The Role of Pension Funds in Financing US Federal Debt

The article examines main trends in financing the federal debt, pointing out its structure, with focus on the role of pension funds as a source of financing; because the surplus of Social Security funds is loaned to the rest of the government; interlinks concerning this process and possible problems; the peculiarities of the federal government pension system’s investment in the government bonds. The US public debt as a share of GDP is much less than in many countries, but its volume is near 20 trln. doll. It may be classified by marketable and non-marketable securities, which are mainly owed to certain government trust funds such as the Social Security trust fund. So the Social Security trust fund, in effect is exchanging one type of debt for the other, taking into consideration that the non-marketable securities represent amounts owed to the beneficiaries. The reserves are in effect borrowed for a time by the rest of the government, and then repaid with interest when the trust funds need them back. Looking ahead Social Security will continue to be financed through its own receipts, mainly payroll tax; and Social Security Trust Fund surplus will become diminishing, with less possibilities to finance federal debt

Терапевтические возможности холинолитиков у больных хронической обструктивной болезнью легких

.

Pericolul epidemiologic al bolnavilor cu forme cronice de tuberculoză pulmonară

Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica MoldovaScopul cercetării constă în determinarea pericolului epidemiologic al bolnavilor cu forme cronice de tuberculoză. Materiale şi metode. Au fost luaţi la evidenţă 381 de persone aflate în contact cu 212 bolnavi cu forme cronice de tuberculoză pulmonară şi un grup de comparaţie din 828 de persoane în contact cu 405 bolnavi prim-depistaţi. Am folosit metode tradiţionale pentru practica ftiziologică. Rezultate şi discuţii Numărul mediu de contactaţi la un bolnav era, corespunzător, de 1,8 şi de 2,0 persoane. Majoritatea contactaţilor din ambele grupuri erau rude apropiate (97,1% şi, respectiv, 94,5%). Pe parcursul primului an de supraveghere, s-au îmbolnăvit de tuberculoză 18 persoane aflate în contact cu pacienţii prim-depistaţi şi 9 persoane în contact cu bolnavi cronici. Formele clinice la persoanele îmbolnăvite în majoritatea cazurilor au fost limitate, ceea ce ne vorbeşte despre importanţa evidenţei de dispensar şi a depistării active a bolnavilor printre persoanele în contact. Incidenţa contactaţilor cu bolnavii prim depistaţi a constituit 2173,9 la 100 000, în comparaţie cu incidenţa populaţiei din teritoriile date a fost de 18,1 ori mai înaltă (P<0,05). Incidenţa contactaţilor cu bolnavii cu forme cronice a constituit 2362,2 la 100 000 şi în comparaţie cu incidenţa populaţiei din teritoriile date a fost de 19,7 ori mai înaltă (P<0,05). Diferenţa a fost neconsiderabilă. Sensibilitatea MBT la preparatele antituberculoase a fost apreciată la 138 bolnavi cu forme cronice. Drogrezistenţa sumară a fost stabilită la 117 persoane (84,8%). Concluzii. Bolnavii cu forme cronice de tuberculoză prezintă un pericol epidemiologic mare pentru populaţie şi, luând în consideraţie frecvenţa înaltă a rezistenţei la preparatele antituberculoase, necesită o atenţie deosebită. Contactul familial nu oglindeşte situaţia reală din focarele de tuberculoză, astfel se cere de lărgit cercul de contactaţi din aceste focare

Posibilităţile moderne şi particularităţile de organizare a depistării şi diagnosticării tuberculozei organelor respiratorii în Republica Moldova şi peste hotare (revista literaturii)

Summary. Up-to-date possibilities and peculiarities in organizing and diagnosis of the Respiratory tract tubersulosis in the Republic of Moldova and in the foreign countries. The summary presents certain new materials on tuberculosis detecting diagnosis and verifying the diagnosis of the national and international authors. It was demonstrated that in these certain epidemiological circumstances this problem is very complicated. There are described the basic diagnosis methods and the organizing forms of the pulmonary tuberculosis detection. A special attention was to the changes that take place in the system of detecting the patients with tuberculosis and up-to-date peculiarities of the diagnosis process. It was shown that the modern diagnosis of the respiratory tract tuberculosis still remairs a difficult clinical problem.Резюме. Современные возможности и особенности организации выявления и диагностики туберкулеза органов дыхания в Р. Молдова и в зарубежных странах. В статье представлены обобщенные новые материалы по выявлению, диагностике туберкулеза и верификации диагноза отечественных и зарубежных авторов. Показано, что в сложившейся эпидемиологической обстановке эта проблема является наиболее острой. Описаны основные диагностические методы и организационные формы выявления туберкулеза легких. Обращено внимание на происходящие изменения в системе выявления больных туберкулезом и на современные особенности диагностического процесса. Отмечено, что современная диагностика туберкулеза органов дыхания остается непростой клинической проблемой

