Rezultatele la nivel naţional privind eliminarea transmiterii materno-fetale a sifilisului: principalii indicatori de impact

Situaţia epidemiologică a sifilisului în Republica Moldova rămâne tensionată, incidenţa sifilisului dobândit fiind net superioară, comparativ cu media europeană. Totodată, numărul cazurilor de sifilis congenital este unul mic pe parcursul mai multor ani. Astfel, principalii indicatori de impact, care caracterizează eficienţa sistemului sanitar în acest domeniu, rata sifilisului congenital şi ponderea mortinatalităţii atribuită sifilisului, sunt cu mult sub pragul de eliminare a sifilisului congenital propus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Pe parcursul anilor de referinţă, 2012-2015, rata sifilisului congenital a fost sub nivelul de 0,3/1000 nou-născuţi vii, iar ponderea mortinatalităţii, atribuită sifilisului – sub 1,5%. Menţinerea indicatorilor de impact menţionaţi, de rând cu cei de proces, sub pragul OMS, pe parcursul anilor respectivi, a permis înaintarea solicitării de validare externă OMS a eliminării transmiterii materno-fetale a sifilisului în Republica Moldova

Epidemiological and clinical aspects of Tinea pedis

Catedra Dermatovenerologie USMF "Nicolae Testemiţanu"Tinea pedis cause pain and discomfort limiting working capacity of patients. Some diseases such as: diabetes mellitus, eczema, psoriasis, patology of peripherial vessels are often associated with Tinea, worsening a process current. In this article are present some epidemiological and clinical aspects of Tinea pedis at 235 patiens which were treated in the Republican Clinic of Dermatology during last 2 years. For more effective clinical monitoring and for optimisation of treatment at 14 patiens has been defined the severity index of Tinea pedis and onychomycosis, using clinical scales such as SCIO, AFSS, SCETP. Micozele plantare cauzează durere şi discomfort, fiind capabile să limiteze activitatea de zi cu zi a pacienţilor. În plus, unele boli cum ar fi: diabetul zaharat, eczema, psoriazisul, patologiile vasculare periferice se asociază frecvent cu aceste patologii, agravînd evoluţia infecţiei micotice. În acest articol sînt elucidate unele aspecte epidemiologice şi clinico-evolutive la 235 pacienţi trataţi în Clinica Republicană de Dermatovenerologie în ultimii doi ani. Pentru un monitoring clinico-evolutiv cât mai efectiv şi pentru optimizarea tratamentului la 14 pacienţi a fost estimat gradul de severitate în tinea pedis şi onicomicoză utilizând scorurile clinice SCIO, AFSS, SCETP

Clinical case of primary syphilis associated with gonorrhea and trichomoniasis in a preschooler

Generalităţi. Se prezintă cazul unui copil de 7 ani, sex masculin, din mediul rural, internat în spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, în 2014, fiind depistat cu sifilis primar recent al pielii şi mucoaselor, ca urmare a unui contact sexual al pacientei de 15 ani. Obiectiv. Au fost observate următoarele semne clinice: ulceraţii pe glandul penian de 1-2 cm în diametru, rotunde, contur regulat, culoare roşiecărămizie, margini elevate, suprafaţă netedă, dur-elastice la palpare; câteva eroziuni pe foiţa internă a prepuţiului, de 3-6 mm, bine conturate, acoperite cu depuneri purulente; parafimoză; eliminări abundente din canalul uretral, galben-verzui, cu miros fetid; limfadenită inghinală bilaterală; papulo-vezicule pe trunchi, fese, coapse şi membre, multiple, mici, situate „în perechi”, unele fiind centrate de pustule şi cruste. Diagnosticul clinic s-a confirmat cu cel paraclinic, depistându-se Tr. pallidum, Neisseria gonorrhoeae, Trichomonas vaginalis din materialul recoltat şi testele serologice pozitive (RMP 4+, TPHA 4+). S-a stabilit următorul diagnostic: sifilis primar (şancru dur de tip ulceros şi eroziv; parafimoză); adenopatie inghinală bilaterală; scabie asociată cu piodermie acută; infecţie gonococică (uretrită acută); trichomoniază urogenitală. S-a indicat tratament general: benzilpenicilină - 1 mln. un. i/m, câte 400.000 un., de 6 ori în zi, 14 zile; benzatin-benzilpenicilină 2,4 mln. un. i/m; metronidazol 125 mg - de 2 ori în zi, 10 zile. Tratamentul topic a inclus: comprese umede cu sol. NaCl 10%; coloranţi anilinici, Baneocină ung., Sulf precipitat ung. 15%. Concluzii: Cazul este pus în discuţie pentru raritatea infecţiilor transmise sexual la copiii preşcolari.Overview. It is presented the case of a child of 7 years, hospitalized in the Dermatology and Communicable Diseases Hospital in 2014, for primary syphilis being detected after the sexual contact with a patient of 15 years old with recently manifested syphilis. Objectively. Were highlighted the following clinical signs: ulcers on the glans of penis 1-2 cm in diameter, round regular outline, color red-brick, elevated edges, smooth surface, tough - elastic to the touch; some erosion onto the inner foreskin, 3-6 mm, well shaped, covered by purulent deposits; paraphimosis; abundant elimination of the urethra, yellow-green, foul-smelling; bilateral inguinal lymphadenitis; papulopustular blisters on the trunk, buttocks, thighs and limbs, multiple, small, located “pairs”, some centered by pustules and crusts. The clinical diagnosis was paraclinically confirmed by detection the Tr. pallidum, Neisseria gonorrhoeae, Trichomonas vaginalis from the harvested material and positive serological tests (RMP 4+, TPHA 4+). It has been diagnosed: primary syphilis (chancre tough of ulcerous and erosive type; paraphimosis); bilateral inguinal lymphadenopathy; scabies associated with acute pyodermias; gonorrhea and trichomoniasis (acute urethritis). Systemic treatment included: benzylpenicillin 1 mln. un i/m to 400.000 by one, 6 times/day for 14 days; benzatin-benzylpenicillin 2.4 mln. un. i/m; Metronidazole 125 mg 2 times/day for 10 days. Topical treatment: wet compresses with 10% NaCl solution; aniline dyes, Baneocin ung., Sulphur ung. 15%. Conclusions: The case is brought to the discussions for rarity of sexually transmitted infections in preschool children

