Argumentation of the strategic directions for the development of pharmaceutical system in the Republic of Moldova

Background: To assess the actual pharmaceutical system in Moldova in order to show the strategic directions of the development of this system. Material and methods: The methodology of the study is based on the systemic approach. In order to highlight the issues of Pharmaceutical system that are needed to be reflected in the development strategy, it has been elaborated a special method of questionnaires for selected specialists of the highest level of professional competence as respondents. Results: All respondents mentioned that having a development strategy for the pharmaceutical system is a real necessity. There were determined 10 directions of the development strategy and the importance of each direction. Also, the respondents proposed additionally 21 directions and 21 another real problems to include in the strategy. Conclusions: It has been highlighted the absence of the development strategy of the pharmaceutical system in the Republic of Moldova, which will bring to the light systematically full range of pending issues. It has been developed a special method of questionnaires for selected specialists of the highest level of professional competence taking into consideration 3 factors: theoretical and practical training, seniority and experience of elaborating legislative and normative acts in the field of medicines and pharmaceutical activity. There were argued five strategic directions of the development of pharmaceutical system in the Republic of Moldova, which include themselves about 50 issues, some more general, others – concrete, but all are towards achieving the overall goal – providing benefits to public and individual health

Infecţiile nosocomiale - problemă majoră a asistenţei medicale contemporane

Infecţia nosocomială a devenit una din problemele majore ale asistenţei medicale contemporane. Morbiditatea prin infecţiile nosocomiale crescută, consecinţele grave, pierderile economice rezultate din costurile îngrijirilor suplimentare impun adoptarea unor strategii cu obiective concrete, orientate spre implementarea unor măsuri de prevenire și control al infecţiilor nosocomiale. Caracteristica comună a acestor infecţii, pe lângă indexul de gravitate crescut și dificultăţile privind eficienţa terapiilor obișnuite, este aceea că ele apar la persoane cu diferite boli pentru care primesc îngrijiri medicale și care, prin boala de bază sau prin terapia primită, au o deficienţă imună mai mult sau mai puţin accentuată, cu limitarea posibilităţilor de apărare prin mijloace biologice naturale, proprii. După modul de realizare a infecţiei, infecţiile nosocomiale pot fi: - infecţii primare, importate în instituţia medicală sau exportate din ea prin transmiterea infecţiei de la personalul de îngrijire la pacient, de la vizitatori la pacient, de la pacient la pacient sau de la bolnav sau vizitator la personalul medico-sanitar; - infecţii nosocomiale secundare, încrucișate, de la pacient la pacient, prin mecanisme complexe de transmitere a infecţiei în condiţiile unor manopere / proceduri și tehnici de îngrijire / investigare și tratament efectuate de către personalul de îngrijire. Prima categorie este în mare măsură sub influenţa terenului biologic al bolnavului îngrijit și supravegherea stării de sănătate a persoanelor din anturajul bolnavului din instituţia medicală. A doua categorie de infecţii este condiţionată de modul de comportament profesional al personalului, de corectitudinea decontaminării mediului din spital, complexitatea riscului infecţios legat de îngrijirea necesară și tratamentul aplicat bolnavului. Prezenţa obligatorie a triadei factorilor epidemiologici principali – sursa de infecţie, calea de transmitere și organismul receptiv – este valabilă și pentru cazul procesului epidemiologic de constituire a infecţiei nosocomiale. Absenţa oricăreia dintre aceste trei componente exclude posibilitatea apariţiei infecţiei nosocomiale Antibioterapia, abuzul de antibiotice au determinat apariţia unor microorganisme de spital cu o rezistenţă semnificativă la antibioticele și chimioterapicele uzuale și larg accesibile. În transmiterea infecţiei sunt mai frecvente trei mecanisme: contactul direct sau indirect, cel aerogen și prin obiecte contaminate. În timpul îngrijirilor medicale acordate și în condiţiile de spital, majoritatea căilor de transmitere trebuie considerate ca factori de risc controlabili

Analysis of the dynamics of harmless disposal of medicines in the Republic of Moldova

