Holter monitoring ECG și aritmii supraventriculare

Introduction: The Holter monitoring EKG is a continuous ambulatory investigation of cardiac activity for 24 hours and longer. A supraventricular arrhythmia (SVA) is an irregular heart rhythm that begins in the AV junction, the atria, or vessels that are communicating directly with the atria. Aim of the study. This study aims to review the recent information about the importance of Holter monitoring EKG in the diagnosis of SVA. Materials and methods. The analysis of the recent data that show the clinic’s importance of continuous monitoring of the heart rhythm and the detection of patients with SVA. Results. According to the European Society of Cardiology 2019, the incidence of supraventricular tachycardia is 35/100 000, atrial flutter is 88/100 000 people-years, and atrial fibrillation (AF) is 1 to 3 persons aged 55 years. The most common symptoms of SVA are syncope, dizziness, and palpitations. For patients having more temporal side effects, a cardiac monitor that can be worn for 72 hours or one month and more can be utilized. AF is the most frequent type of SVA, which have multiple risk factors. In the Republic of Moldova, asymptomatic AF causes approximately 20-30% of ischemic vascular accidents. In valvular patients’ atrial fibrillation, the annual rate of thromboembolic complications is 17.5%, whilw in non-valvular is 5%. Conclusions. Complications of SVA, especially asymptomatic ones, can have a major impact on the quality and life of patients. Because of it, the role of Holter monitoring EKG is very important for active screening of atrial flutter and atrial fibrillation, especially for patients that have numerous risk factors.Introducere. Holter monitoring ECG este o investigație ambulatorie care studiază activitatea cardiacă în timp de 24 ore sau chiar mai mult. Aritmia supraventriculară (ASV) se definește ca un ritm cardiac neregulat care poate să aibă originea în nod atrio-ventricular, atrii ori in vasele care direct comunică cu atrii. Scopul lucrării. Scopul cercetării date este trecerea în revistă a ultimelor date despre importanța utilizării a Holter monitoring ECG în depistarea ASV. Materiale și metode. Analiza datelor bibliografice recente ce arată importanța clinică de monitorizare continuă a ritmului cardiac și depistarea pacienților cu ASV. Rezultate. Conform ghidului a Societății Europene de Cardiologie din 2019, incidența tahicardiei supraventriculare - 35/100 000 persoane, flutterului atrial - 88/100 000 persoane, fibrilație atrială (FA)- 1 la 3 persoane cu vârsta peste 55 ani. Sincope, amețeli și palpitații sunt cele mai des întâlnite simptome în ASV. La pacienții simptomatici, la care se suspectă ASV, se poate de folosit monitoare cardiace pentru o durată mai lungă de timp: 72 ore, 1 lună, etc. FA este cel mai frecvent întâlnită forma de ASV, care are multipli factori de risc. În Republica Moldova FA asimptomatică este cauza a AVC-ului ischemic în jurul de 20-30% de cazuri. În FA valvulară complicații tromboembolice survin anual în 17,5%, dar în cea non-valvulară în 5%. Concluzii. Complicațiile ASV, mai ales acelor asimptomatice, pot avea impactul major asupra calității și duratei vieții a pacienților. Acest fapt confirmă importanța clinică deosebită a utilizării Holter monitoring ECG în screening-ul activ al aritmiilor cardiace supraventriculare în deosebi la pacienții cu multiple factori de risc