Treatment options for xerosis in patients with atopic dermatitis

Material și metode. S-a evaluat eficienţa cremei Physiogel AI în tratamentul antixerotic al bolnavilor cu dermatită atopică (DA). Lotul de studiu a inclus 23 de pacienţi cu DA, cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani. La 16 pacienţi (lotul I), s-a constatat o formă ușoară (media SCORAD – 10,6), ceilalţi 7 au constituit lotul II, cu formă moderată (media SCORAD – 24,8). Crema Physiogel AI a fost aplicată ca adjuvant la terapia de bază cu dermatocorticoizi și antihistaminice și s-a administrat de 2 ori în zi, pe toată suprafaţa cutanată. Tratamentul adjuvant zilnic a fost aplicat pentru 4 săptămâni, urmat de un tratament anti-recidivă de 2-3 ori pe săptămână, pe parcursul următoarelor 2 luni. Rezultate. Vârsta medie – 4,5 ani. La 15 (93,75%) pacienţi din lotul I, peste 2-3 săptămâni, s-a constatat dispariţia xerozei și instalarea remisiunii clinice (efect foarte bun). La 4 (57,1%) bolnavi din lotul II, s-a stabilit o involuţie a eritemului și păstrarea xerozei discrete la 3-4 săptămâni, media SCORAD reducându-se de 2 ori (efect bun). O evoluţie stagnantă s-a raportat la 4 (17,4%) din totalul pacienţilor din lotul de studiu (efect insuficient). Recurenţe eritemato-xerozice, pe parcursul a 2 luni de tratament, s-au observat în 6 (26%) cazuri. Concluzii. Crema Physiogel AI este eficientă în tratamentul adjuvant de combatere a xerozei la atopici, având contribuţie anti-recidivă majoră în menţinerea remisiunii clinice. Datorită N-palmitoylethanolamidei (efect antiinflamator și antipruriginos) și structurii membranare dermale, identice lipidelor naturale ale pielii, Physiogel AI cremă contribuie la restabilirea fiziologică a pielii. Având o capacitate de a transporta lipidele și ceramidele spre straturile mai profunde ale epidermului, Physiogel AI crema compensează pierderile de apă din piele. Astfel, bariera cutanată este regenerată în mod ţinţit și pe termen lung.Material and methods. The efficacy of Physiogel A.I. crème for xerosis treatment in patients with atopic dermatitis (AD) was followed up in this study. A total number of 23 patients with AD at the age from 3 to 12 years were included in the study. 16 patients (the 1st group) presented a mild form of AD (SCORAD media-10.6), another 7 (the 2nd group) had a moderate form (SCORAD – 24.8). Physiogel A.I. crème was applied twice per day, all over the skin surface, as an adjuvant treatment, together with dermatosteroids and antihistamine drugs. Adjuvant treatment with Physiogel A.I. has been administered for 4 weeks, then followed by an antirecurrent therapy applied 2-3 times per week during 2 months. Results. Mean age – 4.5 years. In 15 (93.75%) patients from the 1st group after 2-3 weeks of adjuvant treatment xerosis has disappeared and a prolonged remission occurred (a very good effect). In 4 (57.1%) patients from the 2nd group erythema has vanished, but discrete xerosis remained for 3-4 weeks of therapy, SCORAD media has reduced twice (a good effect). A stagnate evolution was reported in 4 (17.4%) from all patients (insufficient effect). Recurrence of erythematosquamous lesions has been observed in 6 (26%) patients during 2 months of treatment. Conclusions. Physiogel A.I. crème is an efficient remedy for adjuvant treatment of xerosis in patients with AD, representing a major antirecurrent medicine in clinical practice. Physiogel A.I. crème restores a physiological state of the skin barrier due to the presence of N-palmitylethanolamid (PEA) and derma membrane structure (DMS), which are identical to skin lipids. Physiogel A.I. crème has a capacity to transport lipids and ceramides deep into the epidermis reducing transepidermal water loss. Thus, skin barrier is regenerated in a target-like and long lasting manner

