Some bioethical issues of paediatric clinical trials

Clinical trials provide reliable evidence of treatment effects by rigorous controlled testing of interventions on human subjects. Prescribing in children is often based on extrapolation from trials in adults due to the lack of paediatric data. Nevertheless, based on data on the safety and efficacy of adult therapy, when prescribed in children, treatment can have unpredictable and tragic effects

Properties of biomass obtained from short-rotation inger willow clone grown on a contaminated and non-contaminated land

The paper aims to analyze the biomass at one year growth, resulting from the cultivation of the INGER energy willow clone as a short rotation crop (SRC), in order to use it as a renewable fuel. The paper completes the data in the field of renewable energies in the context of decreasing fossil energy reserves worldwide and emphasizing the impact on renewable energies. The effect of a contaminated land on the survival rate of the planted seedlings and the effect of the energy willow culture on the composition of the contaminated soil are analyzed. The obtained results show that the biomass characteristics, such as the calorific power of about 18,21 kJ/g to18,90 kJ/g, and the ash content of about 2,25 %, are comparable with the ones of other lignocellulosic energy materials. The results found in this studyshowed that the woody biomass in the first vegetation year of energy willow can be used directly as a renewable fuel without the need for compaction in the form of briquettes or pellets

Practical issues regarding Pharmacists’ employment

Catedra Farmacie Socială ”Vasile Procopișin”, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica MoldovaObiectivul studiului: Evaluarea gradului de încadrare în câmpul muncii a farmaciştilor şi elaborarea metodologiei de monitorizare a activității specialiștilor farmaciști în întreprinderile farmaceutice. Material şi metode: A fost analizată baza legislativă a Republicii Moldova și a Uniunii Europene care reglementează activitatea farmaciştilor. S-a utilizat chestionarea farmaciștilor care activează în cadrul întreprinderilor farmaceutice în urma căreia vor fi determinate problemele întâlnite la angajarea în câmpul muncii. Prin metoda de intervievare, utilizând tehnologiile informaționale, se propune de contactat toți absolvenții facultății de Farmacie a USMF ”Nicolae Testemițanu” angajați în perioada 2010-2014. Rezultate: Au fost analizate cerinţele UE către formarea cadrelor farmaceutice. Un interes deosebit îl prezintă directivele Comunităţii Europene faţă de “farmacişti” şi “medicament”, directive ce au un impact direct, primordial şi semnificativ asupra formării şi exercitării profesiunii de farmacist atât în viitorul apropiat cât şi cel îndepărtat. De o importanţă majoră sunt reglementările Directivei 85/432 CEE prin care se stabilește că “farmacistul este specialistul principal în domeniul medicamentului”. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificării profesionale include cerințe privind educația și formarea profesională a farmaciștilor și conține Titlurile de calificare ca farmacist prin care se atestă o formare profesională cu o durată de cel puțin cinci ani, incluzând cel puțin: patru ani de instruire teoretică și practică full-time la o universitate sau la o instituție de învățământ superior de nivel recunoscut ca fiind echivalent și șase luni de stagiu practic într-o farmacie comunitară sau de spital, sub supravegherea farmacistului din respectiva întreprindere farmaceutică. În vederea asigurării calităţii în educația și pregătirea farmaceutică este nevoie de o schimbare. Viitoarea tendinţă trebuie să urmărească crearea unui nou sistem de consultare și evaluare a formării, bazat nu pe un curriculum armonizat, ci pe competenţe dezvoltate pentru toţi farmaciştii indiferent de domeniul de activitate. Analiza datelor privind numărul absolvenților facultății de Farmacie a USMF ”Nicolae Testemițanu” denotă că din 1964 până în prezent au fost pregătiți 3827 farmaciști, numărul maxim de absolvenți fiind înregistrat în 2006 de 169 absolvenților. Începând cu anul 1996 în cadrul facultății încep să-și facă studiile și studenți străini, numărul cel mai mare fiind înregistrat în 2006 – 55 absolvenți. Spre regret este o tendință de descreștere a numărul de studenți străini, însă acest fapt a sporit considerabil calitatea însușitei. Pe parcursul anilor 1996-2014 în cadrul facultății și-au făcut studiile studenți din 15 țări, numărul cel mai mare fiind din Siria cu 337 studenți, ceea ce constituie 74,55%, urmat de Israel cu 6,85%, Bulgaria cu 5,1%, Sudan cu 3,8%, Iordania și România cu 2,2% și în descreștere – Turcia, Maroc, Rusia, Ucraina, Palestina, Egipt, Liban, Italia, Tunis. Concluzii: 1. S-au evidenţiat aspectele comune în pregătirea cadrelor farmaceutice în Republica Moldova și țările Uniunii Europene. 2. S-a evidențiat competențele necesare unui farmacist pentru exercitarea profesiei în conformitate cu cerințele stabilite. 3. Au fost evidențiate tendințele de pregătire a farmaciștilor în cadrul facultății de Farmacie, atât a absolvenților autohtoni, cât și din alte țări

