Evaluarea metodelor de reabilitare a pacienților cu atrofie severă a maxilarului superior

Background. Insufficient bone volume is difficult to manage in rehabilitating patients with maxillary atrophy. The currently available solutions are: increasing the bone amount followed by standard implantation or the alternative method by using zygomatic implants without preimplantation bone growth. Objective of the study. Comparative evaluation of standard versus alternative methods of rehabilitation in patients with severe maxillary atrophy. Material and Methods. Study was axed on 12 patients, aged 32 - 67 years, mean age 54.5 years, divided into 2 groups. Patients in group I (7) were rehabilitated by zygomatic implants without bone grafting, and patients in group 2 (5) were rehabilitated by bone grafting, with delayed implantation. Patient data was processed in Sidexis 4.2 and Microsoft Excel Results. In group I, 4.42 implants / patient were used, 1 intervention was performed under general anesthesia, 1 under local anesthesia with intravenous sedation and 5 under local anesthesia only. The patients underwent a single surgery with an average duration of 134 minutes and the functional rehabilitation of the patients lasted an average of 6.28 days. In group II, 8.4 implants / patient were used, all 5 bone grafting procedures were performed under general anesthesia, and subsequent interventions were performed under local anesthesia, the average summary time of surgery was 385 minutes. The functional rehabilitation lasted on average 12.8 months. Conclusion. The study demonstrated the effectiveness of both methods, but showed that the alternative rehabilitation method can be performed in a shorter time, with a smaller number of implants, mostly under local anesthesia, in a single surgery with a shorter duration. Introducere. Insuficiența ofertei osoase reprezintă o dificultate în reabilitarea pacienților cu atrofie maxilară. Actualmente, soluțiile disponibile sunt: creșterea ofertei osoase cu implantare standard ulterioară sau metoda alternativă prin utilizarea implanturilor zigomatice fără creștere osoasă preimplantară. Scopul lucrării. Evaluarea comparativă a metodelor standarde versus alternarive de reabilitare a pacienților cu atrofie severă maxilară. Material și Metode. Studiul a cuprins 12 pacienți, cu vârsta 32 - 67 ani, vârsta medie 54,5 ani, repartizați în 2 loturi. Pacienții lotului I (7), au fost reabiliați prin intermediul implanturilor zigomatice fără creștere osoasă preimplantară, iar pacienții lotului 2 (5) au fost reabilitați prin creșterea osoasă, cu implantare amânată. Datele pacienților au fost procesate în programul Sidexis 4.2 și Microsoft Excel. Rezultate. În lotul I, s-au utilizat 4,42 implanturi/pacient, 1 intervenție a fost efectuată sub anestezie generală, 1 sub anestezie loco-regională cu potențiere intravenos, 5 sub anestezie loco-regională. Pacienții au fost supuși unei singure intervenții chirurgicale cu o durată medie de 134 de minute, iar reabilitarea funcțională a pacienților a durat în mediu 6,28 zile. În lotul II, s-au utilizat 8,4 implanturi/pacient, toate 5 intervenții de creștere osoasă au fost realizate sub anestezie generală, iar intervențiile ulterioare au fost realizate sub anestezie locală, timpul sumar mediu al intervențiilor chirurgicale a constituit 385 de minute. Reabilitarea funcțională a durat în mediu 12,8 luni. Concluzii. Studiul a demonstrat eficiența ambelor metode, însă a evidențiat că metoda de reabilitare alternativă poate fi realizată într-un timp mai scurt, cu un număr mai mic de implanturi, preponderent sub anestezie locală, într-o singură intervenție chirurgicală cu o durată mai mică

Alternative implantation in the early rehabilitation of patients with upper jaw atrophy