XeraCalm AD creme as adjuvant treatment in patients with atopic dermatitis

Obiectiv. Urmărirea eficienţei XeraCalm AD cremă în tratamentul complex al bolnavilor cu dermatită atopică (DA). Material şi metode. Lotul de studiu a cuprins 25 de pacienţi cu DA, cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani. La 15 pacienţi (lotul I) s-a constatat o formă uşoară de DA (media SCORAD – 10,5), ceilalţi 10 au constituit lotul II cu formă moderată de DA (media SCORAD – 25,4). Crema XeraCalm AD a fost aplicată de 2 ori în zi ca un adjuvant la terapia de bază (dermatocorticoizi şi antihistaminice), pe arii de xeroză cutanată pronunţată şi plăci cu aspect eritemato-scuamos. Durata tratamentului a constituit 2 săptămâni, urmat de un tratament anti-recidivă, aplicat de 2-3 ori pe săptămână, pe parcursul următoarelor 2 luni. Rezultate. La 14 (93,3%) pacienţi din lotul I, peste 5-7 zile s-a constatat dispariţia xerozei şi instalarea remisiunii clinice (efect foarte bun). La 6 (60%) bolnavi din lotul II, s-a stabilit involuţia eritemului şi păstrarea xerozei discrete la a 8 – a 10 zi, media SCORAD reducându-se de 2 ori (efect bun). Evoluţie stagnantă s-a raportat la 5 (20%) din totalul pacienţilor din lotul de studiu (efect insuficient). Recurenţele pe parcursul a 2 luni de tratament s-au observat în 7 (28%) cazuri. Concluzii. XeraCalm AD cremă este eficientă în tratamentul adjuvant de combatere a xerozei la atopici, facilitează reducerea indicelui SCORAD, având contribuţie anti-recidivă majoră în menţinerea remisiunii clinice.Objectives. To follow up the efficacy of XeraCalm AD crème, a part of adjuvant complex treatment for patients with atopic dermatitis. Materials and methods. A total number of 25 patients with atopic dermatitis aged from 2 till 16 years were included in the research. In 15 patients (the 1st group) a mild form of atopic dermatitis was established (SCORAD mean – 10.5), another 10 (the 2nd group) presented a moderate form (SCORAD mean – 25.4). The XeraCalm AD crème was applied twice per day on sights with marked xerosis and erythematosquamous lesions as an adjuvant therapy for basic treatment (dermatocorticosteroids and antihistamines). Therapy lasted for 2 weeks, then antirecurrent treatment was made 2-3 times per week during the following 2 months. Results. In 14 (93.3%) patients from the 1st group, after 5-7 days of treatment, xerosis has disappeared completely and clinical remission occurred (a very good effect). In 6 (60%) patients from the 2nd group an erythema involution was observed, although a discrete xerosis was still present at 8-10 days of treatment, SCORAD mean decreased 2 times (a good effect). A stagnant evolution was reported in 5 (20%) out of all the number of patients included in the study (insufficient result). In 7 (28%) patients recurrence has developed during first 2 months of the treatment. Conclusions. XeraCalm AD crème is efficient adjuvant remedy for xerosis treatment in patients with atopic dermatitis, which facilitates decrease of SCORAD index, as well as represents a major antirecurrent effect

Shingles in children

Generalităţi. Studiul clinic retrospectiv a fost realizat pe un lot de 28 de pacienţi (băieţi – 16, fetiţe – 12) cu Zona Zoster, trataţi în anii 2000-2015, în Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile. Diagnosticul a fost stabilit în baza aspectelor clinice. Rezultate obţinute. Vârsta medie a pacienţilor a constituit 9 ani. Majoritatea erau din mediul rural (71,4%). Durata maladiei la spitalizare a variat între 3 și 5 zile. Maladii concomitente intercurente semnalate: dermatită de contact iritativă – 4 pacienţi; helmintoze – 2 pacienţi; rinofaringită acută și piodermie acută – câte 2 pacienţi; anemie nutriţională de gradul I, acnee vulgară, pitiriazis alb al feţei, obezitate și epilepsie – câte 1 pacient. Din antecedentele personale: 8 pacienţi au făcut infecţii respiratorii acute, iar 1 pacient a suportat o intervenţie chirurgicală privind viciul cardiac. Tratamentul ambulator a inclus coloranţi anilinici (15 cazuri) și aciclovir cu analgezice (6 cazuri). Caracterul sezonier al maladiei nu s-a observat. Expresia clinică de varicelă a fost înregistrată în fragedă copilarie la toţi bolnavii. Fenomenele prodromale (febră, cefalee, fatigabilitate) s-au manifestat la 7 pacienţi. Comune pentru bolnavii incluși în studiu, au fost acuzele la senzaţii de arsură, dureri discrete și parestezii. Sindromul algic pronunţat s-a înregistrat la 2 pacienţi cu vârste de 8 și 14 ani. Leziunile eritemato-veziculoase (formă tipică) s-au constatat la 25 de pacienţi. Forma hemoragică s-a observat la 3 pacienţi. Afectarea dermatomală asimetrică a fost comună și a inclus: intercostală – 20 de cazuri, lombsciatică și cefalică – câte 3 cazuri, femurală și toraco-abdominală – câte 1 caz. S-a indicat tratament general și topic: Aciclovir, analgezice, vitamine, laser He-Ne (fl ux iradiant la distanţă). Vindecarea clinică completă s-a observat în 10-14 zile de la iniţierea tratamentului. Complicaţii și reacţii adverse la tratament nu au fost semnalate. Concluzii. Zona Zoster pediatrică este rară, implicând, de obicei, vârstele școlare, se instalează pe un fundal de reactivare a focarelor de infecţie cronică și imunosupresie, tabloul clinic fi ind tipic, evoluţia ușoară, sindromul algic discret, iar tratamentul cu Aciclovir – eficient.Overview. Retrospective clinical study was conducted on a sample of 28 patients (boys – 16, girls – 12) with shingles, treated between 2000 and 2015 at the Hospital of Dermatology and Communicable Diseases. The diagnosis was based on clinical aspects. Results. Mean age of patients was 9 years old. Most were from rural areas (71.4%). Th e period before hospitalization varied between 3 and 5 days. Accompanying diseases inter-reported: irritant contact dermatitis – 4 patients; helminthosis – 2 patients; acute nasopharyngitis and acute pyoderma – 2 patients; nutritional anemia fi rst degree, acne, pityriasis white face, obesity and epilepsy – 1 patient each one. From personal history: 8 patients were with acute respiratory infections, and 1 patient – surgical correction of the cardiac defect. Outpatient treatment included aniline dyes (15 cases) and acyclovir with analgesics (6 cases). Th e seasonal nature of the disease was not observed. Th e clinical expression of chickenpox in early childhood was recorded in all patients. Prodromal phenomena (fever, headache, fatigability) occurred in 7 patients. Common for all the patients included in the study were the complaints of burning pain, minor aches and numbness. Intense algesic syndrome was recorded in 2 patients aged 8 to 14 years. Erythemato-vesicular lesions (typical form) were found in 25 patients. Bleeding form was noticed in 3 patients. Asymetrical dermatomal damage was common and included: intercostal – 20 cases lombosciatic and cephalic – 3 cases each one, femoral and thoraco-abdominal – 1 case each one. It was recommended general and topical treatment: acyclovir, analgesics, vitamins, He-Ne laser (radiant flux away). Complete clinical recovery was observed in 10-14 days after initiation of the treatment. Complications and side eff ects of the treatment were not observed. Conclusions. Pediatric shingles is rare, usually involves school ages, is placed on a background of reactivation of chronic infectious diseases and immunosuppression, the clinical picture is typical, with mild evolution, discrete painful syndrome and a good response to the acyclovir treatment

