712 research outputs found
Hemodinamica intrarenală și variabilitatea tensiunii arteriale în insuficiența cardiacă
Cardiology Discipline, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Institute of CardiologyBackground. Blood pressure variability (BPV) has been proved to be promising in providing a great
influence on the target organ damage (TOD) and intrarenal circulation. Objective of the study. Thus,
the aim of our study is to analyze the complex interconnection between the intrarenal hemodynamics
(IRH), TOD and BPV. Material and Methods. We included 30 patients aged 18-75 years, 53% were
men and 47% were women. Patients underwent physical examination, blood biochemistry,
echocardiography, 24-hours ambulatory blood pressure monitoring (ABPM), intrarenal Doppler
obtaining: renal resistive index (RRI), renal pulsatile index (RPI), acceleration time (AT), carotid
Doppler ultrasound on internal and common carotid arteries (ICA, CCA) Results. The comparative
analysis of nictemeral SBP and DBP variations with IRH parameters revealed that RRI recorded the
highest values in night-peakers followed by non-dippers, dippers, whereas the lowest being in extreme
dippers (0,679 ± 0,0452 vs. 0,675 ± 0,0373 vs. 0,662 ± 0,0321 vs. 0,641 ± 0,0256, p ˂ 0,01). Similar
correlations were assessed for RPI and AT but statistically insignificant (p > 0,05). The comparative
analysis of HMOD parameters, left ventricle mass index (LVMI) and the indexed volume of the LA
(left atrium) with SBP nictemeral variability patterns showed statistically significant differences in
LVMI values that depend upon the assessed profile. Conclusion. The results of our study show the
strong connection between IRH, TOD and BPV definitively shifting the paradigm to the complex
evaluation of the cardiovascular patient (including ABPM, IRH and the careful evaluation of the TOD).Introducere. Variabilitatea tensiunii arteriale (VTA) s-a dovedit a fi promițătoare în furnizarea unei
influențe mari asupra afectării organelor țintă (AOT) și a circulației intrarenale. Scopul lucrării. Astfel,
scopul studiului nostru este de a analiza interconexiunea complexă dintre hemodinamica intrarenală
(HIR), AOT și VTA. Material și Metode. Am inclus 30 de pacienți cu vârsta de 18-75 de ani, 53%
bărbați și 47% femei. A fost efectuată analiza biochimică a sângelui, ecocardiografia, monitorizarea
ambulatorie a tensiunii arteriale 24 de ore (MATA), Doppler intrarenal, HIR: indicele de rezistență renal
(IRR), indicele pulsatil renal (IPR), timpul de accelerație (TA), ecografia Doppler carotidian (ACC,
ACI). Rezultate. Analiza comparativă a variațiilor nictemerale a TAS și TAD cu parametrii HIR a
relevant, că IRR a înregistrat cele mai mari valori la night-peakeri, urmați de non-dipperi, dipperi, în
timp ce cele mai scăzute fiind la extrem dipperi (0,679 ± 0,0452 vs. 0,675 ± 0, 0373 vs. 0,662 ± 0,0321
vs. 0,641 ± 0,0256, p ˂ 0,01). Corelații similare au fost evaluate pentru IPR și TA, dar statistic
nesemnificative (p> 0,05). Analiza comparativă a parametrilor AOT, indicele de masă al ventriculului
stâng (IMVS) și volumul indexat al atriului stâng cu modele de variabilitate nictemerală TAS au arătat
diferențe semnificative statistic în valorile IMVS care depind de profilul evaluat. Concluzii. Rezultatele
studiului nostru arată interconexiunea semnificativă dintre HIR, AOT și VAT, deplasând definitiv
paradigma către evaluarea complexă a pacientului cardiovascular (inclusiv MATA, HIR și evaluarea
minuțioasă a AOT) ca algoritm obligatoriu în stratificarea prognostică
Bloqueio Epidural Torácico em Cirurgia de Nuss: Caso de Sucesso
Os autores descrevem o caso c1ínico de um adolescente com o diagnóstico de pectus excavatum grave, submetido a cirurgia de Nuss sob controlo toracoscópico. Realizou-se anestesia combinada, com cateter epidural torácico que permitiu um periodo intra e pós-operatório estável, sem intercorrências e sem necessidade de suplementação analgésica
Hemodinamica intrarenală în hipertensiunea arterială și disglicemie - veriga de conexiune între afectarea microvasculară și macrovasculară
Summary of Ph.D. Thesis in Medical Sciences
321.03 – Cardiology[...] CONCEPTUAL RESEARCH BENCHMARKS
The research actuality. Today, we witness a steady increase in obesity prevalence, as
well as in different types of dysglycemia and cardiovascular diseases(CVD). The overall incidence
of arterial hypertension (HTN) accounted for 1.13 billion in 2015, being over 150 million across
Eastern Europe. The overall incidence of HTN in adult population is about 30-45%, with an ageadjusted prevalence of 20% and 24% for men and women, respectively. The high rate of HTN is
consistent across the globe, regardless of the income level [1]. Hypertension gets more common
with aging, being > 60% in the population over 60 years. [2]. It is estimated that the number of
hypertensive individuals will have increased by 15-20% before 2025, reaching to almost 1.5 billion
of the global population [3]. According to statistical data provided by the World Health
Organization (STEPS study), about 40,4% of the population from the Republic of Moldova are
hypertensive. [...][...] REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Prevalența globală a hipertensiunii arteriale (HTA) a fost estimată la
1,13 miliarde în anul 2015, aceste valori depășind cifra de 150 de milioane în Europa de est.
