THE ROLE OF EMOTIONAL INTELLIGENCE IN THE STUDENTS’ PROFESSIONAL TRAINING

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Inteligența Emoțională (EQ) presupune capacitatea de conștientizare, control și manifestare a emoțiilor personale; de gestionare a relațiilor interpersonale într-un mod eficient și empatic. Scopul lucrării. Cercetarea rolului inteligenței emoționale în viziunea studenților medici, drept competență importantă pentru viitoarea activitate profesională. Material și Metode. Au fost chestionați 227 studenți de la USMF ”Nicolae Testemițanu”. Studiul este descriptiv transversal, bazat pe chestionar. Metodele de cercetare aplicate - bibliografică, sociologică, statistică. Rezultate. În mare parte respondenții (69,5%) au menționat că un EQ ridicat ajută la construirea relațiilor interpersonale calitative, la reducerea stresului ocupațional și micșorarea conflictelor. În același timp, doar 32% dintre ei consideră că ar avea un nivel înalt de inteligență emoțională. Studenții s-au pronunțat asupra importanței EQ pentru profesarea medicinii în general (45%) și în special (72%) pentru a relaționa cu pacienții. În vederea dezvoltării ulterioare a acestei abilități, studenții (80,5%) au optat pentru un curs care ar contribui la dezvoltarea inteligenței lor emoționale. 85% dintre respondenți au menționat că, prin dezvoltarea Inteligenței Emoționale, își pot crește nivelul de autocunoaștere, stăpânire de sine și pot construi relații pozitive cu ceilalți. Concluzii. La formarea profesională a studenților contribuie mai mulți factori dintre care se evidențiază Inteligența Emoțională (EQ), drept componenta unei reușite sociale continue. La fel este importantă și disponibilitatea universității de a contribui la formarea acestei competențe.Background. Emotional Intelligence (EQ) involves the ability to be aware, control and manifest personal emotions; managing interpersonal relationships in an efficient and empathetic manner. The purpose. To identify the role of emotional intelligence in the vision of medical students, as an important skill for future professional activity. Material and Methods. 227 students from USMF “Nicolae Testemitanu” were interviewed. The study is cross-sectional, based on a questionnaire. Applied research methods - bibliographic, sociological, comparative, and statistical. Results. Most of the respondents (69.5%) mentioned that a high EQ helps to build quality interpersonal relationships, reduce team stress and reduce conflicts. Students commented on the importance of EQ for the practice of medicine in general (45%) and in particular (72%) in relating to patients. In order to further develop this skill, students (80.5%) opted for a course that would contribute to the development of their emotional intelligence. Conclusions. Several factors contribute to the professional training of students, among which Emotional Intelligence (EQ) stands out, as a component of a continuous social success. Equally important is the university’s willingness to contribute to the formation of this competence. The developing of Emotional Intelligence will help increase self-knowledge, self-control, understanding emotions, and building positive relationships with others