Epidermolysis bullosa – a clinical study

Generalităţi. Au fost analizate fi șele de observaţie clinică (41 de cazuri) ale pacienţilor cu epidermolize buloase (EB), trataţi în perioada 2000-2014, în cadrul Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile. Rezultate obţinute. Vârsta pacienţilor a oscilat între 2 luni și 52 de ani (m/f –28/13; rural/urban – 25/16). Spectrul nosologic depistat, s-a prezentat în felul următor: epidermoliza buloasă simplă (EBS) Koebner – 11 cazuri; EBS Weber–Cockayne – 9 cazuri; EBS asociată cu tulburări de pigmentare – 1 caz; epidermoliza buloasă joncţională (EBJ) Herlitz – 1 caz; epidermoliza buloasă distrofi că dominantă (EBDD) Cockayne-Touraine – 12 cazuri; EBDD Passini – 3 cazuri; epidermoliza buloasă distrofi că recesivă (EBDR) Hallopeau–Siemens – 4 cazuri. Așadar, EBS s-a constatat în 51,2% cazuri, EBJ – în 2,4% și EBD – în 46,34% cazuri. Manifestările buloase de epidermoliză au fost asociate cu o afectare unghială în 48,8% cazuri. Hiperhidroza, keratodermia palmo-plantară, alopecia și leziunile ichtioziforme s-au evidenţiat în 12,2% cazuri. La circa o jumătate dintre pacienţi au fost constatate o serie de maladii concomitente (anemii, pneumonii, hepatite, pancreatite, pielonefrite). Anomaliile dentare și afectarea mucoaselor s-au raportat la o treime dintre pacienţi, fi ecare al zecelea pacient având și retard mental. La circa 20% cazuri, au fost observate complicaţii cu agenţi microbieni (piodermii), iar la bolnavii cu EBDR Hallopeau–Siemens – cheloizi, acrosclerodactilie, contracturi, mutilaţii, stenoze esofagiene. Un caz de deces s-a constatat la pacientul cu EBJ Herlitz, la 2 luni de la naștere. O evoluţie favorabilă s-a observat la pacienţii cu forme epidermolitice și distrofi ce dominante (63,4%). Pe durata tratamentului de rutină, s-a constatat apariţia bulelor noi la toţi bolnavii. Epitelizarea eroziunilor s-a observat pe parcursul a 5-14 zile. După includerea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel”, durata epitelizării erupţiei s-a redus de 2 ori (3-7 zile). Concluzii. Profi lul epidermolizei buloase constată predominarea sexului masculin, precum și a formelor clinice de EB dominante; asocierea cu afectările unghiale și a mucoaselor, cu distrofi i dentare, anemii, complicaţii microbiene, în cazuri grave – acrosclerodactilie, mutilaţii, stenoză esofagiană. Încluderea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel” reduce durata epitelizării eroziunilor.Overview. The study included case histories of 41 patients with epidermolysis bullosa, who were treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases during 2000-2014. Results. Patients’ age has oscillated from 2 till 52 years old (M/F-28/13; Rural/Urban – 25/16). Nosological spectrum ranged as follows: simple epidermolysis bullosa (EBS) Koebner–11 cases; EBS Weber-Cockayne – 9 cases; EBS associated with pigmented lesions – 1; jonctional epidermolysis bullosa – (EBJ) Herlitz – 1; dystrophic dominant form of EB (EBDD) Cockayne-Touraine – 12; EBDD Passini – 3; recessive form of EBD (EBDR) Hallopeau – Siemens – 4. Th us, EBS has been established in 51.2% of cases, EBJ – 2.4% of cases and EBD – in 46.34% of cases. Nail involvement was observed in 48.8 cases of EB. Hyperhidrosis, palmoplantar keratoderma, alopecia and ichthyosiform lesions were marked in 12.2% of cases. About half of patients has manifested a plenty number of associated diseases (anemia, pneumonia, hepatitis, pancreatitis, pyelonephritis). Dental anomalies and mucous membranes involvement were reported in 1/3 of patients, one in every 10 patients presented a mental retardation. In 20% of cases pyococcal complications (pyodermas) was described, in addition patients with EBDR Hallopeau-Siemens have developed keloid scars, acrosclerodactylitis, muscular contractions, mutilations, esophageal stenosis. A 2 month old infant with EBJ-H has died. More benign evolution was marked in patients with dominant forms of EBD (63.4%). All patients have presented a new bulla during obvious therapy. Epithelization of erosions occurred within 5-14 days. Topical treatment with “Mepilex Lite”, “Mepitel” reduced twice the time of lesion epithelization (3-7days). Conclusions. Epidermolysis bullosa profi le certifi es prevalence of this disease among males, as well as, increased number of dominant forms, association with nail and mucous membrane involvement, dental anomalies, anemia, microbial infections, in severe cases – acroscelro-dactylitis, mutilations, esophageal stenosis. “Mepilex Lite” and “Mepitel” dressings have reduced the time of lesion epithelization

