au variat de la 0,6 la 3,5 cm, cu o
perioadă simptomatică de la 1 lună la 3 ani. Am efectuat
litotriţia mecanică cu respectarea celor 3 faze ale litotirţiei
vezicale: fragmentarea primară a calculului, prelucrarea şi
evacurarea fragmentelor. În situaţia când calculul a avut
dimensiuni sub 2,5 cm am efectuat toate cele 3 etape cu ajutorul
litoriptorului Punch. Dacă calculul a avut dimensiuni mai mari,
am practicat iniţial fragmentarea primară cu ajutorul
litotriptorului mecanic Hendrixon, care are o vizibilitate mai
redusă şi o manevriabilitate mai greoaie, din cauza branşelor
mai mari ale instrumentului. Evacuarea fragmentelor cu ajutorul
litoriptorului Punch a fost facilă, datorită construcţiei sale
speciale, cu un orificiu central al extermităţii active, fapt ce
permite aspirarea totală şi orientată şi a fragmentelor
impregnate în mucoasă, evită leziunile peretelui vezicii urinare,
apelând destul de rar la instrumentar suplimentar, precum
seringa Guyon sau pompa de aspiraţie. Nu am abordat deliberat
calculi cu dimensiuni mai mari de 3,5 cm, supuşi cistolitotomiei.
Rezultate. Dintre 68 cazuri de litiază vezicală la bărbaţi,
60 (88%) au avut o litiază secundară. La 23 pacienţi (39%)
în aceeaşi şedinţă operatorie am practicat şi alte intervenţii
endoscopice (TUR P, ITUP, TURV, uretrotomie optică
internă). Intervenţia chirurgicală a fost efectuată sub anestezie
rahidiană (50 pacienti, 62%), intravenoasă (29 pacienţi, 35%),
locală (2 pacienţi, 3%). Durata intervenţiei a variat de la 10
minute la 1 ora, cu o medie de 25 minute. În 21 cazuri (26%)
litotriţia propriu zisa a fost precedată de meatotomia meatului
uretral extern, pentru a facilita introducerea tecii de 26 Ch.
În perioada postoperatorie în 43 (53%) cazuri nu am aplicat
sonda uretro-vezicală permanentă, pacientul fiind externat la
un interval de 24-48 ore de la intervenţie. În cazul
intervenţiilor dificlie, prelungite sau ale celor asociate cu alte
manevre endoscopice, am menţinut drenajul uretro-vezical
permanent pe o durată de 3-4 zile, pacientul fiind externat la
un interval maxim de 5 zile de la intervenţie. Durata medie
de spitalizare a pacienţilor a fost de 3,5 zile.
Concluzii. Litoriţia endoscopică este metoda terapeutică
de primă intenţie în tratamentul litiazei vezicii urinare.
Abordul endoscopic permite rezolvarea concomitenă şi a altor
maladii ale aparatului urinar inferior (adenom de prostată,
scleroza coluli vezicii urinare, strictura uretrei, etc.). În
situaţiile când calculul are dimensiuni sub 2,5 cm, şi/sau nu
este complet neted, preferăm efectuarea litotiţiei Punch.
Cistolitotomia îşi pastrează locul în arsenalul terapeutic al
litiazei vezicale şi este rezervată calculilor cu dimensiuni mari,
peste 3,5 cm, excesiv de duri, cu o suprafaţă netedă sau în
situaţii particulare, precum adenomul de prostată voluminos
Jahn-Teller Distortion and Dissociation of CCl by Transient X-ray Spectroscopy Simultaneously at the Carbon K- and Chlorine L-Edge
X-ray Transient Absorption Spectroscopy (XTAS) and theoretical calculations
are used to study CCl prepared by 800 nm strong-field ionization. XTAS
simultaneously probes atoms at the carbon K-edge (280-300 eV) and chlorine
L-edge (195-220 eV). Comparison of experiment to X-ray spectra computed by
orbital-optimized density functional theory (OO-DFT) indicates that after
ionization, CCl undergoes symmetry breaking driven by Jahn-Teller
distortion away from the initial tetrahedral structure (T) in 62 fs.
The resultant symmetry-broken covalently bonded form subsequently separates to
a noncovalently bound complex between CCl and Cl over 9010 fs, which
is again predicted by theory. Finally, after more than 800 fs, L-edge signals
for atomic Cl are observed, indicating dissociation to free CCl and Cl.
The results for Jahn-Teller distortion to the symmetry-broken form of CCl
and formation of the Cl -- CCl complex characterize previously unobserved
new species along the route to dissociation
Spasmex în tratamentul incontinenţei urinare (IU) prin imperiozitate
Summary
In the Urology Department, Republican Hospital was analyzed
21 women suffering from Urgency Urinary Incontinence, during
Nov 2005-March 2006 period, which used Spasmex during six
weeks. After the treatment 62 % from the patients didn’t complain more about urinary incontinence and other 23% had decrease of the clinical symptoms.
Introducere. Incontinenţa prin imperiozitate este o
manifestare răspândită a vezicii urinare hiperactive (OAB).
