Overview of evolution of premature mortality from major cardiovascular diseases in the Republic of Moldova, 2003-2015

Background: Cardiovascular disease is the leading cause of mortality at the global and national level. Ischeamic heart diseases, cerebrovascular diseasesand hypertensive heart disease together identify a highest proportional mortality that defines them as major contribution cardiovascular diseasesworldwide. Premature mortality analyzing compared to traditional moves target from classical focus on the occurrence of deaths to focus on the lossescaused by these deaths. The purpose of the study is to assess the premature mortality evolution from major cardiovascular diseases among adults in theRepublic of Moldova for the period of 2003-2015. Material and methods: the research is a descriptive population study over the time of 13 years. The premature mortality phenomenon was counted inthe years of potential life lost (YPLL). Age-adjusted rates were calculated using the direct method of standardization applying WHO World StandardPopulation Distribution (%) based on world average population between 2000-2025. Results: Overall period from 2003 to 2015, premature mortality rate from ischeamic heart diseases (+10.7%) and hypertensive heart disease (+41%)have registered increasing trends versus premature mortality rate from cerebrovascular diseases with decreasing trend (-23.9%). All together determinedthe decreasing trend (-2.4%) of major cardiovascular diseases premature mortality rate. When analyzing percentage changes of premature mortalityincreasing trends by age, the study findings identified the higher percentage changes in younger groups for ischeamic heart diseases premature deathsthan hypertensive heart disease. Conclusions: Despite the general decreasing trend of major cardiovascular diseases premature mortality rate, ischemic heart diseases compared tocerebrovascular and hypertensive heart disease identify the most pronounced trends of the deaths event rejuvenation in the Republic of Moldova for theperiod 2003-2015

Supravegherea factorilor de risc responsabili de dezvoltarea bolilor cardiovasculare în Republica Moldova

Mortalitatea cardiovasculară din Republica Moldova depăşeşte nivelul mediu global aproape de două ori, menținânduse pe parcursul ultimilor 10 ani. Progresul tehnico-ştiinţific a determinat producerea „tranziţiei epidemiologice”, care la rândul său, în aspect global a contribuit la schimbări de priorități în ceea ce priveşte determinarea necesităţilor pentru grija de sănătate a populației. Conform strategiilor OMS, decesele premature cauzate de bolile cronice netransmisibile ar putea fireduse cu 25% până în anul 2025, atingerea acestei ţinte însemnând, în primul rând, reducerea mortalităţii prin corecţia factorilor de risc modificabili. Cercetarea proiectată a respectat cerințele pentru un studiu descriptiv de sinteză. Rezultatele studiului au constatat, că în Republica Moldova supravegherea factorilor de risc nu este suficient de sistematică şi integrată, nefiind nici parte componentă a sistemului informaţional de sănătate. Astfel, începând cu anul 2009 statisticile oficiale contorizează sistematic patru factori de risc, care aparţin grupului modificabil de tip biologic, pe când factorii de risc din acelaşi grup, dar fiind de tip comportamentali (inactivitate fizică, dietă nesănătoasă, consum de alcool, fumat) nu se monitorizează. Pe lângă aceasta, datele statistice menţionate deţin un caracter descriptiv cantitativ: sunt limitate la determinarea ponderii persoanelor examinate din numărul total de persoane, care ar trebui să fie supuse examinării, înscrişi pe listele medicului de familie. În concluzie, s-a remarcat că asigurarea supravegherii factorilor de risc cu o abordare calitativ complexă, multilaterală, sistematică şi integrată necesită instituirea unui sistem de monitorizare bazat pe „bunele practici” internaţionale, fiind ajustat la necesităţile locale

Căile de sistematizare ale managementului asistenţei medicale pacienţilor cu nevi nevocelulari

Nevii nevocelulari sunt displazii cutanate circumscrise ale sistemului melanocitar, care prezintă interes ca leziuni eventual precursoare unui Melanom. Asistenţa medicală pacienţilor cu nevi nevocelulari se acordă de către specialiştii diverselor instituţii medicale. Divergenţa clinico-morfologică înaltă (42%) şi frecvenţa sporită (78,51%) a nevilor nevocelulari atestă necesitatea aprecierii principiilor managementului monitorizării şi modelului organizării asistenţei medicale acestui contingent de pacienţi. Implementarea în practică a acestora va contribui la îmbunătăţirea profi laxiei cancerului cutanat

The climatic factors and natural resources of the Republic of Moldova – opportunities to improve cardiovascular health