Scleroderma in children: clinical, evolutive and treatment particularities

Material si metode. Studiul retrospectiv a fost efectuat pe un lot de 31 de pacienţi (vârste 1-18 ani; fetiţe/băieţi – 24/10) cu sclerodermie circumscrisă (morfee), observaţi în secţia copii a Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile, în perioada 2011-2015. S-au luat în consideraţie datele clinico-evolutive, paraclinice și cele de tratament. Rezultate. S-au observat următoarele forme clinice: morfeea în plăci – 25 de cazuri; atrofodermia Passini-Pierini – 4 cazuri; morfeea liniară (în bandă) și lichen scleroatrofi c Zumbush – câte 1 caz. Durata maladiei a oscilat în limitele de la 1-2 luni la 2 ani. Maladiile concomitente raportate: boala Lyme – 2 cazuri; sacroileită bilaterală, amigdalită cronică, alopecie areată, vitiligo diseminat, cheloizi multipli, nev pigmentar diseminat, pitiriazis versicolor – câte 1 caz. Leziuni cutanate multiple (2-6) la bolnavii cu morfee în plăci au fost semnalate în 24 de cazuri, dimensiunile fi ind, în 21 de cazuri, până la 5-12 cm. Localizarea erupţiilor: regiunile laterale ale toracelui și abdomen – 12 cazuri; extremităţi – 10 cazuri (membre inferioare – 7; membre superioare – 3); extremitate cefalică – 3 cazuri. Toate stadiile evolutive de morfee în plăci erau prezente în 7 cazuri și anume: în centru – o arie atrofi că, la mijloc – o zonă scleroasă și periferic – o bordură eritematoasă. Procesul cutanat s-a limitat la stadiul de induraţie în 11 cazuri, cel eritemato-edematos – 5 cazuri și de atrofi e – 2 cazuri. Forma liniară de morfee s-a localizat unilateral, la nivelul toracelui anterior, cu extindere pe membrul inferior drept. Lichenul scleroatrofi c Zumbush (sclerodermia în picături) s-a manifestat prin macule multiple, de 3-5 mm, rotund-ovalare, bine delimitate, alb-sidefi i, ușor deprimate, pe alocuri grupate, având localizări pe coapsă și gamba stângă. Leziunile cutanate, la bolnavii cu atrofodermie Passini-Pierini, au fost diseminate pe torace, abdomen, membre superioare/inferioare, prezentând plăci hipercromice, bine delimitate, 5-12 cm în diametru, cu o netă depresiune a tegumentului și lipsa semnelor infl amatorii, respectiv de scleroză. S-a efectuat un tratament general, topic, fi zioterapeutic în cure (3-8), în dependenţă de stadiul evolutiv (antibiotice, vasodilatatoare, ung. heparină, ung. tacrolimus, ultrasunete cu vasodilatatoare, enzime proteolitice, parafi noterapie etc.). Rezultatele tratamentului, la 15 bolnavi cu morfee în plăci, au fost bune după 2-4 cure și la 10 bolnavi – după 5-8 cure consecutive de tratament. Rezultate mult mai modeste au fost obţinute la pacienţii cu morfee liniară, observându-se o stabilizare a procesului abia după 3-5 cure de tratament. Bolnavii cu atrofodermie Passini-Pierini și lichen scleroatrofic Zumbush, practic, nu au răspuns la tratament. Concluzie. Studiul efectuat relevă o frecvenţă majoră a morfeei circumscrise în plăci multiple la copii, fi ind de 2 ori mai des întâlnită la sexul feminin și având un răspuns bun la tratament combinat în cure repetate consecutive. De mentionat, o asociere a morfeei circumscrise cu boala Lyme și diverse maladii autoimune.Material and methods. Th is retrospective study was made on 31 patients (aged 1-18; girls/boys – 24/10) with circumscribed scleroderma treated in the children’s department of the Hospital of Dermatology and Communicable Diseases during 2011-2015. Clinical, evolutive, paraclinical and treatment data were taken into consideration. Results. Th e following clinical types of scleroderma were observed: scleroderma in plaques – 25 cases, Passini-Pierini atrophic scleroderma – 4 cases; linear scleroderma – 1 case; Zumbush lichen sclerosus et atrophicus – 1 case. The duration of the disease ranged between 1-2 months to 2 years. The following concomitant diseases were reported: Lyme disease – 2 cases; bilateral sacroiliitis, chronic tonsillitis, alopecia areata, disseminated vitiligo, multiple keloids, disseminated pigmented nevus, pityriasis versicolor – 1 case each. Multiple cutaneous lesions (2-6) in patients with scleroderma in plaques were found in 24 cases, out of them, 21 cases had dimensions ranging from 5 to 12 cm. Localization of cutaneous lesions was: lateral regions of thorax and abdomen – 12 cases; extremities – 10 cases (lower extremity – 7 cases, upper extremity – 3 cases); cephalic extremity – 3 cases. All evolutive stages of scleroderma in plaques were found in 7 cases, in particular: atrophic region in the center, a mid-zone of sclerous derma, a peripheric erythematous zone. The cutaneous process was limited at the induration stage in 11 cases, at the edematous-erythematous stage in 5 cases, and atrophic stage in 2 cases. Linear scleroderma was localized unilaterally at the anterior part of the thorax with extension on the right lower extremity. Zumbush lichen sclerosus et atrophicus was represented by multiple macules, 3-5 mm in dimension, round-oval shape, well delimited, write-greyish in colour, slightly depressed, sometimes grouped were localized on the left thigh and calf. Cutaneous lesions in patients with Passini-Pierini atrophic scleroderma were disseminated on the thorax, abdomen, upper and lower extremities and represented well delimitated hyperchromic plaques, 5-12 cm in diameter, with skin depression and lack of infl ammatory and sclerotic signs. General, topic, physiotherapeutic treatment was applied in courses (3-8) depending on the evolutive stage (antibiotics, vasodilators, heparin unguents, tacrolimus, ultrasound with vasodilators, proteolytic enzymes, paraffin therapy etc.). Treatments’ results in 15 patients with scleroderma in plaques were good after 2-4 courses and in 10 patients after 5-8 consecutive courses. Modest results were obtained in one patient with linear scleroderma with stabilization of the results after 3-5 courses. Patients with Passini-Pierini and Zumbush scleroderma did not respond to the treatment. Conclusions. The study shows an increased frequency of circumcised scleroderma in plaques in children, and is twice more frequent in girls and has good response aft er treatment applied in consecutive courses. It also should be mentioned that circumcised scleroderma was associated with Lyme disease and several autoimmune diseases