Este bine cunoscut faptul că aproximativ fiecare a treia femeie
în vîrstă de e” 40 ani suferă de această patologie, iar odată
cu vârsta înaintată creşte frecvenţa episoadelor de pierdere
involuntară a urinei. Medicamentele cele mai utilizate în
tratamentul acestor simptome sunt M-cholinoliticele.
Scopul lucrării. Aprecierea eficacităţii preparatului
Spasmex (distribuitor-firma ProMed, Cehia) în tratamentul
femeilor cu micţii imperioase, convocate de contracţarea
involuntară a detrusorului.
Material şi metodă. În perioada noiembrie 2005 - martie
2006 sub observaţie au fost 21 de femei cu vârsta de la 44 până
la 77 ani (vârsta medie 62,5 ani) cu incontinenţă prin
imperiozitate. Aprecierea tabloului clinic, al sindromului
micţional prin imperiozitate s-a efectuat în baza metodei de tabelă,
cu determinarea numărului de puncte acumulate. Evaluarea
simptomaticii, efectuată cu ajutorul unei anchete pentru
aprecierea funcţiei vezicii urinare, relevă un tablou clinic
pronunţat al IU prin imperiozitate - punctajul mediu a fost de 23
(de la 10 până la 35). Până la completarea anchetei s-au efectuat
cercetările de laborator (urogramă, investigaţii radiologice,
ultrasonografia vezicii urinare cu aprecierea urinei reziduale).
Paralel s-a făcut cistoscopia pentru a exclude lezările locale ale
mucoasei vezicii urinare şi cercetarea pacientelor pe scaunul
ginecologic pentru a exclude o patologie ginecologică asociată.
La fiecare 2 săpt. se recompleta ancheta pentru a observa
dinamismul tratamentului. Spasmex s-a indicat: primele 2 săpt.-
5mg. x 3 ori pe zi, următoarele 4 săpt.- 15mg. x 2 ori pe zi.
Rezultate şi discuţii. Pe fundalul tratamentului cu Spasmex
au survenit schimbări evidente în simptomatica incontinenţei prin
imperiozitate. În primele 2 săpt. dinamica a constituit 5,4 puncte
sau 0,38 puncte pe zi. Ulterior schimbările nu au fost aşa de
pronunţate: 3-4 săpt. - 2,1 puncte; 5-6 săpt.- 2,3 puncte. Între a
2-a şi a 4-a săpt. s-a manifestat o scădere a cantităţii micţiunilor
diurne şi nocturne. Caracteristic a fost faptul că simptoamele de
imperiozitate au devenit mai şterse şi manifestate mai rar.
Pacientele au menţionat că intervalele între micţii au devenit
mai mari şi a apărut posibilitatea de a inhiba aceste chemări
imperioase şi, astfel, a prelungi faza de umplere. 13 paciente nau mai avut episoade de incontinenţă în procesul de administrare
a preparatului Spasmex, la 5 paciente a survenit o ameliorare,
dar continua pierderea de urină, deşi într-un volum mai mic şi
doar la 4 paciente nu s-a înregistrat nici o schimbare. Reacţiile
adverse s-au manifestat numai prin uscăciune în gură, care a
putut fi suportată. Pacientele au demonstrat o îmbunătăţire
considerabilă a calităţii care a depins nu numai de episoadele de
incontinenţă, ci şi de cantitatea de micţii nocturne, creşterea
intervalului dintre micţii. Este bine ştiut că rezultatele corecţiei
chirurgicale sunt foarte dependente de fundalul pe care este
efectuată intervenţia, IU nu este o excepţie. Dacă luăm în
consideraţie faptul că la femei cel mai des se manifestă o
incontinenţă mixtă, iar rezultatele negative ale intervenţiei
chirurgicale sunt legate de simptoamele de imperiozitate, se poate
de indicat o cură de tratament de 2-3 săpt. cu M-cholinolitice,
preoperator, pentru a evita insuccesul posibil în IU mixtă.
Concluzii. Preparatul Spasmex s-a dovedit a fi eficient
în 85% de cazuri: 62% de femei n-au mai acuzat episoade de
incontinenţă, iar 23% au manifestat o ameliorare vizibilă a
stării. La administrarea preparatului Spasmex se manifestă o
dinamică pozitivă a tuturor componentelor simptomelor
micţiunilor imperioase. IU prin imperiozitate suferă schimbări
vădite în primele 2 săptămâni, îmbunătăţind calitatea vieţii la
pacientele care îl administrează
Migraine aura-like symptoms at onset of stroke and stroke-like symptoms in migraine with aura.
Background and objectives
In general, suddenly occurring neurological deficits, i.e., negative neurological symptoms, are considered symptoms of focal cerebral ischemia, while positive irritative symptoms with gradual onset are viewed as the characteristics of migraine aura. Nevertheless, cortical spreading depolarization, the pathophysiological basis of migraine aura, has also been observed in acute ischemic stroke. The aim of our study was to determine the frequency of migraine aura-like symptoms at ischemic stroke onset and stroke-like symptoms in migraine with aura.
