10 research outputs found
Psoriasis: the past, present and future
Catedra Dermatovenerologie USMF “Nicolae Testemiţanu”The paper comprises a retrospective review of the most important data in regard with etiology, pathogenesis, classification, clinical presentation, diagnostic and treatment aspects of psoriasis. That is based on an experience of 40 years of clinical and scientific work in the field of psoriasis, with an evidence of personal research results and references.
Prezenta lucrare constituie o retrospectivă a celor mai importante date privind etiologia, patogenia, clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul şi tratamentul psoriazisului. Sunt trecute în revistă atât datele bibliografice, cât şi rezultatele cercetărilor proprii, efectuate pe durata a peste 40 ani de activitate curativă şi ştiinţifică
Range of Secalia products for treatment of atopic dermatitis
Generalităţi. Dermatita atopică (DA) este o afecţiune cutanată, asociată cu xeroză importantă şi permeabilitate cutanată defectuoasă. Emolientele
şi produsele hidratante sunt utilizate pe larg în tratamentul anti-xerotic, scopul final fiind restabilirea barierei cutanate perturbate. Din emolientele
contemporane, este utilizată gama Secalia (IsisPharma) – Secalia DS (emulsie hidrolipidică), care conţine unt de Shea şi ulei Inca Inchi, precum şi Secalia
Ultra, constituită din unt de Shea (efect emolient şi hidratant pronunţat), ulei Inca Inchi (efect antiinflamator, hiposensibilizant, reglează metabolismul
lipidic), glicerină şi vazelină (efect hidratant, emolient şi protector).
Obiectiv. Urmărirea eficienţei produselor din gama Secalia în tratamentul complex al bolnavilor cu DA.
Material şi metode. Lotul de studiu a cuprins 61 de pacienţi cu DA (sex masculin/sex feminin – 28/38), cu vârste cuprinse între 1 şi 14 ani.
Diagnosticul s-a stabilit în baza datelor anamnezice şi clinice. Pentru standardizarea diagnosticului, a fost utilizat setul de criterii SCORAD. Conform
punctajului SCORAD, pacienţii au fost repartizaţi în 3 loturi: lotul 1 – 21 de pacienţi, cu indici sub 30 de puncte (formă uşoară); lotul 2 – 27 de pacienţi
cu indici cuprinşi între 30 şi 50 de puncte (formă moderată); lotul 3 – 13 pacienţi cu indici peste 50 de puncte (formă gravă). Emulsia Secalia DS a fost
utilizată pe faţă, iar crema emolientă Secalia Ultra – pe corp, de 2 ori în zi, pe zonele de xeroză cutanată, ca tratament adjuvant al terapiei de bază. Durata
tratamentului a constituit 15-20 de zile, variind în funcţie de gravitatea maladiei. Monitorizarea eficienţei terapeutice s-a efectuat la a 10-ea şi a 20-ea zi,
analizând dinamica scăderii indexului SCORAD.
Rezultate. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabel. S-a constatat micşorarea indexului SCORAD la a 10-a zi - de 1,4 ori, iar la a 20-a zi – de 2,4 ori.
Concluzii. Acest studiu susţine eficienţa gamei Secalia în tratamentul anti-xerotic la bolnavii cu DA. Scăderea semnificativă, de 2 ori, a mediei
generale SCORAD în lotul de studiu, optimizează efectele obţinute. De menţionat, rezultatele excelente în formele ușoare și moderate de DA.Overview. Atopic dermatitis is a skin disease, which is associated with xerosis, and, respectively, increased cutaneous permeability. Emolients and
moisturizing remedies are widely used for cutaneous dryness treatment in patients with atopic dermatitis to repair altered skin permeability. One of
the contemporary products from among Secalia set (IsisPharma) is Secalia DS (a hydrolipid emultion) which contains Shea and Inca Inchi butter and
Secalia Ultra made of Shea butter (strong moisturizing and emolient effects), Inca Inchi oil (antiinflamatory and hyposensitization effects, regulates lipid
metabolism), glycerine and vaseline (moisturizing, emolient and protective effects).
Objectives. To follow up the efficacy of Secalia products in complex treatment of patients with atopic dermatitis.
Material and methods. A total number of 61 patients with atopic dermatitis (males/females – 28/38) aged 1 to 14 years old, were included in research.