Catedra Medicină Socială şi Management Sanitar ”Nicolae Testemiţanu”, USMF „Nicolae Testemiţanu”The aim of this article is to bring forward and to estimate the importance of climatic factors and natural resources of the Republic of Moldova, thus providing extra bit of confidence for the measures' performance of cardiovascular prevention and rehabilitation. Cardiovascular diseases are the main cause of mortality, morbidity and disability and contribute substantially to the escalating costs of health care. Measurements of primary, seconadry and tertiary prevention are able to reduce cardiovascular diseases mortality, morbidity and disability particularly in high risk subjects. Scopul lucrării este de a estima importanţa factorilor climatici şi resurselor naturale ale Republicii Moldova, oferind astfel un plus de siguranţă pentru efectuarea măsurilor de prevenţie şi reabilitare cardiovasculară. Maladiile Cardiovasculare sunt cauza principală a mortalităţii, morbidităţii şi invalidităţii şi contribuie substanţial la escaladarea costurilor de îngrijire a sănătăţii. Măsurile de preveţie primară, secundară şi terţiară sunt în stare să reducă mortalitatea, morbiditatea şi invaliditatea prin maladii cardiovasculare în special pentru subiecţii cu risk sporit

THE IMPORTANCE OF ENTREPRENEURSHIP IN MEDICINE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Antreprenoriatul în domeniul sănătății este o activitate care s-a dezvoltat rapid în ultima perioadă, fiind deseori asociată de către majoritatea oamenilor de știință, cu progresul tehnologic, digitalizarea, pandemia COVID-19. Scopul lucrării. Evidențierea semnificației frecvent utilizată a antreprenoriatului în baza literatura de specialitate, stabilirea esenței și rolului acestuia în domeniul sănătății. Material și Metode. S-a efectuat o sinteză narativă a peste 200 articole științifice și au fost analizate diverse concepte legate de antreprenoriat în domeniul sănătății. Rezultate. Antreprenoriatul în domeniul sănătății, este un domeniu care a explodat în ultimii ani, susținut de nevoia continuă de îmbunătățire a calității vieții pacienților și de eforturile considerabile de cercetare și dezvoltare susținute atât de entități cu scop lucrativ, cât și de entități non-profit. Antreprenorii medicali de succes sunt cei care înțeleg nevoile pieței și se pot conecta mai bine cu clienții prin completarea unui gol necesar în serviciile de sănătate disponibile. Pentru aceasta ei trebuie să aibă o pregătire și în domeniul antreprenoriatului: inițierea unei afaceri, gestiunea acesteia, studiul pieței, gestiunea costurilor etc. Concluzii. Lucrătorii medicali - antreprenori susțin că atunci când educația lor se bazează pe formele tradiționale de studii în domeniul medicinii, nu le oferă suficiente cunoștințe despre antreprenoriat sau despre înființarea și conducerea unei companii, astfel este necesară o pregătire suplimentară în domeniul dat, prin oferirea unor cursuri opționale, traininguri etc.Introduction. Entrepreneurship in the field of health is an activity that has developed rapidly lately, being often associated by most scientists with technological progress, digitalization, and the COVID-19 pandemic. The purpose of the work. Highlighting the frequently used significance of entrepreneurship based on the specialized literature, establishing its essence and role in the field of health. Material and Methods. A narrative synthesis of over 200 scientific articles was carried out and various concepts related to health entrepreneurship were analyzed. Results. Health entrepreneurship is an area that has exploded in recent years, supported by the continuing need to improve patients’ quality of life and by considerable research and development efforts supported by both for-profit and non-profit entities. Successful medical entrepreneurs are those who understand the needs of the market and can better connect with customers by filling a necessary gap in the available health services. For achieving this, they must also have a training in the field of entrepreneurship: starting a business, managing it, studying the market, managing costs, etc. Conclusions. Medical workers - entrepreneurs argue that when their education is based on traditional forms of studies in the field of medicine, it does not provide them with enough knowledge about entrepreneurship or about the establishment and management of a company, so additional training is required in the given field, by offering optional courses, trainings, etc

Смертность от сердечно-сосудистых заболеваний и продолжительность жизни в Республике Молдова