Reliability Estimation of Towed Grader Attachment Using Finite Element Analysis and Point Estimation

The paper presents an analysis of the reliability of front blade, rear blade and frame of the towed grader as well as experimental validation of the results obtained from the finite element analysis. The analyzed prototype was designed for maintenance and repair of forest roads and equipped with two types of blades for cleaning and levelling the ground surface. Lifetimes of towed grader attachments can be estimated with high accuracy using three-parameter Weibull distribution. The values of the location parameter γ were determined by using the maximum values of the correlation coefficient, while the method of maximum likelihood was used for the point estimation of the parameters. Because higher values of the shape parameter had been obtained, the point estimation and estimation with confidence intervals of components lifetimes were performed. The analysis of the results indicates that the used assumptions may not fully take the complex stresses encountered in use into account

PRIMJENA RAZLIČITIH METODA PODRŽANIH GIS-OM PRI ODREĐIVANJU SREDNJE UDALJENOSTI PRIVLAČENJA DRVA I PRIPADAJUĆIH FAKTORA KOREKCIJE U PLANINSKIM ŠUMAMA RUMUNJSKE

Extraction distance is an important factor used for locating new forest roads. Correction factors should be used for adapting theoretical models to real life situations. The aim of this study was to show how extraction distance and the correction factors can be computed and used for assessing forest road options in a more efficient and effective mann­er using process automation in GIS. The study was located in a mountain forest in the South Central Carpathians of Romania. For determining the mean extraction distance, 71.5 km of skid trails were tracked in the field and mapped in GIS. Four computing methods were defined: raster method, grid point method, buffer strips method and centre of gravity method. For testing and validating the methods, four infrastructure scenarios were defined: one was describing the existing forest infrastructure and three others were proposing new road options. Statistical analyses were performed for testing the accuracy and the possible differences between methods. The paired samples t-tests revealed significant differences between scenarios proposing new forest roads and the current infrastructure conditions. The raster method, the grid point method and the buffer strip method reported high accuracy for computing the mean extraction distance. This study reported an extraction correction factor (ks) value of 1.50 and a total correction factor (kt) value of 3.40 which can be used for rough calculations in practice. The automation models developed in GIS improved the efficiency of computations. The correction factors determined in this study were comparable with those reported in literature, highlighting the reliability of the analysed methods.U Rumunjskoj se, zbog loše razvijene mreže primarne šumske prometne infrastrukture (šumskih cesta i onih javnih cesta, pretežno nižih kategorija, koje se mogu koristiti pri radovima u šumarstvu), u fazi privlačenja drva najčešće koriste skideri. Zbog male je gustoće primarnih šumskih prometnica primjena forvrdera za privlačenje drva izvoženjem, odnosno šumskih žičara za privlačenje drva iznošenjem, vrlo rijetka. Smanjiva­njem udaljenosti privlačenja drva, što je jedna od važnijih zadaća novo planiranih, projektiranih i izgrađenih šumskih cesta, smanjuju se i troškovi privlačenja drva.Stoga je srednja udaljenost privlačenja drva jedan od temeljnih parametar procjene kvalitete i kvantitete postojeće mreže primarnih šumskih prometnica ali i parametar koji se koristi pri daljnjem razvoju i optimizaciji primarnog šumskog transportnog sustava, odnosno na osnovu kojega se, uz ostale dodatne kriterije (pa­rametre), obavlja odabir između više inačica primarnog otvaranja šuma (mreže šumskih cesta) ili pojedinih idejnih trasa šumskih cesta te odabiru najbolje.Srednja se udaljenost privlačenja drva može odrediti različitim metodama rada, a u novije se vrijeme velika većina suvremenih metoda bazira na primjeni GIS tehnologija. Dietz i dr. (1984.) daju najčešće korištene definicije srednje udaljenosti privlačenja drva i definiraju tri inačice srednje udaljenosti privlačenja drva: teorijsku, geometrijsku i stvarnu udaljenost privlačenja drva, te sveukupni korekcijski faktor, koji u sebi obje­dinjuje mrežni korekcijski faktor i korekcijski faktor privlačenja drva (prethodno definirane po Segebaden-u (1964.)), a služi za