Позднее обнаружение туберкулеза легких на современном этапе

Institute of phthisiopneumology „Chiril Draganiuc”, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere În prezent depistarea tuberculozei se efectuează, de regulă, la simptomatici, prin adresare. S-a majorat numărul cazurilor de tuberculoză tardiv depistată, care influenţează negativ prognoza bolii. În acelaşi timp, nu este determinată definiţia contemporană „depistarea tuberculozei tardive”. Nu este clar rolul acestor cazuri în insuccesul tratamentului şi mortalitatea prin tuberculoză. Este necesar de determinat frecvenţa cazurilor tardiv depistate de tuberculoză, ineficacitatea tratamentului şi de elaborat un sistem perfecţionat în depistarea şi organizarea tratamentului. Metodele perfecţionate ale depistării bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, reducerea erorilor în diagnosticarea şi organizarea chimioterapiei adecvate vor permite ridicarea eficacităţii tratamentului şi micşorarea mortalităţii prin tuberculoză. Material şi metode Au fost examinaţi 157 de bolnavi tardiv depistaţi din trei teritorii rurale: raionul Orhei – 64, Călăraşi – 46, Ialoveni – 47. În grupul de comparaţie au fost examinaţi 132 de bolnavi depistaţi la timp din aceleaşi teritorii rurale: raionul Orhei – 37, Călăraşi – 34, Ialoveni – 61. Metodele de cercetare au fost tradiţionale pentru practica ftiziologică: examinare clinică, metode imagistice (microradiofotografia, radiografia, tomografia), examinări microbiologice (bacterioscopia, însămânţarea, BACTEC), testarea la tuberculină, metode instrumentale, cercetări morfopatologice. Rezultate obţinute şi discuţii Din 267 de bolnavi prim depistaţi din teritoriile susnumite, tardiv depistaţi au fost 58,8%. În raionul Orhei acest număr a alcătuit 62,7% (64 din 102), în raionul Călăraşi – 56,8% (46 din 81), în raionul Ialoveni – 56,0% (47 din 84). Printre bolnavi tardiv depistaţi, bărbaţi au fost 77,7%, femei – 22,3%. Printre bolnavii depistaţi la timp, bărbaţi au fost 64,4%, femei – 35,6%. În grupul bolnavilor depistaţi la timp femeile au fost de 1,6 ori mai multe. Majoritatea bolnavilor în ambele grupuri erau în vârstă aptă de muncă. Din numărul total al bolnavilor tardiv depistaţi 120 (76,4%) n-au fost angajaţi în câmpul muncii, printre bolnavii depistaţi la timp – 84 (63,5%), de 1,2 ori mai mic. A fost determinat modul de îndreptare a bolnavilor tardiv depistaţi şi depistaţi la timp în cabinetele antituberculoase. Majoritatea bolnavilor tardiv depistaţi (85,3%) au fost depistaţi prin adresare (adresarea la medicul de familie, alţi specialişti, adresarea directă). Printre bolnavii depistaţi la timp acest indicator a alcătuit 49,2%, de 1,7 ori mai mic. Forma clinică de bază printre bolnavii tardiv depistaţi (68,5%) a fost tuberculoza infiltrativă cu distrucţie. Din 106 bolnavi cu tuberculoză infiltrativă distructivă 85 (80,2%) au avut distrucţie monolaterală, 21 (19,8%) – bilaterală. Din numărul total (157) al bolnavilor examinaţi 126 (80,3%) erau baciliferi, 15 (9,5%) – n-au eliminat micobacterii de tuberculoză, 16 (10,2%) – n-au fost examinaţi (diagnosticaţi postmortem). Din numărul bolnavilor tardiv depistaţi la 38 (30,2%) a fost determinată multidrogrezistenţa. Forma clinică de bază (68,5%) la bolnavii depistaţi la timp a fost tuberculoza infiltrativă fără distrucţie. Din numărul total (132) al bolnavilor examinaţi 69 (52,3%) erau baciliferi. Din ei la 7 (10,1%) bolnavi a fost determinată multidrogrezistenţa. Aşadar, numărul eliminatorilor de bacili printre bolnavii tardiv depistaţi era de 1,5 ori mai mare decât printre bolnavii depistaţi la timp. Numărul baciliferilor cu multidrogrezistenţă printre bolnavii tardiv depistaţi era de 3,0 ori mai mare decât printre bolnavii depistaţi la timp. Au fost evaluate rezultatele supravegherii bolnavilor tardiv depistaţi în termenul 6–12 luni. Acest termen este insuficient pentru concluzii argumentate în eficacitatea tratamentului. La 71 de bolnavi lipsesc datele despre tratament. În acelaşi timp, printre 86 de bolnavi (care au avut datele despre tratament) efectul pozitiv a avut loc numai la 24 (27,9%) dintre ei, acest rezultat fiind nesatisfăcător, deoarece eficacitatea tratamentului trebuie să fie de 85% conform recomandărilor OMS. La 55 de bolnavi depistaţi la timp datele despre tratament lipsesc. În acelaşi timp printre 77 de bolnavi, efectul pozitiv a fost la 61 (79,2%) ceea ce constituie un rezultat destul de satisfăcător. Printre bolnavii tardiv depistaţi acest indicator era de 2,8 ori mai jos. Concluzii Bolnavii tardiv depistaţi alcătuiesc o parte destul de impunătoare printre contingentele de bolnavi cu tuberculoză pulmonară şi, în ansamblu, pondera lor în teritoriile examinate ajunge la 58,8% şi deviază de la 56,0% până la 62,7%, ceea ce este legat de organizarea calităţii depistării tuberculozei. Bolnavii de tuberculoză tardiv depistaţi, după statutul lor reprezintă un contingent foarte complicat în plan social şi medical, în comparaţie cu bolnavii depistaţi la timp. Posibilitatea efectului pozitiv după tratamentul acestor bolnavi este mai joasă, decât la bolnavii depistaţi la timp. Pentru îmbunătăţirea eficacităţii tratamentului bolnavilor de tuberculoză este necesar de ridicat nivelul depistării precoce