Cardiovascular mortality and life expectancy in the Republic of MoldovaRepublica Moldova se confruntă cu o criză gravă în domeniul sănătății publice. Creșterea mortalității în rândul populației adulte care a început de la mijlocul anilor ʼ60 ai secolului trecut a lăsat țara cu mult în urma țărilor occidentale. După 2005, există o creștere moderată a speranței de viață la naștere în Republica Moldova. Scopul acestui articol este de a evalua contribuția mortalității prin boli ale sistemului circulator la schimbările speranței de viață a adulților cu vârsta de 15 ani și peste și de a evalua dinamica mortalității prin diferite grupuri de boli cardiovasculare înainte și după 2005. Rezultatele studiului arată o scădere moderată a mortalității din cauza bolilor ischemice cronice ale inimii și a bolilor cerebrovasculare. Cu toate acestea, aceste progrese sunt insuficiente pentru a concluziona că a fost depășită criza de jumătate de secol în sănătatea publică.Смертность от сердечно-сосудистых заболеваний и продолжительность жизни в Республике Молдов

Importanța antreprenoriatulul în medicină

Introduction. Entrepreneurship in the field of health is an activity that has developed rapidly lately, being often associated by most scientists with technological progress, digitalization, and the COVID-19 pandemic. The purpose of the work. Highlighting the frequently used significance of entrepreneurship based on the specialized literature, establishing its essence and role in the field of health. Material and Methods. A narrative synthesis of over 200 scientific articles was carried out and various concepts related to health entrepreneurship were analyzed. Results. Health entrepreneurship is an area that has exploded in recent years, supported by the continuing need to improve patients’ quality of life and by considerable research and development efforts supported by both for-profit and non-profit entities. Successful medical entrepreneurs are those who understand the needs of the market and can better connect with customers by filling a necessary gap in the available health services. For achieving this, they must also have a training in the field of entrepreneurship: starting a business, managing it, studying the market, managing costs, etc. Conclusions. Medical workers - entrepreneurs argue that when their education is based on traditional forms of studies in the field of medicine, it does not provide them with enough knowledge about entrepreneurship or about the establishment and management of a company, so additional training is required in the given field, by offering optional courses, trainings, etc.Introducere. Antreprenoriatul în domeniul sănătății este o activitate care s-a dezvoltat rapid în ultima perioadă, fiind deseori asociată de către majoritatea oamenilor de știință, cu progresul tehnologic, digitalizarea, pandemia COVID-19. Scopul lucrării. Evidențierea semnificației frecvent utilizată a antreprenoriatului în baza literatura de specialitate, stabilirea esenței și rolului acestuia în domeniul sănătății. Material și Metode. S-a efectuat o sinteză narativă a peste 200 articole științifice și au fost analizate diverse concepte legate de antreprenoriat în domeniul sănătății. Rezultate. Antreprenoriatul în domeniul sănătății, este un domeniu care a explodat în ultimii ani, susținut de nevoia continuă de îmbunătățire a calității vieții pacienților și de eforturile considerabile de cercetare și dezvoltare susținute atât de entități cu scop lucrativ, cât și de entități non-profit. Antreprenorii medicali de succes sunt cei care înțeleg nevoile pieței și se pot conecta mai bine cu clienții prin completarea unui gol necesar în serviciile de sănătate disponibile. Pentru aceasta ei trebuie să aibă o pregătire și în domeniul antreprenoriatului: inițierea unei afaceri, gestiunea acesteia, studiul pieței, gestiunea costurilor etc. Concluzii. Lucrătorii medicali - antreprenori susțin că atunci când educația lor se bazează pe formele tradiționale de studii în domeniul medicinii, nu le oferă suficiente cunoștințe despre antreprenoriat sau despre înființarea și conducerea unei companii, astfel este necesară o pregătire suplimentară în domeniul dat, prin oferirea unor cursuri opționale, traininguri etc

Оценка смертности по причине основных сердечно-сосудистых заболеваний в Республике Молдова