izravnu pretvorbu teorijske u stvarnu srednju udaljenost privlačenja drva.Osnovni je cilj istraživanja dokazati kako se parametar srednje udaljenosti privlačenja, uz primjenu suvremenih tehnologija rada (GIS) te poznatih i novo razvijenih metoda i postupaka, ali i uz automatizaciju komple­tnog postupka, može vrlo učinkovito koristiti pri ocjeni različitih inačica unapređenja postojeće mreže primarnih šumskih prometnica u postupku njene optimizacije, te pri određivanju prije navedenih korekcijskih faktora srednje udaljenosti privlačenja drva.Istraživanje je provedeno u rumunjskim privatnim šumama smještenima u jugo-centralnim Karpatima regije Brașov, na površini od 903 ha. Radi se o bukovim planinskim šumama srednjega boniteta na plitkome tlu i nagnutim terenima. Godišnji je etat oko 4310 m3, a privlačenje drva se obavlja skiderima i adaptiranim poljoprivrednim traktorima. Oko 20 % površine istraživanog područja ima blagi nagib terena (<20%), a oko 10 % se nalazi na vrlo strmom terenu (>55%). Mreža stalnih vodotoka je vrlo razvijena. Šumska se prometna infrastruktura sastoji od 11,7 km šumskih cesta te 71,5 km traktorskih putova (koji su snimljeni GPS uređajem Garmin 60 CSx GPSMAP te je, uz postojeći katastar primarnih, formiran katastar sekundarnih šumskih ­prometnica).Za određivanje teorijske, geometrijske i stvarne srednje udaljenosti privlačenja su korištene četiri metode rada podržane GIS-om: rasterska metoda, metoda pravilne mreže točaka (sa pet veličina otvora mreže predstavljene inačicama: G10, G50, G100, G500 i G1000, gdje svaki broj iza slova G predstavlja razmak između točaka iskazan u metrima), metoda omeđenih površina i težišna metoda (CGR). Za testiranje, međusobnu usporedbu i ocjenu korištenih metoda izrađena su četiri scenarija optimizacije mreže primarnih šumskih prometnica. Prvi scenarij (Zero) predstavlja postojeće stanje, a ostala tri scenarija (FR1, FR2 i FR3) unapređenje postojeće primarne šumske prometne infrastrukture sa ciljem njihove optimizacije. Uz srednju udaljenost privlačenja drva, za svaki su scenarij određene najveća i najmanja udaljenost privlačenja te razmak između šumskih cesta. Automatizacija postupka izračuna je izrađena u aplikaciji Model Builder™ (ESRI® ArcGIS) uz uporabu digitalnog modela terena (DTM). Alat „Batch processing“ iz aplikacije Model Builder™ je korišten za odabir većeg broja ulaznih datoteka i kreiranja višestrukih rezultata. Provedena je statistička analiza između četiri metode rada korištene pri određivanju parametra srednje udaljenosti privlačenja drva. T-test parova ukazuje na statistički značajnu razliku između triju predloženih inačica optimizacije primarnog šumskog transportnog sustava i postojećeg stanja primarne šumske prometne infrastrukture. Rasterska metoda, metoda pravilne mreže točaka i metoda omeđenih površina su visoko točne metode za određivanje srednje udaljenosti privlačenja drva. Inačice metode pravilne mreže točaka G100, G50 i G10 su najtočnije metode za izračun korekcijskog faktora privlačenja drva (ks) (koji se koristi pri pretvorbi geometrijske u stvarnu srednju udaljenost privlačenja drva). Metoda pravilne mreže točaka G100 se preporuča za operativnu primjenu u šumskim kompleksima od oko 1000 ha i većima. Rasterska se metoda izračuna sugerira za određivanje stvarne inačice srednje udaljenosti privlačenja drva (SDe). Na istraživanom je području određena vrijednost korekcijskog faktora privlačenja drva u rasponu od 1,13 do 1,79, sa srednjom vrijednošću od 1,50 koja se predlaže za uporabu u operativnom šumarstvu. Mrežni korekcijski faktor istraživanog područja (kn) poprima vrijednosti u intervalu 1,65 – 2,15, uz pretpostavku da se scenarijima unapređenja postojeće mreže primarnih šumskih prometnica planiraju šumske ceste koje će čitavom svojom duljinom šumu otvarati obostrano. Sveukupni korekcijski faktor (kt) na području istraživanja poprima vrijednosti između 3,02 i 3,85, a šumari u praktičnom šumarstvu se upućuju na vrijednost od 3,40.Automatizirani model razvijen u GIS-u, a korišten pri izračunu srednje udaljenosti privlačenja drva, pripadajućih korekcijskih faktora i različitih inačica unapređenja postojeće mreže primarnih šumskih prometnica, doprinosi povećanju učinkovitost i točnosti dosadašnjih izračuna navedenih parametara. Vrijednosti korekcijskih faktora srednje udaljenosti privlačenja drva su vrlo slične literaturnim vrijednostima korekcijskih faktora dobivenim dosadašnjim istraživanjima u usporedivim reljefnim područjima. To ukazuje na moguću i preporučljivu primjenjivost rezultata istraživanja u operativnome šumarstvu