Rolul inteligenței emoționale în formarea profesională a studenților

Background. Emotional Intelligence (EQ) involves the ability to be aware, control and manifest personal emotions; managing interpersonal relationships in an efficient and empathetic manner. The purpose. To identify the role of emotional intelligence in the vision of medical students, as an important skill for future professional activity. Material and Methods. 227 students from USMF “Nicolae Testemitanu” were interviewed. The study is cross-sectional, based on a questionnaire. Applied research methods - bibliographic, sociological, comparative, and statistical. Results. Most of the respondents (69.5%) mentioned that a high EQ helps to build quality interpersonal relationships, reduce team stress and reduce conflicts. Students commented on the importance of EQ for the practice of medicine in general (45%) and in particular (72%) in relating to patients. In order to further develop this skill, students (80.5%) opted for a course that would contribute to the development of their emotional intelligence. Conclusions. Several factors contribute to the professional training of students, among which Emotional Intelligence (EQ) stands out, as a component of a continuous social success. Equally important is the university’s willingness to contribute to the formation of this competence. The developing of Emotional Intelligence will help increase self-knowledge, self-control, understanding emotions, and building positive relationships with others.Introducere. Inteligența Emoțională (EQ) presupune capacitatea de conștientizare, control și manifestare a emoțiilor personale; de gestionare a relațiilor interpersonale într-un mod eficient și empatic. Scopul lucrării. Cercetarea rolului inteligenței emoționale în viziunea studenților medici, drept competență importantă pentru viitoarea activitate profesională. Material și Metode. Au fost chestionați 227 studenți de la USMF ”Nicolae Testemițanu”. Studiul este descriptiv transversal, bazat pe chestionar. Metodele de cercetare aplicate - bibliografică, sociologică, statistică. Rezultate. În mare parte respondenții (69,5%) au menționat că un EQ ridicat ajută la construirea relațiilor interpersonale calitative, la reducerea stresului ocupațional și micșorarea conflictelor. În același timp, doar 32% dintre ei consideră că ar avea un nivel înalt de inteligență emoțională. Studenții s-au pronunțat asupra importanței EQ pentru profesarea medicinii în general (45%) și în special (72%) pentru a relaționa cu pacienții. În vederea dezvoltării ulterioare a acestei abilități, studenții (80,5%) au optat pentru un curs care ar contribui la dezvoltarea inteligenței lor emoționale. 85% dintre respondenți au menționat că, prin dezvoltarea Inteligenței Emoționale, își pot crește nivelul de autocunoaștere, stăpânire de sine și pot construi relații pozitive cu ceilalți. Concluzii. La formarea profesională a studenților contribuie mai mulți factori dintre care se evidențiază Inteligența Emoțională (EQ), drept componenta unei reușite sociale continue. La fel este importantă și disponibilitatea universității de a contribui la formarea acestei competențe

Particularitățile activității de învățare a studentilor USMF „Nicolae Testemițanu” în condiții de studii la distanță

Background. The students’ learning activity is a continuous dynamic process and directly depend on many circumstantial factors that ensure this process. Therefore, the way the student reacts to external and internal factors largely determines his academic success. Objective of the study. To investigate the peculiarities of the learning activity of SUMPh “Nicolae Testemitanu" students in the conditions of distance learning determined by the COVID-19 epidemic. Material and Methods. 1420 students from years I-VI, faculties: Medicine, Dentistry and Pharmacy were interviewed. The information was collected using a questionnaire completed in Google Forms and applied online to SUMPh’s students Results. Among the difficulties encountered in distance learning conditions, students mentioned the tasks that abound at some objects (41.3%); tiring deadlines (47.6%); personal time management (38.2%); adaptation to new conditions (45.8%); preparation with the use of sources from the university library (41.3%); courses assimilation and understanding (57.7%); clarification of questions in the learning process (43.3%). Students' fears during distance learning include fear that they will not cope (49.9%); they will not be as good as the others (22.6%); will fail assessments (50.3%). Conclusion. Carrying out the learning activity in conditions of self-isolation and distance learning is a first-time challenge in our society therefore knowing the factors that influence this activity will contribute to efficiency increasing of this academic process. Introducere. Activitatea de învățare a studenților este un proces în continuă dinamică și este direct influențată de factorii de circumstanță care asigură acest proces. Prin urmare, faptul cum reacționează studentul la factorii externi și interni, în mare parte, îi determină reușită lui academică. Scopul lucrării. Analiza particularităților activității de învățare a studenților USMF „Nicolae Testemițanu” în condițiile de studii la distanță, determinate de epidemia COVID-19. Material și Metode. Au fost chestionați 1420 studenți, de la USMF „Nicolae Testemițanu” din anii de studii I-VI, facultățile: Medicină, Stomatologie și Farmacie. Colectarea informației a fost efectuată printr-un chestionar realizat în Google Forms și aplicat on-line studenților USMF. Studiul este de tip transversal, primar. Rezultate: Printre dificultățile apărute în condiții de studii la distanță, studenții au menționat: sarcinile ce abundă la unele obiecte (41,3%); deadline-uri obositoare (47,6%); organizarea timpului personal (38,2%); adaptarea la condiții noi (45,8%); utilizarea surselor de la biblioteca universității (41,3%); asimilarea și înțelegerea unor cursuri (57,7%); clarificarea întrebărilor apărute în proces de învățare (43,3%). Temerile studenților în perioada de studii la distanță includ: teama că nu vor face față (49,9%); nu vor fi la fel de buni ca ceilalți (22,6%); vor eșua la evaluări (50,3%). Concluzii. Derularea activității de învățare în condiții de autoizolare și studii la distanță este o provocare fără precedent pentru societatea noastră de aceea cunoașterea factorilor care influențează această activitate va contribui la sporirea randamentului acestui proces academic