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Institutul Cardiologic din Republica MoldovaIt is well known that cardiovascular diseases are the most important cause of mortality and disability in the world. Similar to economically developed countries, cardiovascular diseases in Republic of Moldova gained a strong importance, because of the increase of its spreading level and negative influence upon the work capacity of the population. In the 21st century cardiovascular diseases continue to be one of most health issues in Republic of Moldova. The designed research respected the requirements for descriptive study. By research volume study is integral. The manner of data collection involved the use of vital statistical data registered by National Center of Health Management and by National Bureau of Statistics from Republic of Moldova. Mortality level of major contribution cardiovascular diseases showed a negative trend for the 2008-2014 period (from 635,4 to 619,3 per 100,000 population). Specific rate mortality by cases proved to have the same tendency of decrease for the estimated period: for ischemic disease – from 425,3 to 411,0 (illustrative indicator – 96,6%) and for cerebrovascular diseases – from 189,9 to 168,5 (illustrative indicator – 88,7%), being at the same time in increase of mortality by hypertensive disease – from 20,2 to 40,2 per 100,00 population (illustrative indicator – 199,2%). General tendency of light decrease for mortality level by major contribution cardiovascular diseases in 2008-2014 period, demonstrates a relatively fragile and unstable character, having a slight increase tendency for young age groups. Therefore, it is required to ensure an observation and systematic evaluation of potential statistical indicators (Years of Potential of Life Lost – YPLL), contributing to priorities establishment for community and individual level of interventions in Republic of Moldova.Сердечно-сосудистые заболевания являются наиболее важной причиной смертности и инвалидности в мире. Подобно экономически развитым странам, сердечно-сосудистые заболевания в Республике Молдова характеризуются высоким уровнем распространения и негативного влияния на трудоспособность населения. Таким образом, в 21-м веке сердечно-сосудистые заболевания по-прежнему являются одной из главных проблем общественного здоровья в Республике Молдова. Проведенное исследование является интегральным описательным исследованием. Способ сбора данных включает использование статистических данных зарегистрированных в Национальном центре менеджмента общественного здоровья и в Национальном бюро статистики Республики Молдова. Уровень смертности от приоритетных сердечно-сосудистых заболеваний показал отрицательную динамику в период 2008-2014 гг. (от 635,4 до 619,3 на 100000 населения). Частота смертности от приоритетных сердечнососудистых заболеваний в зависимости от клинических форм продемонстрировала ту же тенденцию снижения: для ишемической болезни – от 425,3 до 411,0 на 100000 населения (иллюстративный.показатель – 96,6%) и цереброваскулярных заболеваний – от 189,9 до 168 5 на 100000 населения (иллюстративный показатель – 88,7%), вместе с тем, сопровождаясь повышением частоты смертности по причине гипертонической болезни – от 20,2 до 40,2 на 100,000 населения (иллюстративный показатель – 199,2%). В заключении, отмечается общая тенденция легкого понижения уровня смертности по причине приоритетных сердечно-сосудистых заболеваний в период 2008-2014 г., которая демонстрирует относительно хрупкий и неустойчивый характер, имея тенденцию увеличения для молодых возрастных групп. Таким образом, требуется обеспечить систематическую оценку потенциальных статистических показателей (YPLL, DALY и др.), способствуя, тем самым, оценке состояния здоровья для выявления в этой связи приоритетов для интервенций на индивидуальном и территориальном уровнях

Considerations on the development of functionality of noncommunicable diseases surveillance system in the Republic of Moldova