DISINFECTANT SOLUTIONS IN STOMATOLOGY AND THEIR IMPORTANCE FOR PATIENT SAFETY

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Prelucrarea corectă a instrumentelor este una dintre cele mai importante practici realizate în cadrul activității stomatologice pentru a asigura siguranța pacientului, care este reglementată de anumite standarde și protocoale. Astfel, este important alegerea metodei optime de dezinfecție a instrumentarului stomatologic. Scopul lucrării. Justificarea selectării dezinfectanților pentru prelucrarea complexă a instrumentelor stomatologice. Material și metode. Reviul bibliografic analitic și descriptiv, al revistelor listate în baze electronice (Pubmed, EMBASE, SCOPUS), ghiduri și protocoale clinice în domeniul medicinii stomatologice. Rezultate. În practica stomatologică transmiterea infecției are loc cel mai frecvent prin dispozitive medicale infectate – instrumente și sisteme de aspirație, prin urmare, acesta trebuie dezinfectat imediat după utilizare, prin distrugerea microorganismelor patogene - bacterii, viruși, ciuperci. În ultimul deceniu s-au răspândit dezinfectanții din grupa substanțelor tensioactive (surfactanți), dintre care agenții tensioactivi cationici și amfolitici sunt utilizați în principal ca dezinfectanți având acțiune antimicrobiană. Datele bibliografice denotă că, au apărut o serie de noi compuși antimicrobieni (în principal agenți de amoniu cuaternar cu adaos de glutaraldehidă 2%, alcooli, acid peracetic etc.), care au o activitate bactericidă ridicată. Concluzii. O înțelegere clară a protocoalelor de procesare a instrumentelor stomatologice permite reducerea riscului de contaminare și sporirea siguranței pacientului.Introduction. The correct processing of instruments is one of the most important practices carried out in Stomatology to ensure patient safety, which is regulated by specific standards and protocols. In this context, the optimal choice of disinfection and sterilization methods for dental instrument is highly important. Aim of the study. Justification of the selection of disinfectants for the complex processing of dental instruments. Material and methods. Analytical and descriptive literature review of articles listed in electronic databases (PubMed, EMBASE, SCOPUS) in the field of disinfection and sterilization of dental instruments. Results. In dental practice, the most common transmission of infection occurs through contaminated medical devices such as instruments and aspiration systems, therefore, they need to be disinfected immediately after use by the patient to destroy pathogenic microorganisms - bacteria, viruses, fungi. In the past decade, surfactant disinfectants have become widespread, with cationic and amphoteric surfactants primarily used as disinfectants with antimicrobial action. Bibliographic data indicate that in recent years, several new antimicrobial compounds have emerged (mainly quaternary ammonium agents with the addition of 2% glutaraldehyde, alcohols, peracetic acid, etc.), which exhibit high bactericidal activity. Conclusions. A clear understanding of protocols for processing dental instruments allows for a reduction in the risk of contamination and an increase in patient safety

Bronșiectaziile non fibroză chistică și calcificările – este oare testul IGRA util?