HOLTER MONITORING ECG AND SUPRAVENTRICULAR ARRHYTHMIAS.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Holter monitoring ECG este o investigație ambulatorie care studiază activitatea cardiacă în timp de 24 ore sau chiar mai mult. Aritmia supraventriculară (ASV) se definește ca un ritm cardiac neregulat care poate să aibă originea în nod atrio-ventricular, atrii ori in vasele care direct comunică cu atrii. Scopul lucrării. Scopul cercetării date este trecerea în revistă a ultimelor date despre importanța utilizării a Holter monitoring ECG în depistarea ASV. Materiale și metode. Analiza datelor bibliografice recente ce arată importanța clinică de monitorizare continuă a ritmului cardiac și depistarea pacienților cu ASV. Rezultate. Conform ghidului a Societății Europene de Cardiologie din 2019, incidența tahicardiei supraventriculare - 35/100 000 persoane, flutterului atrial - 88/100 000 persoane, fibrilație atrială (FA)- 1 la 3 persoane cu vârsta peste 55 ani. Sincope, amețeli și palpitații sunt cele mai des întâlnite simptome în ASV. La pacienții simptomatici, la care se suspectă ASV, se poate de folosit monitoare cardiace pentru o durată mai lungă de timp: 72 ore, 1 lună, etc. FA este cel mai frecvent întâlnită forma de ASV, care are multipli factori de risc. În Republica Moldova FA asimptomatică este cauza a AVC-ului ischemic în jurul de 20-30% de cazuri. În FA valvulară complicații tromboembolice survin anual în 17,5%, dar în cea non-valvulară în 5%. Concluzii. Complicațiile ASV, mai ales acelor asimptomatice, pot avea impactul major asupra calității și duratei vieții a pacienților. Acest fapt confirmă importanța clinică deosebită a utilizării Holter monitoring ECG în screening-ul activ al aritmiilor cardiace supraventriculare în deosebi la pacienții cu multiple factori de risc.Introduction: The Holter monitoring EKG is a continuous ambulatory investigation of cardiac activity for 24 hours and longer. A supraventricular arrhythmia (SVA) is an irregular heart rhythm that begins in the AV junction, the atria, or vessels that are communicating directly with the atria. Aim of the study. This study aims to review the recent information about the importance of Holter monitoring EKG in the diagnosis of SVA. Materials and methods. The analysis of the recent data that show the clinic’s importance of continuous monitoring of the heart rhythm and the detection of patients with SVA. Results. According to the European Society of Cardiology 2019, the incidence of supraventricular tachycardia is 35/100 000, atrial flutter is 88/100 000 people-years, and atrial fibrillation (AF) is 1 to 3 persons aged 55 years. The most common symptoms of SVA are syncope, dizziness, and palpitations. For patients having more temporal side effects, a cardiac monitor that can be worn for 72 hours or one month and more can be utilized. AF is the most frequent type of SVA, which have multiple risk factors. In the Republic of Moldova, asymptomatic AF causes approximately 20-30% of ischemic vascular accidents. In valvular patients’ atrial fibrillation, the annual rate of thromboembolic complications is 17.5%, whilw in non-valvular is 5%. Conclusions. Complications of SVA, especially asymptomatic ones, can have a major impact on the quality and life of patients. Because of it, the role of Holter monitoring EKG is very important for active screening of atrial flutter and atrial fibrillation, especially for patients that have numerous risk factors