The aggresion level and forms in the temporary abandoned children by parents

Catedra Economie management şi psihopedagogie în medicinăThe aggression shown by preadolescents from incomplete families is caused mostly by sensorial and careful deprivation from adults. The 60 preadolescents investigation (11-14 years), with one or two parents absent revealed at all of investigated subjects the presence of aggression coefficient. Beside this, they show special psychological state like anxiety, frustration and rigidity. 25% of preadolescents, who are abandoned temporary by both parents, demonstrated a higher coefficient of rigidity, aggression and verbal hostility. Agresivitatea la preadolescenţii din familiile incomplete se manifestă ca reacţie de răspuns la deprivarea de atenţie şi grijă dun partea adulţilor. Cercetarea la 60 preadolescenţi (11-14 ani), a nivelului şi formelor de agresivitate la preadolescenţii abandonaţi temporar de către unul şi/sau ambii părinţi, a scos în evidenţă următoarele date: la toţi subiecţii cercetaţi a fost depistat un anumit indice al agresivităţii. Preadolescenţii abandonaţi temporar de către ambii părinţi manifestă stări psihice (anxietate, frustrare, agresivitate, rigiditate) mai pronunţate decît preadolescenţii abandonaţi de către un părinte. 25% dintre preadolesenţii, ambii părinţi ai cărora sunt plecaţi peste hotare la muncă, au demonstrat nivel înalt la rigiditate şi agresivitate, şi ostilitate verbală

DETERMINANTS OF OCCUPATIONAL BURNOUT IN LAW ENFORCEMENT OFFICIALS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Sindromul de ardere profesională este o problemă de Sănătate Publică de nivel global, fapt confirmat prin includerea în Clasificatorul Internațional a Maladiilor (CIM). Determinantele sindromului de ardere profesională au evoluție insidioasă, afectând sistemul de sănătate și direct corelează cu efectele negative asupra mediului instituțional, cu scăderea performanțelor la locul de muncă și a calității vieții. Scopul lucrării. Identificarea și analiza factorilor determinanți ai sindromului de ardere profesională la funcționării publici cu statut special, în vederea elaborării recomandărilor de prevenire și diminuare a impactului acestuia asupra sănătății lor. Material și metode. Au fost aplicate metodele de cercetare: descriptivă, analitică, observațională, caz-control, pentru a depista factorii de risc în dezvoltarea sindromului burnout; instrumente de cercetare: chestionare specifice; teste psihologice. Rezultate. Studiul realizat ca o analiză a abordărilor teoretice despre arderea profesională a evidențiat faptul că asupra activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special influențează o serie de factori psihologici, sociali și fizici în declanșarea arderii profesionale. Totodată factorii au impact asupra stării de sănătate fizică și psihologică a angajaților. Rezultatele obținute au condus spre elaborarea unor strategii oportune de prevenție și diminuare a epuizării profesionale. Concluzii. Preocuparea prioritară a serviciului medical al MAI este sănătatea angajaților, asigurarea securității psihologice, reducerea factorilor generatori ai arderii profesionale, ceea ce contribuie la păstrarea integrității psiho-somatice a funcționarilor publici cu statut special și bunăstării subiecților în activitatea lor.Introduction. Burnout syndrome is a global public health issue, which is confirmed by its inclusion in the International ICD Classifier 11. The determinants of the burnout syndrome are quite insidious, affect the health system and directly correlate with the negative effects on the institutional environment, along with the decreased work performance and quality of life. The aim of the paper. Assessment of bibliographical sources in order to identify and analyze determinants of the occupational burnout syndrome in law enforcement officials. Material and methods. There have been carried the following: a secondary, qualitative study, the narrative synthesis of 37 selected bibliographic sources from PubMed, HINARI and Google Scholar based on the keywords related to the research topic; all the articles were published in 2014-2021. Results. The specific character of the burnout impact at the organizational level is characterized by a declined role of spiritual values as well as the ones associated with professional growth and creativity along with reversal and domination of material values. At the current stage increased attention is paid to the study of psycho-pedagogical aspects of employees from the sector of internal affairs as well as to the prevention of stress, adaptation to work accompanied by the development of important psychological qualities from the professional point of view for extreme working conditions. Conclusions. The main concern of internal affairs bodies is the employees’ health, and psychological safety arrangements, which contributes to the preservation of psychosomatic integrity in law enforcement officials and is directly reflected in the psychological welfare of the people employed in professional activity