The attention given to the problems related to the harmless disposal of unused medicines, both at the global and national level, conditions the need for multi-aspect research in order to correlate and harmonize all the problems aimed at the minimization/ exclusion of pharmaceutical pollution of the environment. The analysis of the dynamics of the processes regarding the harmless disposal of medicines (HDM) is a way of highlighting the situations that characterize the processes - a basis for their improvement. In the Republic of Moldova, a positive (increasing) dynamic of HDM indicators was established: the number of addresses for HDM (+33.45%); the number of series subject to HDM (+36.31%); the number of harmlessly destroyed packages (+47.92%), etc.Atenţia acordată problemelor ce ţin de nimicirea inofensivă a medicamentelor inutilizabile, atât la nivel mondial, cât și naţional, condiţionează necesitatea cercetării multiaspectuale în vederea corelării și armonizării tuturor problemelor orientate spre minimizarea / excluderea poluării farmaceutice a mediului. Analiza dinamicii proceselor privind nimicirea inofensivă a medicamentelor (NIM) reprezintă o modalitate de evidenţiere a situaţiilor ce caracterizează procesele respective – bază pentru perfecţionarea lor. În Republica Moldova s-a stabilit o dinamică pozitivă (de creștere) a indicatorilor NIM: numărul de adresări pentru NIM (+33,45%); numărul de serii supuse NIM (+36,31%); numărul de ambalaje distruse inofensiv (+47,92%) etc

Theoretical and practical ethic highlights of pharmaceutical act in Republic of Moldova (I communication)

Catedra Farmacie socială „Vasile Procopișin”, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor MedicaleObiectivul studiului este evidenţierea atitudinii farmaciştilor, medicilor şi consumatorilor de medicamente privind respectarea principiilor eticii şi deontologiei farmaceutice în farmaciile comunitare din Republica Moldova. Material şi metode: I etapă: analiza datelor statistice şi a literaturii de specialitate, ce caracterizează direct sau indirect calitatea actului farmaceutic. Etapa II: chestionarea farmaciştilor, medicilor şi consumatorilor de medicamente, analiza chestionarelor şi interpretarea rezultatelor; elaborarea recomandărilor. Rezultate. În prezenta comunicare se expun rezultatele I etape a studiului. Prin noţiunea de act farmaceutic în această lucrare se defineşte rezultatul activităţii farmaceutice desfăşurate de către farmaciştii şi laboranţii – farmacişti ce lucrează la „prima masă” în farmaciile comunitare. Baza teoretico – conceptuală a calităţii actului farmaceutic este expusă în principiul formulat în Carta Farmaciei Europene (CFU): „Farmacistului trebuie să i se garanteze independenţa faţă de interese pur comerciale; aceasta se realizează atunci, când îngrijirea sănătăţii şi conducerea economică constituie doar responsabilitatea unui farmacist proprietar de farmacie” (sinteza PGU, 1999). Contrar acestui principiu al CFE promovatorii aşa numitei „farmacii comerciale” impun farmacistului de la „prima masă” un şir întreg de alte principii: al comercializării medicamentului, al cointeresării materiale, concurenţei inegale, vânzărilor de iniţiativă, substituirii, „aprecierii” consumatorului, al cadrelor de calificare joasă etc. Amploarea afectării actului farmaceutic de către virusul comerţului poate fi evidenţiată, într-o anumită măsură, prin analiza unor date statistice recunoscute oficial (Anuarele statistice ale AMDM), prin analiza comparativă a rezultatelor unor cercetări, prin evoluţia unor fenomene ce au loc pe piaţa farmaceutică etc. Cota încălcărilor, care direct sau indirect afectează consumatorii de medicamente, depistate de către Inspectoratul Farmaceutic, în raport cu numărul total de controale efectuate, a constituit în a.2012-84,6 %, iar în a.2013 – 115,0%, adică 1,15 încălcări în medie la un control. Cele mai frecvente încălcări, care afectează aspectul etic al actului farmaceutic într-un mod direct, sunt încălcările regulilor de eliberare a medicamentelor (2012 – 16,0 %; 2013 – 27,5%) în raport cu numărul total de controale efectuate, precum şi realizarea medicamentelor fără instrucţiuni de administrare în limba de stat (2012 – 25,5%; 2013 – 42,3 % din numărul total de controale). Încălcările regulilor de eliberare a psihotropelor pot fi caracterizate nu doar ca acţiuni ce afectează etica actului farmaceutic dar şi ca o posibilă afectare gravă a sănătăţii omului. Dinamica acestor încălcări se caracterizează astfel: 2012/2011 – creştere de 400 %; 2013/2012 – creştere de 178.1 %. Petiţiile cetăţenilor adresate organelor publice de specialitate, la fel caracterizează gradul de afectare a calităţii actului farmaceutic. În a.2012 numărul petiţiilor a scăzut faţă de a.2011 cu 51 5, iar în a. 2013 a crescut faţă de a.2012 cu 4,3 %. Puternici factori ce ştirbesc imaginea etică a actului farmaceutic sunt: – publicitatea agresiv – abuzivă a medicamentelor, gradul de vulnerabilitate constituind 2,43 (V.Safta, A.Revenco, M.Lupu şi al., 2008); – aplicarea reducerilor de preţ în unele farmacii comunitare, în cazul în care „cumpărătura” va constitui cal puţin 100 lei sau 200 lei sau mai mult; – extinderea fără limite a reţelei de farmacii şi filiale comunitare (V.Safta, M.Brumărel, 2014), inclusiv – amplasarea lor în staţii de troleibuz; – aplicarea stimulării materiale a farmaciştilor în funcţie de volumul vânzărilor (O.Donciu,2013), şi altele. Cele expuse demonstrează actualitatea problemelor ce ţin de activitatea etică a farmaciei comunitare în Republica Moldova. Concluzie: S-au evidenţiat un şir de factori ce afectează calitatea actului farmaceutic realizat în cadrul farmaciilor comunitare din Republica Moldova