Holter monitoring ECG și aritmii supraventriculare

Introduction: The Holter monitoring EKG is a continuous ambulatory investigation of cardiac activity for 24 hours and longer. A supraventricular arrhythmia (SVA) is an irregular heart rhythm that begins in the AV junction, the atria, or vessels that are communicating directly with the atria. Aim of the study. This study aims to review the recent information about the importance of Holter monitoring EKG in the diagnosis of SVA. Materials and methods. The analysis of the recent data that show the clinic’s importance of continuous monitoring of the heart rhythm and the detection of patients with SVA. Results. According to the European Society of Cardiology 2019, the incidence of supraventricular tachycardia is 35/100 000, atrial flutter is 88/100 000 people-years, and atrial fibrillation (AF) is 1 to 3 persons aged 55 years. The most common symptoms of SVA are syncope, dizziness, and palpitations. For patients having more temporal side effects, a cardiac monitor that can be worn for 72 hours or one month and more can be utilized. AF is the most frequent type of SVA, which have multiple risk factors. In the Republic of Moldova, asymptomatic AF causes approximately 20-30% of ischemic vascular accidents. In valvular patients’ atrial fibrillation, the annual rate of thromboembolic complications is 17.5%, whilw in non-valvular is 5%. Conclusions. Complications of SVA, especially asymptomatic ones, can have a major impact on the quality and life of patients. Because of it, the role of Holter monitoring EKG is very important for active screening of atrial flutter and atrial fibrillation, especially for patients that have numerous risk factors.Introducere. Holter monitoring ECG este o investigație ambulatorie care studiază activitatea cardiacă în timp de 24 ore sau chiar mai mult. Aritmia supraventriculară (ASV) se definește ca un ritm cardiac neregulat care poate să aibă originea în nod atrio-ventricular, atrii ori in vasele care direct comunică cu atrii. Scopul lucrării. Scopul cercetării date este trecerea în revistă a ultimelor date despre importanța utilizării a Holter monitoring ECG în depistarea ASV. Materiale și metode. Analiza datelor bibliografice recente ce arată importanța clinică de monitorizare continuă a ritmului cardiac și depistarea pacienților cu ASV. Rezultate. Conform ghidului a Societății Europene de Cardiologie din 2019, incidența tahicardiei supraventriculare - 35/100 000 persoane, flutterului atrial - 88/100 000 persoane, fibrilație atrială (FA)- 1 la 3 persoane cu vârsta peste 55 ani. Sincope, amețeli și palpitații sunt cele mai des întâlnite simptome în ASV. La pacienții simptomatici, la care se suspectă ASV, se poate de folosit monitoare cardiace pentru o durată mai lungă de timp: 72 ore, 1 lună, etc. FA este cel mai frecvent întâlnită forma de ASV, care are multipli factori de risc. În Republica Moldova FA asimptomatică este cauza a AVC-ului ischemic în jurul de 20-30% de cazuri. În FA valvulară complicații tromboembolice survin anual în 17,5%, dar în cea non-valvulară în 5%. Concluzii. Complicațiile ASV, mai ales acelor asimptomatice, pot avea impactul major asupra calității și duratei vieții a pacienților. Acest fapt confirmă importanța clinică deosebită a utilizării Holter monitoring ECG în screening-ul activ al aritmiilor cardiace supraventriculare în deosebi la pacienții cu multiple factori de risc

New findings in the pathogenesis of leprosy and implications for the management of leprosy.

PURPOSE OF REVIEW: This review focuses on recent work in leprosy pathogenesis. New research of both innate and adaptive immune responses to Mycobacterium leprae is described. The proposition that Mycobacterium lepromatosis is a new species causing leprosy is discussed. RECENT FINDINGS: Modulation of the lipid metabolism and reprogramming of adult Schwann cells have both been suggested as mechanisms used by M. leprae to disseminate the disease. New markers associated with localized, disseminated disease or the occurrences of leprosy reactions include the human interferons, CD163, microRNA-21, NOD2, galectin-3 and toll-like receptor 4. The role of keratinocytes instead of macrophages is underlined in the pathogenesis of leprosy. Adaptive immunity reports focus on the role of T regulatory cells and cytokines secreted by T helper cells in leprosy. Finally, a newly identified species named M. lepromatosis has been detected in patients with leprosy and severe erythema nodosum leprosum. SUMMARY: Novel biological pathways have been identified to be associated with the clinical phenotype of leprosy or the occurrence of leprosy reactions. Future work should include larger numbers of clinical samples from across the leprosy spectrum in order to give new insights in the pathogenesis and management of the disease

Activation-induced cytidine deaminase (AID) linking immunity, chronic inflammation, and cancer

Activation-induced cytidine deaminase (AID) is critically involved in class switch recombination and somatic hypermutation of Ig loci resulting in diversification of antibodies repertoire and production of high-affinity antibodies and as such represents a physiological tool to introduce DNA alterations. These processes take place within germinal centers of secondary lymphoid organs. Under physiological conditions, AID is expressed predominantly in activated B lymphocytes. Because of the mutagenic and recombinogenic potential of AID, its expression and activity is tightly regulated on different levels to minimize the risk of unwanted DNA damage. However, chronic inflammation and, probably, combination of other not-yet-identified factors are able to create a microenvironment sufficient for triggering an aberrant AID expression in B cells and, importantly, in non-B-cell background. Under these circumstances, AID may target also non-Ig genes, including cancer-related genes as oncogenes, tumor suppressor genes, and genomic stability genes, and modulate both genetic and epigenetic information. Despite ongoing progress, the complete understanding of fundamental aspects is still lacking as (1) what are the crucial factors triggering an aberrant AID expression/activity including the impact of Th2-driven inflammation and (2) to what extent may aberrant AID in human non-B cells lead to abnormal cell state associated with an increased rate of genomic alterations as point mutations, small insertions or deletions, and/or recurrent chromosomal translocations during solid tumor development and progression