Background. Tuberculosis (TB) is known as a leading cause of non-CF bronchiectasis in high burden TB settings. However, the finding of pulmonary sequelae suggestive for past-TB is not always associated with a positive history for tuberculosis episode. QFT-TB GOLD could reflect the past history of pulmonary TB. Objective of the study. To evaluate the prevalence of IGRAs positive test among patients with non-CF bronchiectasis patients, calcifications and no history of TB treatment. Material and Methods. 34 enrolled patients (mean age 56.6 years, 53% females) with non-CF bronchiectasis and calcifications were tested with QFT-TB Gold (results were reported as positive, negative, indeterminate). High-resolution computed tomography images (HRCT) were analyzed to appreciate the type and extent of bronchiectasis and the presence of calcifications in chest and abdominal organs. Results. Severe bronchiectasis was identified in 20 patients with a BSI score ≥9 points, 68% (23 cases) demonstrating cystic bronchiectasis at least in one lobe. The modified Reiff score was 7.9±4.1 (1-14), and the more detailed Bhalla score was 12.8±4 (5-19). The most frequent localization of the calcifications was in the lung parenchyma 27 cases (76%) and bronchial wall 25 cases (74%), followed by calcification of lymph nodes 50% and pleural calcifications 32%. Eight patients (24%) had positive QFT-TB Gold test result at study enrollment. After a one year follow up, only one of the QFT positive patients developed active smear positive pulmonary TB (by the 6th month). Conclusion. Presence of calcification on HRCT in patients with non-CF bronchiectasis has a poor correlation with positive latent tuberculosis infection status. Introducere. Tuberculoza (TB) este printre cauzele frecvente în structura etiologică a bronșiectaziilor non-fibroză chistică în țările cu o prevalență înaltă a acestei infecții. Deși, identificarea sechelelor pulmonare sugestive pentru o infecție TB suportată nu întotdeauna asociază și un istoric de TB tratată. Scopul lucrării. A evalua ponderea testului IGRA pozitiv la pacienții cu bronșiectazii non fibroză chistică (Br NFC) și prezența de calcificări endotoracice, dar fără istoric de tratament antituberculos. Material și Metode. Studiul a fost realizat pe 34 pacienți (vârsta medie de 56, 6 ani, 53% femei) cu Br NFC și calcificări testați cu QFT-TB GOLD (raportat ca pozitiv, negativ sau indeterminabil). A fost evaluat tipul morfologic, extinderea bronșiectaziilor, precum și localizarea calcificărilor la nivelul toracelui sau organelor abdominale prin analiza imaginilor tomografiei computerizate de rezoluție înaltă (HRCT) Rezultate. Bronșiectazii severe cu un scor BSI ≥9 puncte au fost prezente la 20 pacienți, în 68% (23 cazuri) bronșiectaziile saculare au fost găsite în cel puțin un lob. Extinderea și severitatea leziunilor imagistice au fost evaluate prin scorul mReiff (7, 9 ± 4,1 (1-14)) și Bhalla (12,8 ± 4 (5-19)). Parenchimul pulmonar (76%) și peretele bronșic (74%) identificate ca și cele mai frecvente localizări pentru calcificări, urmate de calcificări ganglionare 50% și pleurale 32%. La momentul înrolării 8 pacienți (24%) au avut testul QFT-TB GOLD pozitiv. Monitorizarea bolnavilor timp de un an a demonstrat că doar unul dintre pacienții cu QFT-TB pozitiv a dezvoltat TB BAAR pozitivă (peste 6 luni). Concluzii. Identificarea calcificărilor la examenul imagistic prin HRCT la pacienții cu bronșiectazii non fibroză chistică a demonstrat o corelație slabă cu statutul de infecție tuberculoasă latentă

Protocol for single-cell isolation and genome amplification of environmental microbial eukaryotes for genomic analysis

We describe environmental microbial eukaryotes (EMEs) sample collection, single-cell isolation, lysis, and genome amplification, followed by the rDNA amplification and OTU screening for recovery of high-quality species-specific genomes for de novo assembly. These protocols are part of our pipeline that also includes bioinformatic methods. The pipeline and its application on a wide range of phyla of different sample complexity are described in our complementary paper. In addition, this protocol describes optimized lysis, genome amplification, and OTU screening steps of the pipeline. For complete details on the use and execution of this protocol, please refer to Ciobanu et al. (2021)