Diagnosis was made on the base of anamnestic data and clinical manifestations. SCORAD score was used to standardize the diagnosis. In accordance
with SCORAD score patients were divided in 3 groups: the 1st group included 21 patients with SCORAD less than 30 points (mild form); the 2nd group
was formed by 27 patients with SCORAD score ranged from 30 to 50 points (moderate form); the 3rd group was made of 13 patients with SCORAD
score more than 50 points (severe form). Secalia DS emulsion has been apllied on the face, while Secalia Ultra on the trunk twice per day on dry parts
of the skin, as adjuvant therapy. Treatment lasted for 15-20 days depending on severity of the disease. The efficacy of Secalia products was monitorized
on the 10th and 20th day of treatment, using SCORAD score.
Results. The obtained results are presented in the table. SCORAD score decresead on the 10th day of treatment by 1.4 times and on the 20th day by
2.4 times, respectively.
Conclusions. This research study supports efficacy of Secalia products for xerosis treatment in patients with atopic dermatitis. Decrease by 2 times of
SCORAD score means that it is a significant one, which proves visible effect. Also, excellent results were observed in patients with mild and moderate forms
Psoriasis in children and adolescents
Material şi metode. S-a efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 103 pacienţi cu psoriazis, cu vârste cuprinse între 1 an şi 17 ani (băieţi/fetiţe – 64/39), trataţi în Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile.
Rezultate. Repartizarea conform vârstei a fost următoarea: până la 5 ani – 11, până la 10 ani – 16, până la 15 ani – 29 şi până la 17 ani – 47 de pacienţi.
Durata maladiei a oscilat între 3 luni şi 11 ani, media fiind de 3,8 ani. În 69,9% cazuri, maladia a debutat în perioada rece a anului. Anamneza familială
pozitivă s-a înregistrat în 45,6% cazuri, inclusiv: rude de gradul I – 45, rude de gradul II – 2 cazuri. S-a depistat un spectru de factori declanşatori posibili:
stresul psihoemoţional – 17, infecţii respiratorii acute – 15, focare de infecţie cronică – 32 (tonzilită – 13, gastrită – 9, uretrită – 4, carie dentară – 2,
colecistită – 2, pancreatită – 2). S-a constatat asocierea psoriazisului cu alte maladii, inclusiv: obezitate de gradul II-III şi acnee vulgară – câte 7 cazuri,
veruci vulgare – 2, pitiriazis rozat şi epilepsie – câte 1 caz. Psoriazis vulgar (papule şi placarde) s-a constatat la 73 de pacienţi, iar cel acut (gutat) – la
15 pacienţi. Localizarea erupţiei în pliuri şi pe faţă s-a evidenţiat, respectiv, în 15,5% şi 11,6% cazuri. Artropatie psoriazică s-a observat la 15 pacienţi,
inclusiv: artrită interfalangiană distală – 5 cazuri, oligoartrită simetrică – 4, poliartrită simetrică seronegativă – 3, spondilită şi coxoileită – 3 cazuri. Afectări
unghiale s-au înregistrat în 4,85% cazuri. Pruritul s-a constatat în 83% cazuri. Schimbări paraclinice depistate: anemie – 31%, limfocitoză – 27,1%, VSH
accelerată – 18,4%, proteina C reactivă (4+) – 1,94% cazuri. S-a indicat tratament de rutină, inclusiv UVB în bandă îngustă 311 nm.
Concluzii. Repartiţia cazuisticii luate în studiu, conform formelor clinice de boală, a conchis că psoriazisul a avut, cel mai des, un aspect vulgar, în
plăci şi placarde, inclusiv, cu localizări în pliuri şi pe faţă, urmat de psoriazisul gutat, semnalat frecvent ca o formă de debut a bolii la copii şi, oarecum
mai rar, psoriazisul artropatic. Rolul unor factori declanşatori ai maladiei este evident în cazuistica studiată. De menţionat, prezenţa pruritului în marea
majoritate a cazurilor.Material and methods. A retrospective research has been done on 103 patients with psoriasis, aged from 1 till 17 years old (male/female ratio – 64/39)
and treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases.