Introducere. Decesele premature cauzate de bolile netransmisibile ar putea fi reduse, în mare măsură, prin reducerea factorilor de risc modificabili. OMS a declarat dezvoltarea continuă a funcţionalităţii sistemului de supraveghere ca una din condiţiile-cheie pentru asigurarea realizării ţintei strategice globale (nr. 1) de reducere relativă de 25% a mortalităţii premature, cauzate de bolile netransmisibile către anul 2025 („25×25”). În Republica Moldova, supravegherea și monitorizarea factorilor de risc modificabili nu este, deocamdată, sistematică și integrată, nefiind nici parte componentă a Sistemului Informaţional Medical Integrat în resursele informaţionale de stat. În acest context, studiul și-a propus drept obiectiv general evidenţierea premiselor existente de dezvoltare a funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și alte boli netransmisibile din Republica Moldova. Material și metode. S-a efectuat un studiu de sinteză a cadrului de politici de la nivel global și naţional, însoţit de evaluarea bunelor practici internaţionale, privind experienţa de supraveghere funcţională a factorilor de risc, testată în timp. Rezultate. Au fost identificate reperele conceptuale privind abordarea actuală în lume în vederea supravegherii factorilor de risc pentru bolile netransmisibile: (1) cooperarea internaţională; (2) asigurarea conformităţii capacităţii naţionale prin determinarea priorităţilor locale în acord cu principiul de cost-eficienţă maxim posibilă; (3) colaborare intersectorială și multisectorială, în special, la nivelul sistemului de sănătate, centrat pe asistenţa medicală primară, ca sector de primul contact cu populaţia. În paralel, rezultatele studiului au evidenţiat progresele Republicii Moldova, în vederea fortificării capacităţii naţionale privind răspunsul pentru bolile netransmisibile, elaborării strategiilor naţionale în coerenţă cu cele globale, asigurării consolidării cooperării intersectoriale și multisectoriale, optimizării resurselor instituţionale și umane în sistemul de sănătate sub aspect al prevenţiei și controlului bolilor netransmisibile. Concluzii. În Republica Moldova există premize pentru dezvoltarea funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc, determinate de progresele realizate, alături de rezerve de perspectivă, privind continua îmbunătăţire prin ajustarea bunelor practici internaţionale.Introduction. According to World Health Organization (WHO) strategies, premature deaths due to noncommunicable diseases could be reduced substantially by reducing modifiable risk factors. WHO declared the continuously development of the surveillance system’s functionality as one of the key conditions in reaching the global strategic target (no. 1) on 25% relative reduction of premature mortality due to noncommunicable diseases by 2025 (“25×25”). In the Republic of Moldova, surveillance and monitoring of modifiable risk factors is not systematic nor integrated, being neither part of the Integrated Medical Information System within the state information resources. In this context, the study had as a general objective: to highlight the existing prerequisites for the development of the functional surveillance system for cardiovascular disease and other noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova. Material and methods. A review study of the global and national policy framework was performed, accompanied by the evaluation of good international practice on risk factors surveillance functionality, proven over time. Results. Conceptual milestones on current global approaches to the surveillance of noncommunicable disease risk factors have been identified: (1) international cooperation; (2) ensuring national capacity compliance by determining local priorities in accordance with the principle of maximum possible cost-effectiveness; (3) cross-sectoral and multisectoral collaboration, particularly at the level of health system, focused on primary health care, as the sector of first contact with the population. In parallel, the study results highlighted the progress of the Republic of Moldova in strengthening national capacities to respond to noncommunicable disease challenges, to develop national strategies coherent with global ones, to ensure consolidation of cross-sectoral and multisectoral cooperation, to optimise institutional and human resources within the health system in order to prevent and control noncommunicable diseases. Conclusions. There are prerequisites in the Republic of Moldova to develop the functional risk factor surveillance system, determined by the accomplished progress along with some perspective limitations regarding continuous improvement through good international practice adjustment

Среда питания и политика здоровья в Pеспублике Mолдова

IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae TestemițanuRegimul alimentar nesănătos este unul dintre cei patru factori de risc principali pentru bolile netransmisibile, contribuind semnificativ la povara bolii. Mediul alimentar influențează esențial regimul alimentar al populației. A fost analizat mediul alimentar din Republica Moldova și politicile de sănătate care abordează acest mediu. Mediul alimentar din Moldova este dominat de produse alimentare cu densitate energetică înaltă, determinată de conținutul crescut de zahăr, sare și grăsimi trans, produse alimentare prelucrate și băuturi nealcoolice. Politicile naționale de sănătate au abordat parțial mediul alimentar nesănătos, intervențiile decise axându-se în special pe mediul alimentar din instituțiile de învățământ. Mediul alimentar nesănătos trebuie abordat prin intervenții inteligibile și sistematice. Monitorizarea și evaluarea sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficacității și eficienței politicilor implementate.Unhealthy diet is one of the main risk factors for noncommunicable diseases, significantly contributing to the burden of disease. Food environment essentially influences the diet of the population. Food environment in the Republic of Moldova and the health policies that address this environment have been analyzed. Food environment in the Republic of Moldova is dominated by high energy density foods determined by high content of sugar, salt and trans fat and processed foods. National health policies addressed partially unhealthy food environment; the interventions have been focused particularly on food environment of the educational institutions. Unhealthy food environment should be addressed through comprehensive and systematic interventions. Monitoring and evaluation are essential to improve the effectiveness and efficiency of implemented policies.Нездоровый режим питания является одним из основных четырех факторов риска для непередаваемых заболеваний, значительно способствуя бремени болезни. Среда питания значительно влияет на режим питания населения. Были проанализированы среда питания в Республике Молдова и политика здоровья, относящаяся к этой среде. В среде питания Молдовы преобладают пищевые продукты с высокой плотностью энергии, обусловленной высоким содержанием сахара, соли и транс жиров, обработанные пищевые продукты и безалкогольные напитки. Национальная политика здоровья частично решила вопросы нездоровой среды питания, а принятые меры касались в основном среды питания в учебных заведениях. Проблема нездоровой среды питания должна быть решена посредством комплексных и систематических вмешательств. Мониторинг и оценка необходимы для улучшения эффективности и действенности проводимой политики