Ways of strengthening the provision of drugs in the Republic of Moldova

Rezumat. Articolul este dedicat depistării problemelor ce impiedică asigurarea cu medicamente a populației Republicii Moldova. Drept bază pentru studiu au servit indicatorii accesibili pentru anii 2010–2014. S-a evaluat ritmul de creștere/micșorare a indicatorilor respectivi. Au fost studiați indicatorii generali care caracterizează calitatea, eficiența și siguranța medicamentelor, accesibilitatea fizică și economică, calitatea serviciilor farmaceutice, inclusiv prescrierea medicamentelor, eliberarea lor din farmacii, respectarea normelor etice. In baza studiului efectuat, au fost elaborate recomandări pentru imbunătățirea asistenței cu medicamente a cetățenilor Republicii Moldova.Summary. The article is devoted to the detection of issues that hinder the provision of drugs to the population of the Republic of Moldova. As a basis for the survey there have been submitted the accessible indicators for the years 2010-2014. There has been assessed the pace of the growth/reduction of the given indicators. General indicators have been studied that characterize the quality, effectiveness and safety of drugs, the physical and economic accessibility, the quality of the pharmaceutical services, including prescription of drugs, their issuance from drugstores, the observance of ethical standards. Based on the conducted research, there were developed recommendations for improving the provision with drugs of the citizens of Republic of Moldova

National Drug Policy: retrospectives, actualities and development directions

Catedra Farmacie Socială “Vasile Procopişin” Centrul Ştiinţific în Domeniul Medicamentului Agenţia MedicamentuluiThe National Drug Policy (NDP) represents an effective tool to coordinate the state priorities in the drug field and pharmaceutical activity. Based on the collective experts’ analysis, in the study the results of the NDP implementation degree and the strong and the weak points of the NDP are presented. The main direction of NDP development for the period of the next 5-7 years is argued and the suggestions concerning the changes and completions of the NDP are drawn. Politica de stat în domeniul medicamentului (PSM) reprezintă un instrument eficient în procesul de coordonare a priorităţilor statului în domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice. În baza analizei colective de experţi, în lucrare se prezintă rezultatele estimării gradului de implementare a PSM, evaluării punctelor tari şi celor slabe. Este argumentată principala direcţie de dezvoltare a PSM RM pentru următorii 5-7 ani şi sunt elaborate propuneri privind modificarea şi completarea acestei politici

Urgențele pediatrice prespitalicești în anul 2020

Department of Emergency Medicine, Nicolae Testemitanu SUMPh, National Centre of Pre-Hospital Emergency Medical AssistanceBackground. Everything we know, believe and think about children is reflected in everything we do for them, including ensuring their healthy growth and development. Objective of the study. Evaluation of prehospital pediatric emergencies in 2020. Material and Methods. Examination and retrospective statistical analysis of the Request Sheets of the National Centre of Prehospital Emergency Medicine in Republic of Moldova from 2020. Results. In 2020 pediatric requests according to degree of urgency were: 39.132 major emergencies, which constituted 38.2% of total 102.529 pediatric calls, the last ones constituting 13.5% of total of 761.416 calls served. Of the major-transported to hospital-27.351 children or 70.3%. Grade II emergencies-57.844 (56.4%), transported-22.146 (38.3%), grade III-2.543 (2.5%), transported–495 (19.5%), medical-assisted transportation–3.010 (2.9%) with hospitalization in 2.658 or 88.3%. According to nosological profile, respiratory emergencies were placed on the first place, constituting 49.5% of total pediatric emergencies, on the second trauma-14.4%, on the third surgical ones-8.8%. Conclusion. In 2020, on the first place were the second-degree pediatric emergencies and respiratory pediatric emergencies, on the second place - the major pediatric emergencies and the traumatological ones.Introducere. Tot ceea ce știm, credem şi gândim despre copii se reflectă în tot ceea ce facem pentru ei, inclusiv şi asigurarea creșterii și dezvoltării lor sănătoase. Scopul lucrării. Evaluarea urgențelor pediatrice prespitalicești din anul 2020. Material și metode. Examinarea și analiza statistică retrospectivă a fișelor de solicitare a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în Republica Moldova, din anul 2020. Rezultate. În 2020 solicitările pediatrice, conform gradului de urgență au fost: urgențele majore 39.132, ce au constituit 38,2% din totalul de 102.529 de solicitări pediatrice, ultimele constituind 13,5% din numărul total de 761.416 solicitări deservite. Dintre cele majore - transportați la spital – 27.351 copii sau 70,3%, urgențele gradul II - 57.844 (56,4%), transportați - 22.146 (38,3%), dxe gradul III - 2.543 (2,5%), transportați – 495 (19,5%), transportări medical asistate – 3.010 (2,9%), cu spitalizare în 2.658 (88,3%) de cazuri. Conform profilului nosologic pe I loc s-au plasat urgențele respiratorii, constituind 49,5% din totalul urgențelor pediatrice, pe al II- lea cele traumatice - 14,4%, iar pe al III-lea - cele chirurgicale -8,8%. Concluzii. În anul 2020 pe I loc s-au situat urgențele pediatrice de gradul II și urgențele pediatrice respiratorii, pe locul doi – urgențele pediatrice majore și cele traumatologice