Methods
We interviewed 350 consecutive patients with ischemic stroke and 343 with migraine with aura using a structured questionnaire. Stroke diagnosis was confirmed by imaging, and migraine with aura was diagnosed according to the current criteria of the International Headache Society. Patients with wake-up strokes or severe cognitive deficits that precluded a useful interview were excluded from the study.
Results
Seventy-eight patients with stroke (22.3%) reported visual symptoms, 145 (41.4%) sensory symptoms, 197 (56.3%) a paresis, and 201 patients (57.4%) more than one symptom, compared to 326 migraine patients with aura (95%) with visual symptoms (P < 0.001), 175 (51%) with sensory symptoms (p = 0.011), 50 (14.6%) with paresis (P < 0.001), and 211 (61.5%) with more than one symptom (p = 0.27). Among patients with stroke, migraine-like symptoms were frequent: 36 patients (46.2%) with visual disturbance and 78 (53.8%) with sensory symptoms experienced irritative sensations. Paresis-onset in stroke lasted longer than 5 min in 43 patients (21.8%). Spreading of sensory and motor symptoms occurred in 37 (25.5%) and 37 (18.8%) patients, respectively. Stroke-like negative symptoms in migraine with aura occurred in 39 patients (12%) with visual symptoms, in 55 (31.4%) with sensory symptoms, and paresis appeared suddenly in 14 patients (28%). More than one symptom in succession occurred in 117 patients with stroke (58.2%) and in 201 migraine with aura patients (95.3%; P < 0.001).
Conclusion
Many patients with stroke experience migraine-like symptoms at stroke onset, and many migraine with aura patients have stroke-like symptoms. Though overall the symptom frequencies of the two groups are significantly different, clarifying the differential diagnosis in an individual patient requires additional history elements, physical findings, or results of ancillary investigations
Particularităţile tratamentului pielonefritei acute la gravide
Summary
The tactics of AOP in pregnant women depends of the
urodynamics rehabilitation by the conservative and endoscopic
treatment: cystoscopy with uretera catheterization. The
maintaince of ureter of renal pelvis hyponicity (pielonectasis,
hydrocalicosis) and relapse of obstructive pyelonephritis the in stallation of “jj ” ureteral stand. Using of these methods, the drug
administration and period of treatment which important for pregnancy have been minimized.
Introducere. Apariţia pielonefritei acute (PA) obstructive
la gravide este legată de un complex de schimbări fiziologice,
topografoanatom ice în timpul gravidităţii, dereglarea urodinamicii din cauza măririi uterului. Se evedenţiază
hipotonia şi lărgirea sistemului bazinet-caliceal şi a ureterului
(volumul bazinetului şi al ureterului care este de 3-4 ml până
la graviditate, ajunge în a II-a perioadă până la 20 - 40 ml,
uneori 70ml). În această etapă a gravidităţii uterul deviază şi
se roteşte spre dreapta formând o compresie a rinichiului drept,
prin acest fapt se poate explica apariţia frecventă a patologiei
sistemului urinar pe dreapta.
Materiale şi metode. Lotul de studiu a cuprins 74 gravide
supuse tratamentului în Secţia Urologie IMSP SCM “Sf.
Treime “ şi în secţiile de patologie a gravidelor a IMSP SCM
Nr.1, în perioada anilor 2004- 2006. Conţinutul lucrării este
bazat pe metodele de tratament al gravidelor cu (PA)
obstructivă, repartizate în două loturi:
- Lotul I - 30 gravide, sarcina 22-34 săptămâni, tratament
etiotrop: terapie antiinfecţioasă (grupa penicilinelor şi a
cefalosporinelor, ftocrhinolone, nitrofurane, etc), inclusiv
40%, conform sensibilităţii agentului patogen, ameliorarea
hemodinamicii renale, diuretice, fitoterapie, spasmolitice,
vitaminoterapie, antipiretice, etc.
- Lotul II - 44 gravide, sarcina 20-33 săptămâni, a fost
supus tratamentului endoscopic la a 3-5-a zi după eficacitatea
parţială a tratamentului etiotrop aplicat. S-a efectuat cistoscopia
cu cateterizarea ureterului sau instalarea stentului “JJ”.
Rezultate şi discuţii. Lotul I - administrarea tratamentului
bacterian cu posibilile efecte teratogene, embriotoxice,
nefrotoxice, în funcţie de durata sarcinii şi de farmacocinetica
medicamentului. Lotul II - cateterism ureteral, instalarea
stendului “JJ” ureteral cu continuarea tratamentului etiotrop.
Concluzii. Tactica tratamentului PA obstructive la gravide
constă în restabilirea urodinamicii. Dacă tratamentul, timp
de 2-5 zile, n-a dat rezultate scontate (menţinerea febrei,
durerile lombare, pieloectazia, etc.), s-a utilizat metoda
endoscopică: cistoscopia cu cateterizarea ureterului timp de
3-5 zile. La apariţia pielonefritei obstructive recidivante, cu
hipotonia bazinetului şi ureterului, după cateterizare s-a aplicat
instalarea stendului “JJ” ureteral timp 1-2 luni. Metoda a
micşorat durata tratamentului şi cantitatea medicamentelor
utilizate cu 30- 50%
- …