Department of Oral and Maxillofacial Surgery Arsenie Gutan, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors, September 24-26, 2020Introduction. In the implant-prosthetic rehabilitation of patients, clinicians often meet extremely difficult situations, when the bone support in the lateral areas of the jaws is insufficient for implant insertion. Under these conditions, alternative implantation methods were proposed, which were hardly accepted, but the success demonstrated over time determines the frequent use of the methods. Aim of the study. To enhance the effectiveness of early rehabilitation of patients with maxillary atrophy by using alternative implantation. Materials and methods.. This study was axed on 48 patients (21 women and 27 males) aged 28-67 years, conducted between 2016 and 2020 at the SRL “OMNI DENT”. CT scans and OPG were taken in all patients before and after implant placement. In 41 cases implants were inserted using “Fast and Fixed” protocol, in other 7 cases zygomatic implants were used. Results. In all 48 cases a high primary stability of implants was achieved and all the patients were rehabilitated with temporary implant supported overdenture on the 4.17-th day in mean (std.dev 1.23). In 3 cases implant supported overdenture fixation was delayed to 10-th and 12- th day. In total 255 implants were inserted, of which 2 was lost during the osseointegration. The success rate of this procedure was 99.2%. In total 21 Zygomatic implants were inserted with 100% success rate. Conclusions. The use of alternative implantation in early rehabilitation of patients, even though, is an effective and predictable method with a high rate of success, is technique sensitive, surgeon has to be experienced based on good preoperative planning. The main advantages are: early rehabilitation, less invasive, avoiding bone grafting procedure, reduced costs, all this helps to raise the patient’s quality of life

Rezecția apicală în tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale. Caz clinic

Background. Apical resection is the surgical sectioning and removal of the apical segment of the tooth root, along with the pathological periapical tissues. It is indicated when endodontic treatment is not an option or is ineffective. Objective of the study. Evaluation of the apical resection method by palatal approach and proof of its effectiveness. Material and Methods. Patient A.D., B / 31 years old, came to the „Omni Dent” dental clinic for dental treatment. At the clinical and radiological examination, the diagnosis of maxillary radicular cyst was established at d. 12. At the OPG and CBCT examination, the limits of the radicular cyst were repaired, which have a homogeneous, well-defined, oval-shaped area of radiolucency with an increase towards d. 11 and 13, as well as the lack of cortex towards the palatine. The root canal of d. 12 obturated homogeneously up to the apex 6 months before. Results. During the surgery, loco-regional anesthesia was applied and a horizontal incision was made along the free gingival margin (for the palatal method) with the creation of the gingival flap (in the envelope). Osteolysis of the palatal cortex has been observed. Cystectomy was performed with resection of the dental apex, augmentation of the bone defect with Colapol KP-3LM and suturing of the dental wound. The follow-up medical visit to the clinical and radiological examination after 6 months demonstrated the effectiveness of the method by adequate gingival and bone healing. Conclusion. Through the apical resection, the eradication of the cystic formations with the preservation of the tooth was obtained.Introducere. Rezecția apicală reprezintă secționarea chirurgicală și îndepărtarea segmentului apical al rădăcinii dintelui, împreună cu țesuturile patologice periapicale. Este o alternativă în cazul în care tratamentul endodontic nu este indicat sau nu este eficient . Scopul lucrării. Evaluarea metodei de rezecție apicală prin abord palatinal și demonstrarea eficienței sale. Materiale și metode. Pacientul A.D., B/31 ani, s-a adresat la clinica stomatologică „Omni Dent” pentru tratament stomatologic. La examinarea clinică și radiologică s-a stabilit diagnosticul de chist radicular la maxilă d. 12. La examenul OPG și CBCT s-a reperat limitele chistului vis-a-vis de formațiunile anatomice înconjurătoare , ce prezintă o zonă de radiotransparență omogenă, bine conturată, de formă ovală cu creștere spre d. 11 și 13 , la fel spre palatin fiind determinată lipsa corticalei palatine. Canalul radicular al d. 12 obturat omogen până la apex cu 6 luni anterior. Rezultate. În cadrul intervenției sa efectuat anestezie loco-regională, incizie orizontală de-a lungul marginii libere gingivale (pentru abordul palatinal) cu crearea lamboului gingival (în plic). S-a observat osteoliza corticalei palatinale. S-a efectuat chistectomia cu rezecția apexului dentar, augmentarea defectului osos cu Colapol KP-3LM și suturarea plăgii dentare. Perioada postoperatorie a decurs conform traumatismului chirurgical. Vizita de control la examenul clinic și radiologic după 6 luni a demonstrat eficiența metodei prin vindecarea gingivală și osoasă adecvată. Concluzii. Prin intermediul rezecției apicale s-a obținut eradicarea formațiunii chistice cu conservarea dintelui