Determinantele sindromului de ardere profesională la funcționarii publici cu statut special

Introduction. Burnout syndrome is a global public health issue, which is confirmed by its inclusion in the International ICD Classifier 11. The determinants of the burnout syndrome are quite insidious, affect the health system and directly correlate with the negative effects on the institutional environment, along with the decreased work performance and quality of life. The aim of the paper. Assessment of bibliographical sources in order to identify and analyze determinants of the occupational burnout syndrome in law enforcement officials. Material and methods. There have been carried the following: a secondary, qualitative study, the narrative synthesis of 37 selected bibliographic sources from PubMed, HINARI and Google Scholar based on the keywords related to the research topic; all the articles were published in 2014-2021. Results. The specific character of the burnout impact at the organizational level is characterized by a declined role of spiritual values as well as the ones associated with professional growth and creativity along with reversal and domination of material values. At the current stage increased attention is paid to the study of psycho-pedagogical aspects of employees from the sector of internal affairs as well as to the prevention of stress, adaptation to work accompanied by the development of important psychological qualities from the professional point of view for extreme working conditions. Conclusions. The main concern of internal affairs bodies is the employees’ health, and psychological safety arrangements, which contributes to the preservation of psychosomatic integrity in law enforcement officials and is directly reflected in the psychological welfare of the people employed in professional activity.Introducere. Sindromul de ardere profesională este o problemă de Sănătate Publică de nivel global, fapt confirmat prin includerea în Clasificatorul Internațional a Maladiilor (CIM). Determinantele sindromului de ardere profesională au evoluție insidioasă, afectând sistemul de sănătate și direct corelează cu efectele negative asupra mediului instituțional, cu scăderea performanțelor la locul de muncă și a calității vieții. Scopul lucrării. Identificarea și analiza factorilor determinanți ai sindromului de ardere profesională la funcționării publici cu statut special, în vederea elaborării recomandărilor de prevenire și diminuare a impactului acestuia asupra sănătății lor. Material și metode. Au fost aplicate metodele de cercetare: descriptivă, analitică, observațională, caz-control, pentru a depista factorii de risc în dezvoltarea sindromului burnout; instrumente de cercetare: chestionare specifice; teste psihologice. Rezultate. Studiul realizat ca o analiză a abordărilor teoretice despre arderea profesională a evidențiat faptul că asupra activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special influențează o serie de factori psihologici, sociali și fizici în declanșarea arderii profesionale. Totodată factorii au impact asupra stării de sănătate fizică și psihologică a angajaților. Rezultatele obținute au condus spre elaborarea unor strategii oportune de prevenție și diminuare a epuizării profesionale. Concluzii. Preocuparea prioritară a serviciului medical al MAI este sănătatea angajaților, asigurarea securității psihologice, reducerea factorilor generatori ai arderii profesionale, ceea ce contribuie la păstrarea integrității psiho-somatice a funcționarilor publici cu statut special și bunăstării subiecților în activitatea lor

Impactul stării psihoemoționale asupra reușitei academice a studenților USMF „Nicolae Testemițanu” în condiții de studii la distanță