Results. Repartition of patients by the age was as follows: up to 5 years – 11 cases, up to 10 years – 16 cases, up to 15 years – 29 and up to 17 years
– 47 patients respectively. Duration of the disease oscillated between 3 months and 11 years, mean age is about 3.8 years. In 69.9% of cases the disease
occurred in cold time of the year. An aggravated heredity has been observed in 45.6% of cases: 1st degree relatives – 45 cases, 2nd degree relatives – in 2
cases. A large spectrum of possible trigger factors was detected: emotional stress – 17 cases, acute respiratory infections – 15 cases, chronic infections
– 32 cases (tonsillitis – 13, gastritis – 9, urethritis – 4, dental caries – 2 cases, cholecystitis – 2, pancreatitis – 2 cases). Association of psoriasis with
some comorbidities was observed: the 2nd-3rd degree obesity, as well as acne vulgaris – 7 cases respectively, common warts – 2 cases, pityriasis rosea and
epilepsy – 1 case each. Cutaneous psoriasis (papules and plaques) – was described in 73 patients and acute (guttate) in 15 patients. Skin folds and face
involvement was present in 15.5% and 11.6% of patients, respectively. Psoriatic arthritis was observed in 15 patients as follows: distal interphalangeal
arthritis – 5 cases, symmetric oligoarthritis - 4, seronegative symmetric polyarthritis – 3, spondyloarthropathy and sacroileitis – 3 cases respectively. Nail
involvement was registered in 4.85% of cases. 83% of patients complained of pruritus. Paraclinical deviations included the following: anemia – in 31% of
cases, lymphocytosis – 27.1%, ESR acceleration – 18.4%, C reactive protein 4+ -1.94% of cases. Patients have received an obvious treatment, inclusively
a 311 nm narrowband UVB phototherapy.
Conclusions. Distribution of the clinical forms of disease has shown a significant prevalence of papules and plaques, inclusively with face and skin
folds involvement, followed by guttate psoriasis as the most frequent form of debut in children, as well as psoriatic arthritis. Trigger factors were also
indicted in the research. It is important to mention the presence of pruritus in the majority of cases
Exudative psoriasis – clinical and social aspects
Catedra Dermatovenerologie USMF „Nicolae Testemiţanu”This article represents retrospective research in which 119 cases (men -66, women - 53) of exudative psoriasis have been studied. The research has been executed in Republican Clinic of Dermatology. During the carried out investigation has been revealed the small prevalence of the disease among men which are older than 50 years, living in the urban region. As the most frequent trigger factor was specified the psiho-emotional. Among the associated disease the patology of cardiovascular system prevalied. The great value has definition of severity index of psoriasis which depends from cutaneouse and extracutaneouse manifestations of disease. This index allows to define objectively the criteria of hospitalisation and degree of a damage to health for patiens suffering from psoriasis.
Studiul prospectiv/retrospectiv a inclus 119 cazuri (bărbaţi - 66, femei - 53) de psoriazis exudativ, spitalizaţi şi asistaţi în Clinica de Dermatovenerologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”, amplasată în incinta Instituţiei Medico-Sanitare Publice DDVR. S-a constatat o prevalenţă uşoară a bărbaţilor cu vîrsta după 50 ani, proveniţi din mediul urban, avînd o vechime de boală solidă, cu incriminarea mai frecventă a stresului psiho-emoţional ca factor trigger. Heterogenitatea maladiilor concomitente a fost destul de mare, cu incidenţa mai înaltă a patologiei cardio-vasculare. O importanţă mare are estimarea corelativă a indicilor de severitate a psoriazisului exudativ în dependenţă de manifestările cutanate şi сele extracutanate, care permite o apreciere mai obiectivă atât a criteriilor de internare, cât şi a gradului de vitalitate la aceşti bolnavi în comisiile medicale respective
Epidermolysis bullosa – a clinical study
Generalităţi. Au fost analizate fi șele de observaţie clinică (41 de cazuri) ale pacienţilor cu epidermolize buloase (EB), trataţi în perioada 2000-2014,
în cadrul Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile.
