The gendered impact of the conflict in Iraq on IS-affiliated women

Saagarika Dadu and Marie Forestier explore ways in which gender identities and norms continue to be shaped by violence in Iraq, asking questions on structural inequality and gender stereotypes

Soluciones transitorias para los desplazados en el Cuerno de África

Los refugiados pueden hacer una gran contribución a la economía de los países de refugio, pero resulta crucial que exista un respaldo legal, estructural y político que refuerce esta contribución y maximice sus oportunidades

Propofol induced severe neuroexcitatory symptoms during emergency laparotomy

Propofol is a widely used intravenous agent for general anesthesia and sedation. Propofol is associated with a variety of neuroexcitatory events including: opisthotonus, muscle rigidity, myoclonus, and seizures collectively termed as seizure-like phenomenon (SLP). We report a rare case of propofol   induced severe neuroexcitatory symptoms at the time of induction in a young male presenting for emergency laparotomy. He developed generalized tonic- clonic seizures which resulted in dislodgement of intravenous cannula. Immediately a new intravenous cannula was inserted with difficulty during convulsions and injection thiopentone 200 mg bolus was given. Convulsions subsided within a minute. Patient remained hemodynamically stable and surgery was uneventful. He developed emergence agitation which was treated with injection midazolam. Patient recovered with no neurologic sequelae

Towards Detection of Subjective Bias using Contextualized Word Embeddings

Subjective bias detection is critical for applications like propaganda detection, content recommendation, sentiment analysis, and bias neutralization. This bias is introduced in natural language via inflammatory words and phrases, casting doubt over facts, and presupposing the truth. In this work, we perform comprehensive experiments for detecting subjective bias using BERT-based models on the Wiki Neutrality Corpus(WNC). The dataset consists of $360k$ labeled instances, from Wikipedia edits that remove various instances of the bias. We further propose BERT-based ensembles that outperform state-of-the-art methods like $BERT_{large}$ by a margin of $5.6$ F1 score.Comment: To appear in Companion Proceedings of the Web Conference 2020 (WWW '20 Companion

Fenomenul de ezitare la vaccinare în rândul personalului medical în Republica Moldova

Scopul: Studierea fenomenului de ezitare la vaccinare a personalului medical pentru elaborarea recomandărilor în vederea creșterii ratei de acoperire vaccinală în rândul populației. Obiectivele: Analiza experienței și practicilor naționale și internaționale cu privire la vaccinarea personalului medical; studierea percepției personalului medical referitor la vaccinare; evaluarea determinanților ezitării la vaccinare (influențe contextuale, individuale și specifice vaccinării în rândul lucrătorilor medicali); elaborarea unor recomandări pentru creșterea ratei de acoperire vaccinală în rândul populației. Materiale și metode: Tipul studiului: mixt, transversal selectiv, descriptiv, cu elemente analitice. Componenta cantitativă – aplicarea chestionarului elaborat în interesul studiului. Lotul de cercetare: 604 medici și asistente medicale din instituțiile medico-sanitate publice și private din țară. Chestionarul a fost realizat în Google Forms și distribuit on-line. Componenta calitativă – 4 interviuri în profunzime și 4 focus grupuri cu medici de diferite specialități și asistente medicale (în total 36 de persoane). Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, statistică, comparativă. Rezultate obținute: Scala 5C a fost adaptată la contextul național, validată și aplicată pentru măsurarea determinanților psihosociali în rândurile personalului medical. Mai puțin de jumătate din respondenți sunt de părerea că vaccinurile sunt sigure (47 %), și că deciziile adoptate de autorități sunt bine argumentate (41 %), iar încredere în eficacitatea vaccinurilor o au doar 60 % de respondenți. Circa o jumătate din respondenți (50 %) au o percepție joasă a riscurilor bolilor prevenibile prin vaccinare, iar cu puțin mai mult de jumătate (55 %) sunt încrezuți că bolile prevenite prin vaccinare nu sunt atât de severe ca să necesite vaccinare. O problemă de intensitate diferită reprezintă barierele psihologice (stresul, dificultatea în obținerea vaccinurilor sau relaționarea cu alți lucrători medicali), importante în luarea deciziei de a se vaccina pentru 48 % din respondenți. Respondenții cântăresc bine riscurile și beneficiile înainte de vaccinare pentru ei și/sau pacienții lor. Acest factor a fost relevat la jumătate din intervievați (49 %). Circa 1/3 din respondenți consideră vaccinarea nenecesară în condițiile în care toți din jur sunt vaccinați, iar 1/5 nu sunt de acord că vaccinarea este o măsură colectivă de prevenire a bolilor (15 %). O treime din intervievați nu consideră imunitatea colectivă o metodă de protecție și pentru cei ce nu pot fi vaccinați. În ceea ce privește intențiile pentru viitor referitor la vaccinare, 1/5 din respondenți nu vor recomanda vaccinarea (22 %) sau o vor recomanda selectiv (18 %) și nu vor accepta fără îndoială toate vaccinurile recomandate (37 %). Datele studiului calitativ confirmă rezultatele obținute prin chestionarea personalului medical. Concluzii: Vaccinurile sunt, fără îndoială, o poveste de succes în sănătatea publică, precum și o resursă medicală incredibil de rentabilă. În ciuda acestui fapt, îngrijorările la nivel mondial cu privire la siguranța lor sunt în creștere, cu riscul creșterii morbidității și mortalității în bolile prevenibile prin vaccinare din cauza refuzului vaccinului, inclusiv în rândul personalului medical. Datele studiului indică că nivelurile scăzute de încredere în combinație cu nivelul înalt de căutare de informații printre lucrătorii medicali indică prezența problemelor în comunicare și joacă un rol important în fortificarea motivațiilor pentru non-vaccinare în rândul populației generale. Întrucât lacunele de vaccinare a lucrătorilor medicali își pot găsi rădăcinile în cunoașterea incompletă a recomandărilor bazate pe dovezi, planificarea de programe de formare specifice și cursuri de formare pare a fi necesară