Background. The COVID-19 pandemic crisis that has influenced and disrupted the course of things around the world has repercussions on the personal and professional life of each of us. Students, being in self-isolation and in conditions of distance learning are exposed to different psycho-emotional states. Objective of the study. To identify the impact produced by the psycho-emotional state of SUMPh students on their academic success in the conditions of self-isolation and distance learning caused by the COVID-19 epidemic. Material and Methods. Type of study: primary, descriptive, crosssectional. The collection of information was done through a questionnaire made in Google Forms and applied online to students. 1420 students from SUMPh “Nicolae Testemitanu”, years I-VI, faculties: Medicine, Dentistry and Pharmacy were interviewed. Results. Among the states experienced more intensely during the distance study period, the students mentioned anxiety (48.7%); frustration (22.6%); stress (53.4%), total dissatisfaction (24.7); depression (21.3%); persistent negative thoughts (24.5%); panic attacks (15.7%); lack of self-confidence (32.3%); demotivation (47.7%); loneliness (22.7%); helplessness (20.8%). It was identified strong correlation between students' emotional state and academic success (TI 95%-0,54-0,44, p=0,005; t=17,7˃1,96). Conclusion. In the midst of pandemic crisis, students, in conditions of self-isolation, are involved in distance learning process. However, the uncertainty and lack of clear perspectives in society conditioned by the pandemic, influence their psycho-emotional state, and respectively their academic success. Introducere. Criza pandemică COVID-19, care a influențat și a perturbat mersul lucrurilor din întreaga lume, are repercusiuni asupra vieții personale și profesionale a fiecăruia dintre noi. Studenții, fiind în autoizolare și în condiții de studii la distanță, sunt expuși diferitor trăiri psihoemoționale. Scopul lucrării. Identificarea impactului produs de starea psihoemoțională a studenților USMF asupra reușitei lor academice în condițiile de studii la distanță și autoizolare determinate de epidemia COVID19. Material și Metode. Tipul studiului: primar, descriptiv, transversal. Colectarea informației a fost realizată printr-un chestionar în Google Forms și aplicat on-line studenților. Au fost chestionați 1420 studenți de la USMF „Nicolae Testemițanu”, anii de studii I-VI, facultățile: Medicină, Stomatologie și Farmacie. Rezultate. Dintre stările trăite mai intens în perioada de studii la distanță, studenții au menționat: neliniște (48,7%); frustrare (22,6%); stres (53,4%); nemulțumire totală (24,7); depresie (21,3%); gânduri negative persistente (24,5%); atacuri de panică (15,7%); neîncredere în forțele proprii (32,3%); demotivare (47,7%); singurătate (22,7%); neajutorare (20,8%). Corelația dintre starea emoțională și reușita academică este semnificativă (ÎI 95%-0, 54-0,44, p=0,005; t=17,7˃1,96). Concluzii. Fiind în plină criză pandemică, studenții continuă activitatea de învățare în condiții de autoizolare și studii la distanță. Totuși incertitudinea și lipsa de perspective clare din societate, condiționate de pandemie, lasă amprentă asupra stării lor psihoemoționale și reușitei academice

Влияние психоэмоционального состояния на успеваемость студентов ГУМФ «Николае Тестемицану» в условиях дистанционного обучения