Rezultate obţinute. Vârsta pacienţilor a oscilat între 2 luni și 52 de ani (m/f –28/13; rural/urban – 25/16). Spectrul nosologic depistat, s-a prezentat
în felul următor: epidermoliza buloasă simplă (EBS) Koebner – 11 cazuri; EBS Weber–Cockayne – 9 cazuri; EBS asociată cu tulburări de pigmentare – 1
caz; epidermoliza buloasă joncţională (EBJ) Herlitz – 1 caz; epidermoliza buloasă distrofi că dominantă (EBDD) Cockayne-Touraine – 12 cazuri; EBDD
Passini – 3 cazuri; epidermoliza buloasă distrofi că recesivă (EBDR) Hallopeau–Siemens – 4 cazuri. Așadar, EBS s-a constatat în 51,2% cazuri, EBJ – în
2,4% și EBD – în 46,34% cazuri. Manifestările buloase de epidermoliză au fost asociate cu o afectare unghială în 48,8% cazuri. Hiperhidroza, keratodermia
palmo-plantară, alopecia și leziunile ichtioziforme s-au evidenţiat în 12,2% cazuri. La circa o jumătate dintre pacienţi au fost constatate o serie
de maladii concomitente (anemii, pneumonii, hepatite, pancreatite, pielonefrite). Anomaliile dentare și afectarea mucoaselor s-au raportat la o treime
dintre pacienţi, fi ecare al zecelea pacient având și retard mental. La circa 20% cazuri, au fost observate complicaţii cu agenţi microbieni (piodermii),
iar la bolnavii cu EBDR Hallopeau–Siemens – cheloizi, acrosclerodactilie, contracturi, mutilaţii, stenoze esofagiene. Un caz de deces s-a constatat la
pacientul cu EBJ Herlitz, la 2 luni de la naștere. O evoluţie favorabilă s-a observat la pacienţii cu forme epidermolitice și distrofi ce dominante (63,4%).
Pe durata tratamentului de rutină, s-a constatat apariţia bulelor noi la toţi bolnavii. Epitelizarea eroziunilor s-a observat pe parcursul a 5-14 zile. După
includerea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel”, durata epitelizării erupţiei s-a redus de 2 ori (3-7 zile).
Concluzii. Profi lul epidermolizei buloase constată predominarea sexului masculin, precum și a formelor clinice de EB dominante; asocierea cu
afectările unghiale și a mucoaselor, cu distrofi i dentare, anemii, complicaţii microbiene, în cazuri grave – acrosclerodactilie, mutilaţii, stenoză esofagiană.
Încluderea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel” reduce durata epitelizării eroziunilor.Overview. The study included case histories of 41 patients with epidermolysis bullosa, who were treated in Hospital of Dermatology and Communicable
Diseases during 2000-2014.
Results. Patients’ age has oscillated from 2 till 52 years old (M/F-28/13; Rural/Urban – 25/16). Nosological spectrum ranged as follows: simple
epidermolysis bullosa (EBS) Koebner–11 cases; EBS Weber-Cockayne – 9 cases; EBS associated with pigmented lesions – 1; jonctional epidermolysis
bullosa – (EBJ) Herlitz – 1; dystrophic dominant form of EB (EBDD) Cockayne-Touraine – 12; EBDD Passini – 3; recessive form of EBD (EBDR) Hallopeau
– Siemens – 4. Th us, EBS has been established in 51.2% of cases, EBJ – 2.4% of cases and EBD – in 46.34% of cases. Nail involvement was observed
in 48.8 cases of EB. Hyperhidrosis, palmoplantar keratoderma, alopecia and ichthyosiform lesions were marked in 12.2% of cases. About half of patients
has manifested a plenty number of associated diseases (anemia, pneumonia, hepatitis, pancreatitis, pyelonephritis). Dental anomalies and mucous membranes
involvement were reported in 1/3 of patients, one in every 10 patients presented a mental retardation. In 20% of cases pyococcal complications
(pyodermas) was described, in addition patients with EBDR Hallopeau-Siemens have developed keloid scars, acrosclerodactylitis, muscular contractions,
mutilations, esophageal stenosis. A 2 month old infant with EBJ-H has died. More benign evolution was marked in patients with dominant forms
of EBD (63.4%). All patients have presented a new bulla during obvious therapy. Epithelization of erosions occurred within 5-14 days. Topical treatment
with “Mepilex Lite”, “Mepitel” reduced twice the time of lesion epithelization (3-7days).
Conclusions. Epidermolysis bullosa profi le certifi es prevalence of this disease among males, as well as, increased number of dominant forms,
association with nail and mucous membrane involvement, dental anomalies, anemia, microbial infections, in severe cases – acroscelro-dactylitis, mutilations,
esophageal stenosis. “Mepilex Lite” and “Mepitel” dressings have reduced the time of lesion epithelization
Congenital ichtyosis – a clinical research
Generalităţi. Ihtiozele ereditare reprezintă un grup heterogen de manifestări descuamative cutanate, cum ar fi ihtioza vulgară şi ihtioza X-lincată,
sunt cele mai frecvente.