APICOECTOMY IN THE SURGICAL TREATMENT OF PERIAPICAL LESIONS. CLINICAL CASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Rezecția apicală reprezintă secționarea chirurgicală și îndepărtarea segmentului apical al rădăcinii dintelui, împreună cu țesuturile patologice periapicale. Este o alternativă în cazul în care tratamentul endodontic nu este indicat sau nu este eficient . Scopul lucrării. Evaluarea metodei de rezecție apicală prin abord palatinal și demonstrarea eficienței sale. Materiale și metode. Pacientul A.D., B/31 ani, s-a adresat la clinica stomatologică „Omni Dent” pentru tratament stomatologic. La examinarea clinică și radiologică s-a stabilit diagnosticul de chist radicular la maxilă d. 12. La examenul OPG și CBCT s-a reperat limitele chistului vis-a-vis de formațiunile anatomice înconjurătoare , ce prezintă o zonă de radiotransparență omogenă, bine conturată, de formă ovală cu creștere spre d. 11 și 13 , la fel spre palatin fiind determinată lipsa corticalei palatine. Canalul radicular al d. 12 obturat omogen până la apex cu 6 luni anterior. Rezultate. În cadrul intervenției sa efectuat anestezie loco-regională, incizie orizontală de-a lungul marginii libere gingivale (pentru abordul palatinal) cu crearea lamboului gingival (în plic). S-a observat osteoliza corticalei palatinale. S-a efectuat chistectomia cu rezecția apexului dentar, augmentarea defectului osos cu Colapol KP-3LM și suturarea plăgii dentare. Perioada postoperatorie a decurs conform traumatismului chirurgical. Vizita de control la examenul clinic și radiologic după 6 luni a demonstrat eficiența metodei prin vindecarea gingivală și osoasă adecvată. Concluzii. Prin intermediul rezecției apicale s-a obținut eradicarea formațiunii chistice cu conservarea dintelui.Background. Apical resection is the surgical sectioning and removal of the apical segment of the tooth root, along with the pathological periapical tissues. It is indicated when endodontic treatment is not an option or is ineffective. Objective of the study. Evaluation of the apical resection method by palatal approach and proof of its effectiveness. Material and Methods. Patient A.D., B / 31 years old, came to the „Omni Dent” dental clinic for dental treatment. At the clinical and radiological examination, the diagnosis of maxillary radicular cyst was established at d. 12. At the OPG and CBCT examination, the limits of the radicular cyst were repaired, which have a homogeneous, well-defined, oval-shaped area of radiolucency with an increase towards d. 11 and 13, as well as the lack of cortex towards the palatine. The root canal of d. 12 obturated homogeneously up to the apex 6 months before. Results. During the surgery, loco-regional anesthesia was applied and a horizontal incision was made along the free gingival margin (for the palatal method) with the creation of the gingival flap (in the envelope). Osteolysis of the palatal cortex has been observed. Cystectomy was performed with resection of the dental apex, augmentation of the bone defect with Colapol KP-3LM and suturing of the dental wound. The follow-up medical visit to the clinical and radiological examination after 6 months demonstrated the effectiveness of the method by adequate gingival and bone healing. Conclusion. Through the apical resection, the eradication of the cystic formations with the preservation of the tooth was obtained

Zygomatic implants in the rehabilitation of edentulous patients with severely atrophic maxilla

Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „Arsenie Guțan”, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Clinica stomatologică SRL „Omni Dent”, Chișinău, Republica MoldovaRezumat. Introducere: Pentru evitarea neajunsurilor metodelor de creștere a ofertei osoase ale crestelor alveolare, în pregătirea preimplantară, sunt propuse metode alternative de reabilitare implanto-protetică prin intermediul implanturilor zigomatice. Scopul: Evaluarea clinică, prin prisma analizei bibliografice, a metodei de reabilitare a pacienților cu edentație la nivelul maxilarului superior, asociată cu atrofie severă, prin intermediul implanturilor zigomatice. Material și metode: În studiu au fost incluși 8 pacienți, cu vârsta medie – 58,5 ani, tratați în perioada anilor 2017–2020. De asemenea, a fost efectuată sinteza bibliografică a 319 articole, publicate în ultimii 10 ani, utilizând expresia „zygomatic implants”. Datele pacienților au fost procesate în programul Sidexis 4.2 și Microsoft Excel. Rezultate și discuții: Reabilitarea maxilarului superior a fost efectuată prin metoda „Quad Zygoma”, „Quad Zygoma hybrid”, „Hybrid Zygoma + 2”, „Hybrid Zygoma + 4” și, într-un caz clinic, 1 implant zigomatic în combinație cu 1 implant convențional și 1 implant pterigoid. Au fost inserate 34 implanturi, dintre care 23 zigomatice, 10 convenționale și 1 pterigoid. Pe perioada de supraveghere a pacienților nu s-au atestat complicații, rata de succes constituind 100%. Analiza bibliografică a relevat un interes sporit referitor la acest subiect, însă, rămâne totuși un subiect controversat, din cauza lipsei rezultatelor pe termen lung. Concluzie: Metoda de reabilitare cu implanturi zigomatice a demonstrat o eficacitate înaltă, o rată scăzută a morbidității, comparativ cu metodele de creștere a ofertei osoase, timp redus al intervenției chirurgicale, reabilitare protetică imediată și satisfacție înaltă din partea pacienților.Summary. Introduction: In order to avoid the drawbacks of alveolar ridge bone grafting methods, in preimplantation preparation, alternative methods of implantprosthetic rehabilitation through zygomatic implants were proposed. The aim of the study: Clinical evaluation, through bibliographic analysis, of the rehabilitation methods of patients with upper jaw edentolous, in association with severely atrophic maxilla, using zygomatic implants. Material and methods: The study included 8 patients, with a mean age of 58.5 years, treated during 2017–2020 time period. Also, there was performed a bibliographic synthesis of 319 articles, published during the last 10 years, using the "zygomatic implants" expression. Patients’ data was processed in Sidexis 4.2 and Microsoft Excel. Results and discussion: Upper jaw rehabilitation was performed by the "Quad Zygoma", "Quad Zygoma hybrid", "Hybrid Zygoma + 2" and "Hybrid Zygoma + 4" methods, and, in a clinical case, 1 zygomatic implant in combination with 1 conventional implant and 1 pterygoid implant. In total, 34 implants were inserted, of which 23 zygomatic, 10 conventional and 1 pterygoid. There were no complications during the follow-up period, the success rate being 100%. The bibliographic analysis revealed an increased interest in this topic, but it still remains a controversial subject, due to the lack of long-term results. Conclusion: The rehabilitation method, using zygomatic implants, demonstrated a high efficacy, a low morbidity rate, compared to the methods of bone grafting, reduced surgery time, immediate prosthetic rehabilitation and high patients’ satisfaction

The assessment of rehabilitation methods in patients with severe upper jaw atrophy

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Chisinau, Republica Moldova, Catedra de Odontologie, Parodontologie și Patologie Orală, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction. Insufficient bone volume is difficult to manage in rehabilitating patients with maxillary atrophy. The currently available solutions are: • increasing the bone amount followed by standard implantation • the alternative method by using zygomatic implants without preimplantation bone growth. Purpose. Comparative evaluation of standard versus alternative methods of rehabilitation in patients with severe maxillary atrophy. Material and methods. Study was axed on 12 patients, aged 32 - 67 years, mean age 54.5 years, divided into 2 groups. Patients in group I (7) were rehabilitated by zygomatic implants without bone grafting, and patients in group 2 (5) were rehabilitated by bone grafting, with delayed implantation. Patient data was processed in Sidexis 4.2 and Microsoft Excel. Results. In group I, 4.42 implants / patient were used, 1 intervention was performed under general anesthesia, 1 under local anesthesia with intravenous sedation and 5 under local anesthesia only. The patients underwent a single surgery with an average duration of 134 minutes and the functional rehabilitation of the patients lasted an average of 6.28 days. In group II, 8.4 implants / patient were used, all 5 bone grafting procedures were performed under general anesthesia, and subsequent interventions were performed under local anesthesia, the average summary time of surgery was 385 minutes. The functional rehabilitation lasted on average 12.8 months. Conclusions. The study demonstrated the effectiveness of both methods, but showed that the alternative rehabilitation method can be performed in a shorter time, with a smaller number of implants, mostly under local anesthesia, in a single surgery with a shorter duration