Rezumat Criza pandemică COVID-19, care a influențat și a perturbat mersul lucrurilor din întreaga lume, are repercusiuni asupra vieții personale și profesionale a fiecăruia dintre noi. Studenții, fiind în autoizolare și în condiții de studii la distanță, sunt expuși diferitor trăiri psihoemoționale. Scopul lucrării a fost identificarea impactului produs de starea psihoemoțională a studenților USMF ”Nicolae Testemițanu” asupra reușitei lor academice în condițiile de studii la distanță și de autoizolare, determinate de epidemia COVID-19. Tipul studiului: primar, descriptiv, transversal. Colectarea informației a fost realizată printr-un chestionar în Google Forms, fiind aplicat on-line studenților. Au fost chestionați 1420 de studenți de la USMF, anii de studii I-VI de la Facultățile: Medicină, Stomatologie și Farmacie. Dintre stările trăite mai intens în perioada de studii la distanță, studenții au menționat: neliniște (48,7%); frustrare (22,6%); stres (53,4%), nemulțumire totală (24,7); depresie (21,3%); gânduri negative persistente (24,5%); atacuri de panică (15,7%); neîncredere în forțele proprii (32,3%); demotivare (47,7%); singurătate (22,7%); neajutorare (20,8%). Corelația dintre starea emoțională și reușita academică este semnificativă (ÎI 95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). Fiind în plină criză pandemică, studenții continuă activitatea de învățare în condiții de autoizolare și studii la distanță. Totuși incertitudinea și lipsa de perspective clare din societate, condiționate de pandemie, lasă o amprentă asupra stării lor psihoemoționale și reușitei academice.Summary The COVID-19 pandemic crisis that has influenced and disrupted the course of things around the world has repercussions on the personal and professional life of each of us. Students, being in self-isolation and in conditions of distance learning are exposed to different psycho-emotional states. Objective of the study is to identify the impact produced by the psychoemotional state of SUMPh “Nicolae Testemitanu” students on their academic success in the conditions of self-isolation and distance learning caused by the COVID-19 epidemic. Type of study: primary, descriptive, cross-sectional. The collection of information was done through a questionnaire made in Google Forms and applied online to students. 1420 students from SUMPh, years I-VI, Faculties: Medicine, Dentistry and Pharmacy were interviewed. As results, among the states experienced more intensely during the distance study period, the students mentioned anxiety (48,7%); frustration (22,6%); stress (53,4%), total dissatisfaction (24,7); depression (21,3%); persistent negative thoughts (24,5%); panic attacks (15,7%); lack of self-confidence (32,3%); demotivation (47,7%); loneliness (22,7%); helplessness (20,8%). It was identified strong correlation between students’ emotional state and academic success (TI 95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). In the midst of pandemic crisis, students, in conditions of self isolation, are involved in distance learning process. However, the uncertainty and lack of clear perspectives in society conditioned by the pandemic, influence their psycho-emotional state, and respectively their academic performance.Резюме Пандемический кризис, спровоцированный COVID-19, повлиял на ход событий по всему миру и отразился на личной и профессиональной жизни каждого из нас. Студенты, находясь в самоизоляции и в условиях дистанционного обучения, подвергаются различным психоэмоциональным состояниям. Целью данного исследования было выявить влияние, оказываемое психоэмоциональным состоянием студентов ГУМФ «Николаe Тестемицану», на их академический успех в условиях самоизоляции и дистанционного обучения, вызванных эпидемией COVID-19. Тип исследования: первичное, описательное, поперечное. Сбор информации осуществлялся с помощью анкеты, созданной с помощью Google Forms и предоставленной студентам. Было опрошено 1420 студентов из ГУМФ, I-VI курсы факультетов: Медицина, Стоматология и Фармацевтика. Среди состояний, которые студенты испытали более интенсивно в период дистанционного обучения, были упомянуты: тревога (48,7%); разочарование (22,6%); стресс (53,4%); общая неудовлетворенность (24,7); депрессия (21,3%); стойкие негативные мысли (24,5%); приступы паники (15,7%); отсутствие уверенности в себе (32,3%); демотивация (47,7%); одиночество (22,7%); беспомощность (20,8%). Была выявлена сильная корреляция между эмоциональным состоянием студентов и успехами в учебе (TI 95% 0,54-0,44, p=0,005; t=19,5>1,96). В условиях пандемического кризиса и самоизоляции студенты вовлечены в процесс дистанционного обучения. Однако неопределенность и отсутствие четких перспектив в обществе, обусловленные пандемией, влияют на психоэмоциональное состояние студентов и, соответственно, на академический успех

Harmonized definition of occupational burnout : A systematic review, semantic analysis, and Delphi consensus in 29 countries

Funding Information: This study was supported by the University of Lausanne and European Cooperation in Science and Technology, Action CA 16216 "Network on the Coordination and Harmonisation of European Occupational Cohorts” (OMEGA-NET). Publisher Copyright: © 2021, Nordic Association of Occupational Safety and Health. All rights reserved.Objective A consensual definition of occupational burnout is currently lacking. We aimed to harmonize the definition of occupational burnout as a health outcome in medical research and reach a consensus on this definition within the Network on the Coordination and Harmonisation of European Occupational Cohorts (OMEGA-NET). Methods First, we performed a systematic review in MEDLINE, PsycINFO and Embase (January 1990 to August 2018) and a semantic analysis of the available definitions. We used the definitions of burnout and burnout-related concepts from the Systematized Nomenclature of Medicine Clinical Terms (SNOMED-CT) to formulate a consistent harmonized definition of the concept. Second, we sought to obtain the Delphi consensus on the proposed definition. Results We identified 88 unique definitions of burnout and assigned each of them to 1 of the 11 original definitions. The semantic analysis yielded a first proposal, further reformulated according to SNOMED-CT and the panelists` comments as follows: "In a worker, occupational burnout or occupational physical AND emotional exhaustion state is an exhaustion due to prolonged exposure to work-related problems". A panel of 50 experts (researchers and healthcare professionals with an interest for occupational burnout) reached consensus on this proposal at the second round of the Delphi, with 82% of experts agreeing on it. Conclusion This study resulted in a harmonized definition of occupational burnout approved by experts from 29 countries within OMEGA-NET. Future research should address the reproducibility of the Delphi consensus in a larger panel of experts, representing more countries, and examine the practicability of the definition.Peer reviewe