Material şi metode. Au fost analizate fişele de observaţie clinică (111 cazuri) ale pacienţilor cu ihtioze ereditare, trataţi în perioada 1986-2015, în
ale cadrul Spitalului Dermatologie şi Maladii Comunicabile.
Rezultate. Vârsta pacienţilor a oscilat între 1-18 ani (m/f –42/69; rural/urban – 87/24). Spectrul nosologic depistat s-a prezentat în felul următor:
ihtioză vulgară – 76 (68,5%) cazuri; eritrodermia ihtioziformă non-buloasă Brocq – 23 (20,7%) cazuri; eritrodermia ihtioziformă buloasă Brocq – 3
(2,7%) cazuri; ihtioza X-lincată – 7 (6,3%) cazuri; sindromul Netherton – 2 (1,8%) cazuri. Aşadar, transmiterea autosomal-dominantă s-a constatat în
79 (71,2%) cazuri, autosomal-recesivă – în 25 (22,5%) cazuri şi X-lincată – în 7 (6,3%) cazuri. Toţi bolnavii prezentau în antecedente pusee repetate de
amigdalită, bronşită, pneumonie, infecţii virale acute, piodermie, anemie. Întârzierea dezvoltării somatice şi intelectuale s-a consemnat în 32 (28,8%)
cazuri. Au fost evidenţiate următoarele forme clinice de ihtioză vulgară, care aveau o evoluţie benignă: forma simplex – 70 de cazuri; xerodermia şi forma
nigricans – câte 3 cazuri. Debutul maladiei a avut loc între 2 şi 12 luni de viaţă, constatându-se în 53 (69,7%) cazuri, între 1-4 ani – în 17 (22,3%) cazuri
şi peste 4 ani – 6 (8%) cazuri. Tabloul clinic prezenta, în marea majoritate a cazurilor, o descuamaţie predominantă pe părţile de extensie ale membrelor,
mai puţin pe trunchi, faţă, scalp, cu scuame fi ne, albicioase, excepţie fi ind forma nigricans. Manifestările descuamative de ihtioză au fost completate
cu hiperkeratoză caloasă a coatelor şi genunchilor, keratoză pilară, accentuarea pliurilor palmare şi plantare în 51 (67,1%) cazuri. Ihtioza X-lincată
a fost caracterizată prin debut în primele 6 luni de viaţă, o evoluţie benignă, scuame mari poligonale, absenţă keratozei pilare şi a atingerilor palmoplantare.
Debutul formelor eritrodermice de ihtioză (eritrodermia ihtioziformă non-buloasă recesivă, eritrodermia ihtioziformă buloasă dominantă)
s-a constatat la naştere, având un aspect de „bebe collodion” în majoritatea cazurilor, cu ameliorare în 10-14 zile. O evoluţie gravă, cu afectarea cutanată
ulterioară generalizată, s-a observat în 18 (69,2%) cazuri, asociindu-se cu onicodistrofi i şi distrofi i pilare, în jumătate din cazuri. De menţionat o
evoluţie extrem de severă la 3 pacienţi cu eritrodermie ihtioziformă buloasă, debutând în primele zile de viaţă, cu bule şi decolări epidermice. Aspectul
clinic ulterior prezenta scuame groase, verucoase, gri-brune, acoperind suprafaţa cutanată eritematoasă, keratodermie palmo-plantară, onicodistrofi i,
alopecie, suprainfecţii cutanate. Debutul sindromului Netherton s-a constatat în primele 3-4 luni de viaţă, manifestările clinice cutanate fiind prezente
în 3 aspecte: ihtioza liniară circumfl exă Comel, manifestări atopice şi distrofii pilare (hipotrihoză, trichorrhexis invaginata). Tratamentul ihtiozelor a
inclus preparate topice cu uree, acid salicilic, emoliente, vitamina A, având un efect curativ bun la bolnavii cu ihtioză vulgară (xerodermie simplă) şi o
ameliorare neînsemnată, temporară, în celelalte forme studiate.
