Comparison of Drug Abuse at Two Music Festivals and the Importance of Health Education

AbstractAmong the countries of the European Union, Romania occupies the fourth place considering the consumption of ethno-botanical drugs with a psychotropic effect. In Targu-Mures town yearly it is organized the festival called “Peninsula Music Festival” where we examined the drug usage habits of young participants by applying a questionnaire. The data were compared with some data obtained at Sziget Festival (Budapest). It was concluded that a high number of participants tried out ethno-botanical drugs and cannabis derivatives, followed by the abuse of medicine with alcohol and amphetamines. The number of cannabis derivative consumers has been growing since 2002 and the number of ethno-botanical drug users increased suddenly since 2009. The practical use of the survey results contribute to underline the importance of the development of health education programs, drug- prevention strategies. The main goals are: 1. to maintain the sensitivity of the society, of local communities which should improve their problem-solving skills concerning the suppression of the drug-problem (community, cooperation); 2. to provide possibilities for the youth to become capable to form a productive lifestyle and to refuse drugs; 3. to help individuals and families who get in contact with drugs and those who fight with drug problems (social work, curing and rehabilitation); 4. to reduce the possibility of accessing drugs (cigarettes, alcohol, ethno botanicals and other psychoactive substances)

Szociális és pszichológiai tényezők szerepe a középiskolások dohányzásában és alkoholfogyasztásában

The study aimed to research background factors and motivations for smoking and alcohol consumption among Hungarian adolescents. 501 students from Debrecen participated in the survey. Among the social variables, the best friend's smoking (EH=16.72; p<0.001) and alcohol consumption (EH=22.77; p<0.001) as well as the harmful passions of peers acted as risk factors in the sample. Among the psychological variables, high self-esteem is a risk factor (alcohol: EH=1.04; p<0.05), while shyness (alcohol: EH=0.97; p<0.01; smoking: EH=0.97; p<0.05) and the feeling of loneliness (alcohol: EH=0.96; p<0.001) also proved to be protective factors. The behavior of psychological variables is explained by the primary role of social variables. The results highlight the importance of teaching young people how to behave assertively in social situations, avoiding peer pressure, before they start using drugs for self-strengthening and coping

Schimbările climatice și efectele asupra sănătății - disciplină opțională în formarea medicală

Introducere. Nevoia integrării cunoștințelor despre efectele schimbărilor climatice asupra sănătății în formarea medicală este în creștere. Abordarea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății în cadrul activităților educaționale este o provocare oportună pentru universitățile/facultățile de medicină. Scopul proiectului CLIMATEMED este dezvoltarea unui curriculum, lărgirea cunoștințelor des-pre efectele asupra sănătății ale schimbărilor climatice, educație mai largă la această temă. Proiectul promovează creștereamotivației profesorilor și elaborarea de ghiduri metodologice, oferind în același timp formarea continuă a medicilor practicieni. Scopul. Pornind de la opiniile studenților și ale medicilor, se pregătesc materiale didactice cu scopul predării cunoștințelor privind schimbările climatice și efectele lor asupra sănătății. Material și metode. Materialele didactice elaborate sunt concepute într-un for-mat potrivit pentru predarea tradițională față în față, precum și în format electronic pentru e-learning. Pentru evaluarea nevoilor, rezumarea propunerilor, dezvoltarea strategiei necesare s-a aplicat metoda World Café. Participanții, care și-au exprimat opiniile, erau studenți mediciniști de la UMFST din Târgu Mureș, respectiv medici practicieni, dar în viitor se pot interoga și cadrele didactice de la Facultatea de Medicină. Rezultate. Pornind de la un studiu efectuat care concluzionează că doar 15% din școlile de medicină chestionate au cursuri care predau schimbările climatice și sănătatea, opiniile studenților târgumureșeni arată importanța sublinierii aspec-telor legate de schimbările climatice de către cadrele didactice, înțelegerii bolilor și prin prisma schimbărilor climatice. Persoanele interogate au relatat ce fel de subiecte ar trebui să fie incluse într-un curs nou privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, în ce semestru/modul și în ce format ar fi potrivit să fie predat. Subiectele relatate cel mai des erau: căldură excesivă și boli legate de căldură, vreme extremă, boli transmise prin vectori, siguranță alimentară, poluarea aerului, sănătate mintală etc. Începând cu anul universitar 2022/2023, studenții de la medicină, anii I-IV, pot alege ca materie opțională Schimbările climatice și efectele asupra sănătății. Concluzii. Există o cerință din ce în ce mai mare din partea studenților mediciniști ca instituțiile de învățământ medical să includă în planul de învățământ cunoștințe legate de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății. Cadrele didactice sunt de acord și sunt dispuși ca cunoștințele privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății să ocupe o parte mai importantă în pregătirea medicală. Educarea cunoștințelor în domeniul sănătății legate de efectele schimbărilor climatice ar trebui să facă parte din formarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Proiectul CLIMATEMED a contribuit la pregătirea unor materiale educaționale și la introducerea unei discipline opționale în curriculumul de pregătire a studenților de la Facultatea de Medicină, UMFST din Târgu Mureș (medicină, respectiv asistenți medicali generaliști)

Knowledge, attitudes, and willingness of community pharmacy staff in Mures County, Romania, to provide the brief advice to stop smoking: A cross-sectional study

Background and objective: Providing brief advice to stop smoking (BASS) can significantly increase motivation to quit, long-term smoking cessation rates, and substantially impact public health. The study aimed to evaluate knowledge, attitudes, and willingness of community pharmacy staff in Mures County, Romania, to provide BASS to smokers

The presence and stability of nicotine dependence symptoms among adolescents after the implementation of a smoking prevention program

Introduction Symptoms of nicotine dependence among adolescents occur at an early stage in smoking onset and can be present even with low exposure to cigarettes. We aim to examine the early occurrence of symptoms of nicotine dependence and how they predict later smoking behavior. Methods Participants were ninety-four currently smoking 9th-graders attending high school in Targu Mures, Romania. They were followed for 6 months with two assessment points: baseline, and follow-up at 6 months. We assessed the following: 1) the number of smoked cigarettes in the last 30 days, 7 days, and 24 hours using the Minnesota Smoking Index; 2) vulnerability to addiction manifested in cessation difficulties, using the 9-item version of the Hooked On Nicotine Checklist (HONC), 3) loss of autonomy using the endorsement of at least one HONC item, and 4) dependence, using the modified Fagerström Tolerance Questionnaire (mFTQ). We performed statistical analysis with SPSS version 19, using paired-sample t-tests for comparing the differences between baseline and follow-up data. We also conducted linear regression analysis to demonstrate the predictive role of the assessed variables, such as the scores of the mFTQ and the HONC in maintaining smoking and reported smoking status. Results Regression models indicated that baseline-measures for symptoms of dependence (β=0.64, p<0.001), vulnerability to addiction (β=0.47, p<0.001), and loss of autonomy (β=0.34, p<0.001) regarding smoking cessation were significant predictors of smoking, explaining 41.7% of the variability of the reported increase in cigarette consumption. At follow-up at 6-months, the three variables were responsible for 14.9% for the variance in cigarette consumption (R2=0.14, F(1,92)=16.05, p<0.01). Conclusions Nicotine dependence at baseline and at follow-up show significant differences in the control group while in the intervention group the scores remained stable. The findings suggest that participation in the Romanian version of ASPIRE was protective against progression towards nicotine addiction