Reabilitarea protetică fixă a edentatului total cu utilizarea implanturilor zigomatice

Catedra de stomatologie ortopedică „Ilarion Postolachi”, Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Catedra de odontologie, paradontologie și patologie orală; USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinica „Emilian Coțaga”, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinică stomatologică „Omni Dent”Background. Treatment of the full edentulous patients with severe atrophy is complex a problem for implant-prosthetic rehabilitation. The zygoma implants have been proposed to solve this problem. However, this complex method requires a detailed clinical study. Objective of the study. Evaluation of rehabilitation peculiarities of full edentulous patients with severe bone atrophy using zygomatic implants. Material and Methods. Eleven patients were included in the study (1 man and 10 women), aged between 47-65 years old (mean age 58.5 years), diagnosed with complete edentulism class III by Schroder, associated with severe bone atrophy. Patients were rehabilitated using Zygoma implants. Evaluation criteria: fixed morphological, functional and esthetical rehabilitation, comfort, rehabilitation time. Results. The primary stability was 30-35 N/cm in all cases which was enough for immediate implant loading with provisional fixed acrylic denture. Seven patients were evaluated 6 months after loading paying attention to soft periimplant tissue, contour and configuration of dental arches, position of lips and checks. Functional, esthetical, and hygienic conditions were also evaluated. These patients also received permanent prostheses: PFM (4), metal-composite (3). Five patients had satisfactory lip support with the fixed dentures, however, in two cases the overdenture would have been a better option. Conclusion. Implant-prosthetic rehabilitation of full edentulous patients with severe atrophy using zygoma implants provide a functional and esthetical comfort helping people to re-integrate into society. Despite that this method helps to avoid bone grafting but it requires a continuous study.Introducere. Tratamentul pacienților edentați total cu atrofie severă reprezintă o problemă complexă în reabilitarea implanto-protetică, iar pentru soluționarea impedimentelor posibile au fost propuse implanturile zigomatice. Complexitatea acestei metode necesită un studiu clinic detaliat. Scopul lucrării. Evaluarea particularităților reabilitării implanto-protetice a pacienților edentați cu atrofie severă, cu proteze fixe pe implanturi zigomatice. Material și Metode. Studiul a cuprins 11 pacienți (1 bărbat și 10 femei), cu vârsta între 47-65 de ani (vârsta medie – 58,5 ani), diagnosticați cu edentații totale, atrofii severe maxilare clasa III Schroder, reabilitați implanto-protetic, cu utilizarea implanturilor zigomatice. Criterii de evaluare: reabilitarea morfo-funcțională și estetică fixă, confortul, timpul de reabilitare. Rezultate. În toate cazurile stabilitate primară a fost de 30-35 N/cm postimplantar, oferind posibilitatea încărcării imediate cu proteză acrilică provizorie fixă. La 7 pacienți, după 6 luni de încărcare, s-a evaluat starea țesuturilor, conturul și configurația arcadelor dentare, a buzelor şi a obrajilor; aspectul funcțional și estetic şi condițiile de menținere a igienei orale. Reabilitarea la acești pacienți s-a efectuat cu lucrări protetice fixe definitive: metalo-ceramice (4) și metalo-compozite (3). La 5 dintre ei am obținut un suport al buzei consistent cu susținerea conturului feței, la 2 soluția unei proteze mobilizabile (overdenture) pe bară ar fi oferit un rezultat mai desăvârșit. Concluzii. Reabilitarea implanto-protetică fixă cu sprijin implantar zigomatic asigură confortul estetic, funcțional și de reintegrare socială a pacienților edentați cu atrofii severe, evitând procedurile extinse de grefări osoase, însă limitele indicate mai necesită un studiu continuu