Concluzii. Profilul ihtiozelor constată predominarea sexului feminin, precum şi a formelor clinice de ihtioze dominante cu evoluţie benignă şi
răspuns bun la tratament, excepţie fiind eritrodermia ihtioziformă buloasă Brocq. De menţionat, gravitatea şi rezistenţa la tratament a formelor recesive
de ihtioză. Din punct de vedere profilactic, sfatul genetic reprezintă singura posibilitate de a efectua diagnosticul antenatal.Overview. Congenital ichtyosis represents a heterogenous group of desquamative skin disorders among which the most frequent are ichtysosis
vulgaris and X-linkate ichtyosis.
Material. 111 medical fi les of patients with congenital ichtysosis, who have been treated at the Hospital of Dermatology and Communicable Diaseases
during 1986-2015, were included in the reasearch.
Results. Patients’ age has oscillated from 1 till 18 years old (m/f-42/69; rural/urban – 87/24). Range of clinical forms included, as follows: ichtyosis
vulgaris – 76 (68.5%) cases; non-bulous ichtyoziform erythroderma – 23 (20.7%) cases; bullous ichtyoziform erythroderma of Brocq – 3 (2.7%) cases;
X-linkate ichtyosis – 7 (6.3%) cases; Netherton syndrome – 2 (1.8%) cases. Th us, autosomal-dominant transmission of the disease was established in 79
(71.2%) cases, as well as autosomal-recessive was present in 25 (22.5%) cases and X-linkate in 7 (6.3%) cases. All patients prior have developed recurrent
episodes of amigdalitis, bronchitis, pneumonia, acute viral infections, pyodermas and anemia. Both, somatic and mental retardation, were seen in
32 (28.8%) cases. Benign forms of ichtyosis vulgaris were described as follows: simple form in 70 cases; xeroderma and nigricans form 3 cases of each.
Onset of the disease between 2 and 12 months old was observed in 53 (69.7%) cases, from 1 till 4 years old in 17 (22.3%) cases and aft er 4 years in 6 (8%)
cases. In majority of cases, a desquamation with fi ne white scales on extensor surface of limbs, less on trunk, face and scalp of the patients were seen; nigricans
form was an exception. Also, a massive hyperkeratotic depositions on patients’ elbows and knees were present, as well as follicular hyperkeratosis
with accentuated skin markings on palms and soles were observed in 51 (67.1%) cases. Cases of X-linkate ichtyosis have been chracterized by an early
onset within fi rst 6 months of patients’ life, a benign evolution of the disease, large polygonal scales, absence of follicular hyperkeratosis and involvement
of palms and soles. Onset of ichtyosiform erythroderma (recessive non-bullous and dominant bullous forms) was described at delivery with “collodion
bebe” manifesations, as well as benign evolution, in majority of cases, on the 10-14th days of life. A severe progression of the disease with generalized skin
involvement was seen in 18 (69.2%) cases, associated with onichodystrophy and trichodistrophy in a half of cases. It is important to notice an extreme
severe evolution of bullous ichtyosiform erythroderma in 3 children with early onset, bulla and wide exfoliation of the epidermis. Late clinical manifestations
were presented by multilayered, verrucose, gray-brown scales, which covered a generalized erythema; palmo-plantar keratoderma, onicodystrophy,
alopecia and pyodermas were seen as well. Development of Netherton syndrome was established in the fi rst 3-4 months of patients’ life. Clinical
aspects included as follows: liniar ichtyosis Comel, atopic eczema and trichodystrophy (hypotrichosis and trichorrhexis invaginata). Topical treatment
has involved remedies with urea, salicylic acid, emolients and vitamin A with a good eff ect in patients with ichtyosis vulgaris (xeroderma, simple form)
and a temporary benefi c result in other forms.