Sistem Informasi Akuntansi: Perancangan, Proses, dan Penerapan

Salah satu kunci utama keberhasilan setiap perusahaan adalah tersedianya informasi akuntansi yang akurat, andal, tepat waktu, dan terpecaya. Informasi semacam ini hanya bias dihasilkan melalui sitem informasi akuntansi yang sistematis, komprehensif, dan tentu saja bertumpu pada standar pelaporan yang berlaku, buku ini ditulis dalam rangka mengisi kekosongan beruapa relative langkanya buku system informasi akuntansi yang praktis namu tidak melupakan prinsip-prinsip akuntansi. Bahasan system informasi akuntansi tidak hanya terbatas pada perancangan dokumen dan pengendalian, namun juga mengulas cara mencatat dokumen kedalam lembar kerja Microsoft Excel sedemikian rupa sehingga data-data yang telah direkam dalam dokumentasi transaksi dapat dikonversi menjadi informasi pendukung pengambilan keputusan manajemen. Ilustrasi berupa contoh-contoh aplikasi juga disertakan guna memperjelaskan keterkaitan antar dokumen dengan pencatatn serta laporan keuangan. Dengan demikian, buku berjudul Sistem Informasi Akuntansi : perancangan, proses dan penerapan ini cocok bagi mereka yang berminat dan berkepentingan dengan seluk-beluk system informasi akuntansi. Target pembaca buku ini adalah kalangan akademisi, mahasiswa dan praktisi bisnis

Holter monitoring ECG și aritmii supraventriculare

Introducere. Holter monitoring ECG- o investigație ambulatorie care studiază activitatea cardiacă în timp de 24 ore sau chiar mai mult. Aritmia supraventriculară(ASV) -un ritm cardiac neregulat care poate să aibă originea în nod atrio-ventricular, atrii ori in vasele care direct comunică cu atrii. Materiale și metode. Analiza datelor bibliografice recente ce arată importanța clinică de monitorizare continuă a ritmului cardiac și depistarea pacienților cu ASV. Scopul lucrării. Scopul cercitării date - trecerea în revistă a ultimelor date despre importanța utilizării a Holter monitoring ECG în depistarea ASV. Rezultate. La pacienții simptomatici, la care se suspectă ASV, se poate de folosit monitoare cardiace pentru o durată mai lungă de timp: 72 ore, 1 lună, etc. FA este cel mai frecvent întîlnită forma de ASV, care are multipli factori de risc. În Republica Moldova FA asimptomatică este cauza a AVC-ului ischemic în jurul de 20- 30% de cazuri. În FA valvulară complicații tromboembolice survin anual în 17,5%, dar în cea non-valvulară în 5%. Concluzii. Complicațiile ASV, mai ales acelor asimptomatice, pot avea impactul major asupra calității și duratei vieții a pacienților. Acest fapt confirmă importanța clinică deosebită a utilizării Holter monitoring ECG în screening-ul activ al aritmiilor cardiace supraventriculare în deosebi la pacienții cu multiple factori de risc