Structura urgențelor medico-chirurgicale la etapa de prespital în Republica Moldova în anii 2019-2020

IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, Chișinău, Republica MoldovaBackground. In the last 2 years, some changes have occurred in the structure of emergencies at the prehospital stage in the Republic of Moldova, being largely influenced by the COVID-19 pandemic. Objective of the study. How the COVID-19 pandemic has influenced the structure of medical-surgical emergencies at the pre-hospital stage in the Republic of Moldova. Material and Methods. Retrospective analysis of the Prehospital Emergency Medical Service (PEMS) Request Sheets of the National Centre of Prehospital Emergency Medicine (NCPEM) from the Republic of Moldova for the years 2019-2020. Results. According to the nosological profile in 2020 at the prehospital stage, respiratory emergencies were in first place with 23% of the 761416 of total number of requests. On the second–cardiovascular by 20.6%, on the third-neurological 13.3%, infectious-3.1%. In 2019, in the first place- cardiovascular 22.3% of the 845.572 of total number of requests, followed by respiratory-19.3%, neurological-13.6%, infectious-2.2%. In 2020, on the first place being the respiratory emergencies, which compared to 2019 increased practically by 4% and the infectious emergencies by almost 1%. The number of intubation procedures and medical-assisted transportation almost doubled in 2020 compared to 2019. Conclusion. All these changes: increased respiratory and infectious emergencies, intubation procedures, and assisted-medical transportation, have occurred especially and due to COVID-19 infection.Introducere. În ultimii 2 ani au parvenit modificări în structura urgențelor la etapa de prespital în Republica Moldova, acestea fiind în mare parte influențate de pandemia COVID-19. Scopul lucrării. Evaluarea influenței pandemiei COVID-19 asupra structurii urgențelor medico-chirurgicale, la etapa de prespital, în Republica Moldova. Material și Metode. Analiza retrospectivă a Fișelor de solicitări de asistență Medicală urgentă prespitalicească a Republicii Moldova a IMSP CNAMUP, pentru perioada 2019-2020. Rezultate. În anul 2020 în Republica Moldova la etapa de prespital, conform profilului nosologic, pe primul loc s-au situat urgențele respiratorii cu 23% din numărul total de 761.416 solicitări. Pe locul II au fost maladiile cardiovasculare cu 20,6%, iar pe locul III - patologia neurologică cu 13,3%, fiind urmată de patologiile infecțioase-3,1%. În anul 2019, pe I loc s-au plasat urgențele cardiovasculare cu 22,3% din numărul total de 845.572 de solicitări, urmate de urgențele respiratorii cu 19,3%, cele neurologice-13,6% şi infecțioase–2,2%. În anul 2020, pe I loc au fost urgențele respiratorii, ce au crescut practic cu 4%, iar cele infecțioase s-au amplificat cu aproximativ 1% față de anul 2019. Numărul procedurilor de intubații și de transport medical asistat s-a dublat în 2020, față de 2019. Concluzii. Toate aceste modificări precum creșterea urgențelor respiratorii și a celor infecțioase, a procedurilor de intubație și de transport medical asistat au parvenit, în special, și din cauza infecției COVID-19

Piaţa medicamentelor fabricate în Republica Moldova: situaţia, probleme, soluţii

Este prezentată dinamica componentelor principale ale pieţei medicamentelor produse în Republica Moldova: întreprinderile, personalul, sortimentul de medicamente, volumul pieţei (producţia, vânzările, exportul), preţurile, participarea la achiziţiile publice, calitatea medicamentelor. Sunt argumentate propunerile privind minimizarea acţiunii factorilor de risc în condiţii de criză economică