Prevalența generală a HTA în populația adultă este în jur de 30-45%, cu o prevalență ajustată la
vârstă de 20% și respectiv de 24% pentru bărbați și femei. Rata înaltă a HTA este consecventă pe
tot globul pământesc, independent de nivelul de venit [1]. Hipertensiunea devine tot mai frecventă
o dată cu înaintarea în vârstă, cu o rată >60% în populația de peste 60 de ani [2]. Se estimează
faptul că numărul populației hipertensive va crește cu 15-20% până în anul 2025, atingând aproape
de 1,5 miliarde din cuantumul populațional global [3]. Conform datelor statistice furnizate de
Organizația Mondială a Sănătății (studiul STEPS), circa 40.4% din populația Republicii Moldova
suferă de HTA. [...
A IMPORTÂNCIA DO ENFERMEIRO NOS SERVIÇOS DE HEMODINÂMICA: UMA REVISÃO INTEGRATIVA
No início do século XX as doenças cardiovasculares provocavam 10% dos óbitos no mundo. Com o objetivo de melhorar a estratégia de tratamento dessas doenças surgem procedimentos com resultados favoráveis, os quais estão inclusos na cardiologia intervencionista, a qual é desenvolvida em Unidades de Hemodinâmica, sendo eles: a angioplastia primária e o emprego de stents. A experiência do médico e de toda a equipe de enfermagem e radiologia é um fator essencial para o resultado obtido nos procedimentos empregados na cardiologia intervencionista. O presente artigo consiste em uma revisão integrativa, no qual tem como objetivo discorrer acerca da importância do enfermeiro nos serviços de hemodinâmica, com o intuito de conscientizar os estudantes e profissionais da área acerca da sua importância nesse setor. Trata-se de uma revisão de literatura do tipo integrativa, na qual foi realizada uma pesquisa bibliográfica, nas bases de dados da Biblioteca Virtual da Saúde: Sistema Latino Americano e do Caribe de informação em Ciências da Saúde e na Biblioteca Eletrônica Científica Online, acerca do tema em estudo. A atuação da Enfermagem no serviço de hemodinâmica cardíaca é de suma importância, visto que tem como objetivo um melhor planejamento do cuidado por meio da Sistematização da Assistência de Enfermagem. Em suma, é possível concluir que as Unidades de Hemodinâmica exigem do enfermeiro conhecimentos referentes à administração e à assistência ao indivíduo, estendendo-se à família e à comunidade
Resucitación hemodinámica en el paciente critico
La resucitación hemodinámica en los pacientes con shock circulatorio es un aspecto esencial en el tratamiento de los pacientes críticos. La terapia debe de ser establecida de forma precoz y de acuerdo a unos objetivos hemodinámicos que intenten mejorar la perfusión tisular y prevenir el desarrollo del fallo multiorgánico. Es fundamental la fluidoterapia precoz y guiadas por objetivos y el aporte de agentes vasopresores. Se estudia el efecto de diferentes agentes vasopresores) en los resultados clínicos y mortalidad de los pacientes con shock circulatorio, asi como la variabilidad interhospitalaria en la administración de fluidos en los pacientes ingresados en la UVI. Se evalúa el efecto de la administración de estos agentes vasopresores en pacientes pacientes ancianos con shock. Además se evalúa el efecto de la aplicación de la resucitación hemodinámica por objetivos perioperatoria sobre la mortalidad y las complicaciones en pacientes de cirugía abdominal.Departamento de Cirugía, Oftalmología, Otorrinolaringología y Ffisioterapi
Anemia Hemolítica Auto-Imune - Caso Clínico
A anemia hemolitica é uma entidade caracterizada por destruição dos glóbulos vermelhos mediada por auto-anticorpos. Os mecanismos fisiopatológicos ainda nao estão completamente compreendidos e a terapêutica é controversa.Os autores apresentam este caso pela sua particular evolução/resposta terapêutica
Estimulaçao dupla-câmara e miocardiopatias hipertróficas com obstruçao ventricular esquerda - Interesses e limites
Nas miocardiopatias obstrutivas (MCO), o gradiente sistólico intraventricular esquerdo é freqüentemente diminuído pela estimulaçao da ponta do ventrículo direito. Esta noçao, conhecida desde o fim dos anos 60, está novamente na ordem do dia, graças à estimulaçao dupla-câmara. Diante de uma MCO severa, resistente ao tratamento clínico, é recomendável efetuar uma exploraçao hemodinâmica, acoplada a uma estimulaçao AV seqüencial temporária. As variaçoes do gradiente intraventricular sao medidas pela ecocardiografia Doppler, sob estimulaçao ventricular, sincronizada pela onda P, variando-se o intervalo AV sob detecçao do átrio (P) e estimulaçao do ventrículo (V) chamado de intervalo PV. Se o gradiente cai de maneira significativa, podemos propor o implante de um marcapasso, na ausência de distúrbios da conduçao, com uma finalidade puramente hemodinâmica. O marcapasso dupla-câmara, é convenientemente selecionado e programado sob controle ecodopplercardiográfico, de forma a obter um gradiente mínimo à volume sistólico constante. Dentre 11 pacientes com MCO, 8 nao apresentavam distúrbios no sistema específico de conduçao cardíaco. Sete tiveram o gradiente significativamente diminuído sob estimulaçao ventricular direita. Seis foram submetidos a implante de MP, com o objetivo hemodinâmico. Três pacientes com distúrbios no sistema de conduçao receberam marcapassos sem exploraçao hemodinâmica prévia. A estimulaçao proporcionou melhora clínica e hemodinâmica, que se manteve após um seguimento médio de 13 meses. A única complicaçao foi o aparecimento de distúrbios do ritmo atrial, induzindo taquicardias mediadas pelo MP, quando o mesmo está mal programado ou mal protegido
- …