Coping and emotional state in the acute phase of myocardial infarction

Σκοπός: Η ψυχολογική προσαρμογή στην οξεία φάση ενός Εμφράγματος του Μυοκαρδίου (ΕΜ) αποτελεί αντισταθμιστικό μηχανισμό των ασθενών στην προσαρμογή στη νέα πραγματικότητα μιας ανάλογης απειλητικής συνθήκης. Υπάρχουν ελάχιστα δεδομένα που καταδεικνύουν τη σχέση ανάμεσα στις στρατηγικές διαχείρισης από ενδονοσοκομειακούς ασθενείς και στη συναισθηματική τους κατάσταση. Η μελέτη ερευνά τη συγκεκριμένη σχέση σε ασθενείς που έχουν υποστεί ένα ΕΜ.Μέθοδος: Εκατό άνδρες ασθενείς που έχουν υποστεί ΕΜ, ηλικίας 60.5 (Διάστημα Εμπιστοσύνης (Δ.Ε): 57.5-62.7) ετών, έδωσαν συνέντευξη μετά την οξεία φάση ΕΜ κατά την τελευταία μέρα παραμονής τους στη Στεφανιαία Μονάδα. Ιατρικές πληροφορίες δόθηκαν από τους ιατρικούς φακέλους των ασθενών. Τα ερωτηματολόγια Προσανατολισμός Διαχείρισης Προβλημάτων (COPE) και Προφίλ Ψυχολογικής Διάθεσης (POMS) χρησιμοποιήθηκαν στην αξιολόγηση του τρόπου διαχείρισης και της συναισθηματικής κατάστασης αντίστοιχα.Αποτελέσματα: Η ενεργή διαχείριση σχετίστηκε θετικά με το άγχος και το θυμό. Η συναισθηματική υποστήριξη βρέθηκε να σχετίζεται αρνητικά με τις συγκεκριμένες μεταβλητές. Η πνευματική αναζήτηση και η συμπεριφορική αποδέσμευση σχετίστηκαν θετικά με την κατάθλιψη. Σημαντική διαφορά βρέθηκε στις στρατηγικές διαχείρισης και τη συναισθηματική διάθεση συγκρινόμενες με την υποκειμενική αντίληψη της σοβαρότητας.Συμπέρασμα:Oι ασθενείς μετά απο ένα ΕΜ, αναπτύσσουν στρατηγικές διαχείρισης που σχετίζονται με την συναισθηματική διάθεση. Η σημασία αυτών των συσχετίσεων μένει να εξακριβωθεί και σε μελλοντικές μελέτες.Objective: Emotional and coping adaptation after the acute phase of a myocardial infarction (MI) is a compensatory mechanism developed for patients’ adjustment to the new reality following this life threatening situation. There are however scarce data on the relationship between hospitalized MI patients’ coping behavior and their emotional state. The study investigates the associations between coping strategies and the affective status in patients surviving a MI.Methods: One-hundred male patients surviving a MI, aged 60.5 (Confidence Intervals (CI): 57.5-62.7) years, were interviewed after the acute phase of MI, at the last day of their coronary unit stay. Medical data were obtained by their medical records. Coping Orientation to Problems Experienced (COPE) and Profile of Mood States (POMS) questionnaires were used to examine coping styles and patients’ mood state respectively.Results: Active coping was positively related to anxiety and anger. Emotional support was negatively associated with these variables. Religious coping and behavioral disengagement were positively related to depression. Significant difference was found in coping styles and mood states scores between the different perceived severity beliefs.Conclusion: Patients surviving after a MI, develop coping strategies related to their emotional state. The significance of these relations remains to be clarified in future studies

Manifestările neurologiсe la copiii cu deformaţii craniene

Au fost examinaţi în dinamică 76 de nou-născuţi cu plagiocefalii pănă la vârsta de doi ani. Toţi copiii au fost trataţi de la vârsta de 3 luni până la vârsta de un an cu aplicarea căştilor speciale pentru 24 de ore zilnic. În studiu s-a accentuat rolul factorilor nocivi, particularităţile imagistice şi ale examenului psihologic la copiii cu şi fără tratamentul timpuriu cu căşti speciale. Sunt elaborate unele criterii pentru intervenţia chirurgicală în craniostenoze, cu evaluarea importanţei în funcţie de timpul iniţierii tratamentului chirurgical şi prognoza lui în dezvoltarea ulterioară neuropsihică a acestor copii