Conclusions. Ichtyosis occurs mostly in females; prevalence of dominant forms with a benign evolution and positive response to topical treatment
were observed; only bullous ichtyosiform erythroderma of Brocq made an exception. Ressecive forms of ichtyosis were marked by severe evolution and
treatment resistance. Consultation of a genetic specialist repersents a unique solution for antenatal prohylaxis of the disease
Pemfigusuri autoimune (profunde şi superficiale): protocol clinic naţional PCN-239
USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP SD și MCAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al RM, constituit
din reprezentanţii Catedrei Dermatovenerologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu”.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind
pemfigusul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza
posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea
protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul
clinic naţional
Psoriazis: protocol clinic naţional (ediția III) PCN-122
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind
psoriazisul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza posibilităţilor
reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS, pentru monitorizarea protocoalelor
instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional
Epidemiological peculiarities of trichomycosis in the Republic of Moldova
Generalităţi. S-a efectuat un studiu cu utilizarea metodei de analiză retrospectivă a datelor statistice prin morbiditatea pilomicozelor
(microsporie, tricofiţie, favus) în perioada 1950-2015 şi a datelor Laboratorului micologic, acumulate în Dispensarul Dermatovenerologic
Republican, astăzi Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile.
Rezultate. Morbiditatea prin pilomicoze în RM, în anii 1950-2015, este caracterizată în felul următor: o dominare netă a tricofiţiei
până în anul 1963, provocată în marea ei majoritate de fungi antropofili, cu un vârf al incidenţei în anii 1954 şi 1956; o scădere ulterioară
evidentă a morbidităţii prin tricofiţie până în prezent şi modificarea spectrului micologic; prevalenţa microsporiei zooantropofile,
începând cu anul 1964, cu o creştere progresivă a morbidităţii, maximele observându-se în anii 1974-1976, fără o scădere esenţială în
ultimele decenii, comparativ cu anii 1980-1990; lipsa favusului din anul 1974. Media raportului microsporiei, tricofiţiei şi favusului în
perioada susnumită a oscilat, respectiv: anii 1950-1959 – 1:34:1,9; anii 1960-1969 – 1:1,2:0,01; anii 1970-1979 – 5:1:0,0002; anii 1980-
1999 şi 2000-2015 – 9:1:0. Media incidenţei teritoriale în RM (nordul, sudul, centrul, Găgăuzia, Chişinău) a microsporiei/tricofiţiei în
ultimii 5 ani (2011-2015) a constituit, respectiv: 15,04/1,64; 30,56/1,79; 36,72/3,94; 28,12/0,9; 31,8/0,9. De asemenea, în anii 2000-2015,
se observă o prevalenţă absolută a fungilor zoofili, respectiv, Microsporum canis – 100% şi Trichophyton mentagrophytes var. gypseum
– 98,3% cazuri.
Concluzie. Astfel, microsporia zooantropofilă rămâne pilomicoza cea mai des înregistrată în RM (anul 2015) – 31 de cazuri la 100
000 populaţie, media incidenţei în centrul RM fiind cea mai înaltă (36,72 cazuri la 100 000 populaţie).Overview. A retrospective study was done analyzing statistical data on morbidity with trichomycosis (microsporosis, trichophytosis
and favus) during 1950-2015 and data presented by mycological lab of Hospital of Dermatology and Communicable Diseases.
Results. Morbidity due to trichomycosis in the Republic of Moldova during 1950-2015 is characterized as follows: negligible
predominance of trichophytosis until 1963 caused, in majority of cases, by antropophylic fungi,the highest level was achieved in 1954
and 1956, respectively; then a significant decrease in cases number is observed until present days with changing of fungi causative agents;
prevalence of zooantropophylicmicrosporia started to increase in 1964, the highest level was achieved in 1974-1976, and is still on top
our days comparative with 80s-90s of XX century; cases of favus haven’t been registered since 1974. Microsporosis, trichopytosis and
favus ratio has oscillated during the estimated period as follows: 50s-1:34:1.9, 60s – 1:1.2:0.01, 70s – 5:1:0.0002, 80-90s – and 2000-2015-
9:1:0. Territorial incidence media of microsporosis, trichophytosis and favus in the Republic of Moldova (North, South, Centre, Chisinau
and Gagauzia ) in recent 5 years (2011-2015) amounted as follows: 15.04/1.64; 30.56/1.79; 36.72/3.94; 28.12/0.9; 31.8/0.9. Also, during
2000-2015 was observed an absolute prevalence of zooantrophylic fungi: Microsporum canis – 100% and Trichophyton mentagraphyte
var. gypseum – 98.3% cases respectively.
Conclusions. Thus, zooantropophylic microsporosis still represents the most frequent form of trichomycosis, in 2015 in the Republic
of Moldova have been registered 31 cases per 100.000 population, average incidence in the central part of the country was the highest
one (36.72 cases per 100.000 population)