Surgical treatment of dentomaxillary anomalies class III Angle. Clinical case

Rezumat. Anomaliile dento-maxilare au o răspândire destul de mare în rândul populaţiei, ducând, la rândul lor, la alterarea modului obişnuit de viaţă şi a stării psiho-emoţionale a pacienţilor. Scopul lucrării este evaluarea tratamentului complex ortodontic-chirurgical în anomalia dento-maxilară clasa III Angle. Vom prezenta cazul clinic al unei paciente cu clasa III-a scheletată, forma gnatică, care s-a adresat la clinica stomatologică „Omni Dent” pentru efectuarea celei de-a doua etape din cadrul tratamentului asociat ortodontic şi chirurgical. S-a investigat prin OPG, CBCT, TRG, scanare digitală, fotografie dentară şi programe digitale, urmărind colectarea datelor pentru planificarea virtuală, stabilirea diagnosticului complex cu alegerea metodei optimale de tratament pentru caz, ulterior, cu transferul planului virtual în sala de operaţie prin ghidurile chirurgicale şi splinturile ocluzale. Postoperator, s-a vizualizat o ameliorare vădită a aspectului facial din faţă şi profil, susţinută de compararea indicilor cefalometrici pre- şi postoperatori: SNA (76,6° la 84°), SNB (80,6° la 78,8°), ANB (-4° la 5,2°), Wits (-9,6° la 0°). Diagnosticul precoce şi planificarea detaliată prin utilizarea metodelor moderne de examinare poate oferi o reabilitare armonioasă a pacienţilor cu anomalii dento-maxilare.Summary. Dento-maxillary anomalies are relatively widespread among the population, eventually leading to serious psychological and lifestyle deterioration. The purpose of this paper is to evaluate the complex orthodontic-surgical treatment in the dento-maxillary anomaly class III Angle. We aim to present the clinical case of a female patient suffering from skeletal third-class, gnathic form, who came to „Omni Dent” clinic in order to complete the second stage of associate orthodontic and surgical treatment. Medical investigations: OPG, CBCT, TRG, digital scanning, dental photography, digital programs, used at collecting data for virtual planning, establishing a complex diagnosis and choosing the best surgical technique for this case, subsequently, with the transfer of the virtual plan in the operating room through surgical guides and occlusal splints. Postoperatively, there was an obvious improvement of the facial appearance, supported by the comparison of pre- and postoperative cephalometric indices: SNA (from 76,6° to 84°), SNB (from 80,6° to 78,8°), ANB (from -4° to 5,2°), Wits (from -9,6° to 0°). Early diagnosis and detailed planning by using modern methods of examination may ensure an efficient rehabilitation of patients suffering from dento-maxillary anomalies

Rezecția apicală în tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale. Caz clinic

Introducere. Rezecția apicală reprezintă secționarea chirurgicală și îndepărtararea segmentului apical al rădăcinii dintelui, împreună cu țesuturile patologice periapicale. De obicei accesul către apexul dintelui cu leziuni periapicale este creat din vestibular, însă uneori defectul de corticală indică către accesul palatin. Materiale și metode. Pacientul A.D., B/31 ani, s-a adresat la clinica stomatologică Omni Dent pentru tratament stomatologic. La examinarea clinică și radiologică s-a stabilit diagnosticul de chist radicular la maxilă d. 12. La examenul OPG și CBCT s-a reperat limitele chistului vis-a-vis de formațiunile anatomice încojurătoare , ce prezintă o zonă de radiotransparență omogenă bine conturată de formă ovală cu creștere spre d. 11 și 13 , la fel spre palatin fiind determinată lipsa corticalei palatine. Canalul radicular al d. 12 obturat omogen pînă la apex cu 6 luni anterior. Rezultat. În cadrul intervenției s-a efectuat anestezie loco-regională incizie orizontală de-a lungul marginii libere gingivale (pentru abordul palatinal) cu crearea lamboului mucoperiostal (în plic). S-a observat osteoliza corticalei palatinale. S-a efectuat chistectomia cu rezecția apexului dentar, augmentarea defectului osos cu Colapol KP-3LM și suturarea plăgii dentare . Perioada postoperatorie a decurs conform traumatismului chirurgical. Vizita de control la examenul clinic și radiologic după 1 an a demonstrat eficiența metodei prin vindecarea gingivală și osoasă adecvată. Concluzie. Prin intermediul rezecției apicale s-a obținut eradicarea formațiunii chistice și conservarea dintelui. Accesul palatinal este mai dificil de efectuat, însă datorită abilităților chirurgicale ale specialistului poate fi efectuată cu succes, astfel obținând conservarea țesutului osos din vestibular