Clinical and therapeutic aspects of granuloma annulare in children

Generalităţi. Granulomul inelar este o dermatoză cronică, inflamatorie, benignă, afectând în 2/3 din cazuri, copii și adolescenţi, cu predilecţie sexul feminin (raportul feminin/masculin fi ind de 2/1). În 85% cazuri, are un caracter localizat și o evoluţie sub 2 ani. Maladia a fost descrisă primar de Colcott-Fox în 1895. Obiective. Evaluarea particularităţilor clinico-evolutive şi de tratament ale granulomului inelar la copii. Material şi metode. Studiul clinic retrospectiv a cuprins 27 de copii (fete/băieţi – 19/8; rural/urban – 15/12) cu granulom inelar, trataţi în spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile, pe parcursul anilor 2008-2016. S-au luat în consideraţie datele clinico-evolutive, paraclinice şi cele de tratament. Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor a constituit 5,2 ani. Conform vârstei, bolnavii au fost repartizaţi în felul următor: până la 1 an – 1 caz; 1-4 ani – 15 cazuri; 5-8 ani – 4 cazuri; 9-12 ani – 3 cazuri; 13-15 ani – 4 cazuri. Durata maladiei a oscilat între 2 săptămâni şi 4 ani. Maladiile concomitente intercurente semnalate: infecţii respiratorii acute – 4 cazuri; dermatită alergică postmedicamentoasă, tonzilită cronică în acutizare – câte 2 cazuri; enterobioză intestinală, varicelă, boala Lyme – câte 1 caz. Dintre alţi factori declanşatori posibili ai dermatozei au fost suspectaţi: traume – 2 cazuri; medicamente (antibiotice, antiinfl amatoare nesteroidiene, antiseptice) – 5 cazuri; proba intradermală cu tuberculină – 1 caz. La 2 fraţi, s-au constatat cazuri familiale de granulom inelar. Forma localizată de granulom inelar s-a evidenţiat la 17 pacienti, iar cea diseminată – la 10 (2-6 plăci) pacienţi. Localizarea leziunilor cutanate a fost asimetrică şi diversă: membre inferioare – 18 (faţa dorsală – 10, gambe – 5, genunchi – 2, coapse – 1), membre superioare – 6 (dosul mâinilor – 3, antebraţe – 2, coate – 1), trunchi – 3 cazuri. Examenul obiectiv a evidenţiat papule sau noduli mici, de culoare roz-liliachie, ferme, lipsite de semne subiective, grupate în inele, cu evoluţie centrifugă, placardele fi ind de dimensiuni de la 2-5 cm până la 8-10 cm în diametru. Din investigaţiile paraclinice remarcăm: anemie – 2 cazuri, leucocitoză – 6 cazuri, VSH crescut – 9 cazuri, enterobioză intestinală – 1 caz. Pacienţii au fost consultaţi de medici specialişti (ftiziopulmonolog, reumatolog, endocrinolog) pentru a exclude şi alte patologii. Examenul histopalogic al leziunilor a evidenţiat (8 cazuri) prezenţa unui infi ltrat granulos dermic slab (prevalent histiocitar); un epiderm nemodifi cat; plaje mai mult sau mai puţin întinse de colagen în suferinţă, cu fragmentarea, omogenizarea şi degenerescenţa fi brinoidă a benzilor acestuia. Tratamentul s-a efectuat în cure şi a inclus: vitamina A, vasodilatatoare (acid nicotinic, pentoxifi lină etc.), pansamente oclusive cu dermatocorticoizi (Advantan, Elocom, Dermovate), masaje cu azot lichid (10 sedinţe), ultrasunet asociat cu unguente vasodilatatoare (6-8 şedinţe). Durata medie a tratamentului a constituit 12-15 zile. Majoritatea bolnavilor au benificiat de 1-2 cure consecutive de tratament, la un interval de 1-2 luni. Vindecarea clinică s-a constatat la 25 de pacienţi, inclusiv 8 pacienţi au administrat o cură de tratament, 2 cure – 10 pacienţi, 3-4 cure – 5 pacienţi şi 5-6 cure – 4 pacienţi. Concluzii. Cea mai frecventă formă de granulom inelar se dovedeşte a fi cea constatată în 2/3 din cazuri la sexul feminin şi, în jumătate din cazuri, la copiii mici (1-4 ani), cu localizări pe membrele inferioare. Asocierea granulomului inelar cu boli interne (diabet zaharat, boli autoimune, maligne, limfo-proliferative etc.) nu s-a constatat, excepţie fi ind un caz de boală Lyme. De menţionat, efi cacitatea tratamentului combinat (topic, crioterapie, general) în cure repetate consecutive.Overview. The granuloma annulare is a benign inflammatory chronic dermatitis that in two thirds of cases affecting children and adolescents, prevailing in females (ratio female / male, being 2/1), having in 85% of cases a located character and evolving less than 2 years. The disease was described primarily by Colcott-Fox in 1895. Objectives. Evaluation of the particularities of clinical course and treatment of the granuloma annulare in children. Materials and methods. Retrospective clinical study included 27 children (girls / boys-19/8; rural / urban-15/12) with granuloma annulare, hospitalized in the Dermatology and Communicable Diseases Hospital, during the years 2008-2016. Evolving clinical data, laboratory tests and treatment have been taken into account. Results. The average age was 5,2 years. Patients were divided by age as follows: up to 1 year – 1 case; 1-4 years – 15 cases; 5-8 years – 4 cases; 9-12 years – 3 cases; 13 to 15 years – 4 cases. 15 were from rural areas, 12 children from the urban areas. Disease duration varied from 2 weeks to 4 years.  Intercurrent accompanying diseases were reported: acute respiratory infections – 4 cases; allergic dermatitis adverse drug reactions, chronic tonsillitis in acute worsening – 2 cases of each; intestinal enterobius, chickenpox, Lyme disease – 1 case of each. Among other possible triggers of dermatitis were suspected: trauma in 2 cases; medicines (antibiotics, NSAIDs, antiseptics) – 5 cases; intradermal test with tuberculin- 1 case. At two brothers were observed familial cases of granuloma annulare. Localized form of the annulare granuloma was revealed in 17 patients, and the disseminated form – 10 (2-6 plates) patients. Asymmetric localization of skin lesions was diverse, namely, lower limbs – 18 (dorsal side – 10; legs – 5; knee – 2; hip – 1); upper limbs – 6 (dorsal of the hands – 3; forearms – 2; elbows – 1). Local examination reveals papules or small nodules, by lilac pink colour, firm, without any subjective signs, divided into rings with a centrifugal evolution, the size of the plaques was from 2.5 cm to 10.8 cm in diameter. From clinical investigations we note: anemia – 2 cases, leukocytosis – 6 cases; increased ESR – 9 cases; intestinal enterobius – 1 case. The patients were consulted by specialist physicians (pulmonologist, rheumatologist, endocrinologist) to exclude other pathologies. Histopathology revealed lesions (8 cases): the presence of a weak dermal infi ltrate granular (histiocytic prevalence); epidermis unchanged; areas with  more or less extensive damaging of collagen, fragmentation, homogenization and fi brinoid degeneration of its bands. The treatment was carried out in the course, including: Vitamin A, vasodilators (nicotinic acid, pentoxifylline, etc.), occlusive dressing with topical corticosteroid (Advantan, Elocom, Dermovate), massages with liquid nitrogen (10 sessions), ultrasound associated with vasodilator unguents (6-8 sessions). Average duration of treatment was 12-15 days. Most patients received 1-2 consecutive treatment cycles with intervals of 1-2 months. The clinical healing has been found in 25 patients, including: a course of treatment 8 patients received, 2 cycles – 10 patients, 3-4 cures – 5 patients, 5-6 cures – 4 patients. Conclusions. The most frequent form of granuloma annulare proves to be a locazed form, found in two thirds of cases in female patients, and in half of cases in young children (1-4 years) localized on the lower limbs. The association of granuloma annulare with internal diseases (diabetes mellitus, autoimmune diseases, malignant, lympho-proliferative, etc.) was not found, the exception being a case of Lyme disease. It is mentioned, the effectiveness of combination therapy (topical, cryotherapy, general) in consecutive repeated courses