Eight exoplanet candidates in SAO survey

Here we present eight new candidates for exoplanets detected by the transit method at the Special Astrophysical Observatory of the Russian Academy of Sciences. Photometric observations were performed with a 50-cm robotic telescope during the second half of 2020. We detected transits with depths of $\Delta m = 0.056-0.173^m$ and periods $P = 18.8^h-8.3^d$ in the light curves of stars with magnitudes of $m = 14.3-18.8^m$. All considered stars are classified as dwarfs with radii of $R_* = 0.4-0.6 R_{sun}$ (with the uncertainty for one star up to $1.1 R_{sun}$). We estimated the candidate radii (all are greater than 1.4 times the Jovian radius), semi-major axes of their orbits ($0.012-0.035 AU$), and other orbital parameters by modelling. We report the light curves with transits for two stars obtained in 2022 based on individual observations.Comment: 16 pages, 14 figures, 3 table

АЛГОРИТМЫ ПОСТРОЕНИЯ ДЕСКРИПТОРОВ ЛОКАЛЬНЫХ ОСОБЕННОСТЕЙ ИЗОБРАЖЕНИЙ НА БАЗЕ МНОГОКОЛЬЦЕВЫХ НЕПАРАМЕТРИЧЕСКИХ ПРЕОБРАЗОВАНИЙ

Application of nonparametric transformations for construction of local image features descriptors is considered. An approach based on scalable Bresenham circles for multiring nonparametric transformations is proposed. A problem of finding characteristic points (corners) in images is solved using two rings of small radius. Then, considering rings of greater radius a final decision is made concerning local features under investigation. Testing results of proposed local descriptors have demonstrated their competitiveness with known descriptors.Рассматривается применение непараметрических преобразований при построении дескрипторов локальных особенностей изображений. Предлагаются подходы, в основу которых положены алгоритмы построения масштабируемых дискретных окружностей по Брезенхему, для многокольцевых непараметрических преобразований. Приводятся результаты моделирования предложенного подхода к построению локальных дескрипторов на тестовой базе по сравнению с известными дескрипторами SURF, ORB, BRISK, FREAK

Инсулин-позитивные клетки печени и экзокринной части поджелудочной железы у животных с экспериментальным сахарным диабетом

Aim. To compare the number of insulin+ cells in the liver and exocrine part of the pancreas with the type of experimental diabetes, blood glycose and glycated hemoglobin (HbA1c) level and with the number of Pdx1+ cells. Materials and methods. The experiment was carried out on 25 male Wistar rats (weighting (303.0 ± 25.3) g) that were divided into 3 groups: The first group consisted of intact animals, the second had animals with experimental diabetes type 1, and the third with animals with experimental diabetes type 2. Biochemical, immunohistochemical, ELISA methods and statistical analysis were used. Results. Insulin+ and Pdx1+ cells of rats with experimental diabetes were found in the liver and exocrine part of pancreas. The highest number of insulin+ cells in the liver was detected in type 2 diabetes (T2D). A strong positive correlation between the number of insulin+ cells in the liver and level of glycosylated hemoglobin in theblood was revealed in both type 1 and type 2 diabetes. Conclusion. Insulin+ cells are detected in the liver and acinar part of pancreas of both intact rats and rats with experimental diabetes. Group with T2D is characterized by the highest number of insulin+ cells in the liver compared with type 1 diabetes (T1D). The localization of insulin+ cells in the liver changes depending on the type of diabetes. In T2D insulin+ cells are located in all parts of liver acini, meanwhile in animals with T1D such cells are mainly detected in the periportal area. The expression of Pdx1+ in acinar cells of pancreas and liver cells is likely a mechanism for their reprogramming into insulin+ cells in experimental diabetes mellitus. © 2020 Siberian State Medical University. All rights reserved.This work was financially supported by the Russian Science Foundation, grant No. 16-1500039-P and the budget project No. АААА-А18-118020590108-7 of the Institute of Immunology and Physiology, UB RAS