Managementul țesuturilor moi periimplantare

Background. The absence of sufficient width and thickness of keratinized gingiva creates conditions for development of microbial flora with appearance of peri-implantitis. At the 2nd stage of implants surgery the intervention are performed on the mucogingival tissues in order to avoid further complications. Objective of the study. Assessment of the condition of soft peri-implant tissue and prove evidence of surgical interventions on the mucogingival substrate at the 2nd stage of implant surgery. Material and Methods. The study contains seven women with age between 24-64 years with medium of 43,23 years. The methods used: The vestibuloplasty, in combination with free gingival graftFGG on four patients; subepithelial graft on two of them and FGG on one patient, in sum were performed 22 implants. The data obtained from the clinic and radiologic research’s were operated in the programs: Sidexis 4.2 and Excel. Results. The medium height of the pre-operatively gum - 2,28mm, postoperatively- 6,28mm; medium thickness of the pre-operatively-1,14mm, post-operatively 3,28mm; buccal vestibule with the medium depth of pre-operatively - 2,4 mm post-operatively - 5,14mm. Donor zone: rough palatal 6 cases, tuberosity 1 case. Complications were not discovered in neither of cases. The displaying of the implants in 4 cases was followed by a surgery on the mucogingival substrate and in another 3 cases was performed delayed. Conclusion. At the 2nd stage of implant surgery, interventions at mucogingival substrate are indicated in order to obtain a morphofunctional and aesthetic long term results. Introducere. Absența lățimii și grosimii suficiente de gingie keratinizată, creează condiții benefice pentru multiplicarea florii microbiene cu apariția periimplatitei. La descoperirea implanturilor sunt efectuate intervenții chirurgicale asupra substratului muco-gingival pentru a reduce complicațiile ulterioare. Scopul lucrării. Evaluarea stării țesuturilor moi periimplantare și justificarea intervențiilor chirurgicale asupra suportului muco-gingival la etapa de descoperire a implanturilor. Material și Metode. Studiul a cuprins 7 femei cu vârsta 24-64 ani, cu media 43,23 ani. S-au utilizat metodele: vestibuloplastie cu grefă gingivală liberă la 4 paciente; grefă subepitelială la 2 și grefă gingivală liberă la o pacientă, efectuate în total 22 de implanturi. Datele obținute din măsurările clinice și radiologice au fost prelucrate în programele Sidexis4.2 și Microsoft Excel. Rezultate. Lățimea medie a gingiei preoperator- 2,28mm, post-operator- 6,28mm; grosimea medie pre-operator-1,14mm, post-operator 3,28mm; vestibulul bucal cu adâncimea medie pre-operator de 2,4 mm post-operator- 5,14mm. Zona donor: palatul dur 6 cazuri, tuberozitate 1 caz. Complicații nu au fost determinate nici într-un caz. Descoperirea implanturilor în 4 cazuri a fost însoțită de operația asupra substratului muco-gingival, iar în alte 3 cazuri s-a efectuat amânat. Concluzii. Intervențiile chirurgicale la etapa de descoperire a implanturilor în cazul insuficienței suportului muco-gingival sunt indicate pentru obținerea unui rezultat morfofuncțional și estetic de durată