Kerion Celsi caused by Microsporum canis – clinical cases

Generalităţi. Au fost analizate 21 de fişe de observaţie clinică a bolnavilor, trataţi în anii 2000-2015, în spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile pentru Tinea capitis infiltrativ-purulentă, provocată de Microsporum canis. Rezultate. Total bolnavi – 21, dintre care fetiţe – 7, băieţi – 14. Repartizarea conform vârstei a fost următoarea: până la 1 an – 1, 1-3 ani – 6, 4-7 ani – 11 şi 8-9 ani – 3 pacienţi, vârsta medie constituind 4 ani. Majoritatea pacienţilor erau din mediul rural (80%). La 15 pacienţi, durata maladiei a variat între 2-4 săptămâni, iar la 6 pacienţi – între 1 şi 3 luni. Majoritatea pacienţilor (17) au fost depistaţi în perioada vară-toamnă. Tratamentul ambulator, anterior spitalizărilor în clinica noastră, a inclus: corticosteroizi topici – 13 cazuri, antibiotice – 15 cazuri. Au fost înregistrate următoarele maladii concomitente: anemie nutriţională – 9 , enterobioză intestinală – 7 cazuri. Tabloul clinic, la internare, prezenta formaţiuni pseudotumorale multiple de tip Kerion Celsi (14 cazuri), cu aspect acut inflamator, purulent, zemuire pronunţată, cu dimensiuni între 2-3 şi 10-15 cm în diametru, cu margini regulate şi bine delimitate, dureroase la palpare. Erupţii solitare cu acelaşi aspect s-au observat la 7 pacienţi. Fluorescenţa verde-pal a fost identificată la 7 pacienţi, utilizând lampa Wood. Adenopatia regională (retroauriculară, cervical-posterioră, submandibulară) a fost semnalată la 16 pacienţi. Diagnosticul clinic a fost completat cu cel paraclinic prin prezenţa artrosporilor de tip Microsporum şi filamentelor miceliene scurte în materialul recoltat. La toţi pacienţii a fost identificată cultura Microsporum canis. Pacienţii au fost supuşi tratamentului corespunzător: Grizeofulvină (20 mg/kg corp/zi), keratoplastice (ung. Ichtiol 10%, ung. Levomycol), coloranţi anilinici (liquori Castellani, sol. Albastru de metilen 2%), tinctură de Iod 2-5%. Alopecia cicatricială reziduală s-a constatat la 6 copii. Concluzii. Cazurile clinice aduse în discuţie confirmă prezenţa micozelor de tip Kerion Celsi, provocate de Microsporum canis, la copiii cu un fundal morbid predispozant. Depistarea tardivă şi tratamentele neadecvate ale pacienţilor sunt soldate frecvent cu sechele sub formă de alopecie cicatricială. Menţionăm, totodată, raritatea formelor descrise.Overview. Were analyzed 21 clinical observation sheets of patients treated in the years 2000-2015 in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases for infiltrative-purulent Tinea capitis caused by Microsporum canis. Results. Total number of patients – 21, of which girls – 7, boys – 14. Age distribution was as follows: up to 1 year old – 1, 1-3 y.o. – 6, 4-7 y.o. – 11 and 8-9 y.o. – 3 patients, average age being 4 years. Most patients came from rural areas (80%). The duration of disease in 15 patients was observed 2-4 weeks, in 6 patients – 1 to 3 months. Most patients (17) were found summer-autumn. The treatment before hospitalization included: topical corticosteroids – 13 cases, antibiotics – 15 cases. Among concomitant diseases were recorded: nutritional anemia – 9, intestinal enterobioza – 7 cases. The clinical features on admission included multiple pseudotumoral formations Kerion Celsi with a purulent acute-inflamatory aspect, pronounced press, having sizes 2-3 up to 10-15 cm in diameter with regular edges, well defined, painful on palpation. Unique eruptions with the same clinical features were observed in 7 patients. The pale-green fluorescence with Wood lamp was identified in 7 patients. Regional limph nodes (retroauricular, posterior cervical, submandibular) were detected in 16 patients. The clinical diagnosis was completed with the paraclinical one: the presense of arthrospores type Microsporum and short mycelial filaments in the collected material. In all patients was identified Microsporum canis culture. The treatment included: Grizefulvine (20mg/kg/day), keratoplastiks (ung. Ichtiol 10%, ung. Levomycol), aniline dyes (Liq. Castellani, Sol. Methilene blue 2%), iodine tincture 2-5%. The residual scar alopecia was observed in 6 children. Conclusions. Clinical cases brought to discussion confirm the presence of forms of Kerion Celsi type caused by Microsporum canis in children with predisposing morbid background. Late detection and improper treatment of patients commonly are resulting sequelae in the form of scar alopecia. Must be mentioned the rarity of described cases