Histopatologia uvulei la pacienții cu sindrom de apnee obstructivă în somn cu diferite grade de severitate

Background. Obstructive sleep apnea syndrome (SOAS) is characterized by upper airway obstructions that occur repeatedly during sleep and cause breathing to stop for more than 10 seconds. Objective of the study. Research of histopathological changes in patients with SOAS depending on the degree of severity. Material and Methods. The study was performed in 20 patients diagnosed with SOAS of different severity, operated in the ENT clinic, where the fragments of the incised uvula were examined histopathologically. Contol data on the histopathology of the normotrophic uvula was taked from literature (G.Berger, 2002; E.P.Hamans et al., 2000). Results. The results of the histopathological examination depending on the severity of SOAS showed on: mild form - the integrated stratified squamous epithelium of the uvula was noted by the presence of small outbreaks of parakeratosis. The own lamella and the submucosal lamina had a total thickness of 1.44 ± 0.03 mm; moderate form - the total thickness was 1,603 ± 0.07 mm, which was significantly higher than in the case of patients with mild form; severe form - the total thickness of the own blade of the mucous and submucosal layer was 1,635 ± 0.064 mm. Conclusion. The research showed that in patients with SOAS, there are morphological changes in the uvula. The main the "displacement" of the muscular layer at the base of the uvula. Congestion, the surface of the epithelium of the mucous glands and chronic inflammation influence the severity of SOAS. Introducere. Sindromul de apnee obstructivă în somn (SOAS) se caracterizează prin obstrucții ale căilor respiratorii superioare care apar în mod repetat în timpul somnului și determină oprirea respirației mai mult de 10 secunde. Scopul lucrării. Cercetarea modificărilor histopatologice la pacienții cu SOAS în dependență de gradul de severitate. Material și Metode. Studiul a fost efectuat pe 20 de pacienți diagnosticați cu SOAS de severitate diferită, operaţi în clinica ORL, la care s-au cercetat histologic fragmentele uvulei incizate. Datele privind histopatologia uvulei normotrofe din literatura de specialitate (G.Berger, 2002; E.P.Hamans et al., 2000) au servit drept reper. Rezultate. Rezultatele examenului histopatologic, în dependență de gradul de severitate al SOAS, au arătat la: forma ușoară - epiteliul scuamos stratificat integrat al uvulei s-a remarcat prin prezența focarelor mici de parakeratoză. Lamela proprie și lamina submucoasă au avut grosimea totală de 1,44 ± 0,03 mm; forma moderată - grosimea totală a fost de 1.603 ± 0.07 mm, ceea ce a fost semnificativ mai mare decât în cazul pacienților cu forma ușoară; forma severă - grosimea totală a lamei propria a stratului mucos și submucos a fost de 1.635 ± 0.064 mm. Concluzii: Rezultatele cercetării au arătat că pacienții cu SOAS prezintă modificări morfologice ale uvulei. Principala este edemul, „deplasarea” stratului muscular la baza uvulei. Congestia, hiperplazia lobulară, suprafața epiteliului glandelor mucoase şi inflamația cronică influențează severitatea SOAS

Tratamentul anginelor banale

În instituirea unui tratament efi cace al anginei banale medicul este pus într-o situaţie difi cilă, deoarece este greu de ales un preparat antibacterian din tot arsenalul existent. Preparatele din grupa penicilinelor rămân însă a fi preparate de elecţie în tratament, cu condiţia respectării dozelor şi duratei de tratament. Trebuie menţionat faptul că preparatele din grupa penicilinelor sunt cele mai alergizante

Utilizarea chirurgiei fibroendoscopice în tratamentul leziunilor cronice hiperplastice ale laringelui

Intervenţii fi broendoscopice sub anestezie locală s-au efectuat la 65 de pacienţi cu leziuni hiperplastice cronice ale laringelui (hiperplazia polipoidă a plicelor vocale, inclusiv pe fond de laringită cronică hiperplastică – 24 cazuri, laringită cronică hiperplastică cu hipercheratoză – 10, leucoplazie – 11, leucocheratoză – 8, pahidermie – 12). În majoritatea cazurilor (65,7%), operaţiile au fost realizate fară spitalizarea pacienţilor. A fost folosită vaporizarea cu ajutorul laserului „Nd:YAG”, la unii pacienţi combinată cu diatermoexcizie. Eradicarea completă a leziunii vizibile (polip sau focar de discheratoză) a fost posibilă în toate cazurile. În 55 cazuri (88,7%) eradicarea a fost obţinută într- o şedinţă. Rezultatele obţinute demonstrează că metoda propusă este un tratament efi cient al leziunilor hiperplastice cronice ale laringelui, care are un efect economic considerabil şi poate fi utilizată ca o alternativa a chirurgiei tradiţionale

Allergic rhinosinusitis

Catedra de Otorinolaringologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”Rinosinuzita alergică afectează 10-30% dintre adulți la nivel mondial. Scopul acestui studiu este de a evalua corelației dintre rinosinuzita alergică persistentă și rinosinuzita vasomotorie, prin prisma studierii factorilor etiologici, comorbidităților, simptomelor și tratamentului. Pentru realizarea scopului și obiectivelor propuse, a fost evaluat un lot alcătuit din 63 de pacienți bolnavi de rinosinuzită alergică și vasomotorie, internați în spitalul IMSP Spitalul Clinic Republican. Din acest număr 77,7% (n=49) de subiecți suferă de rinosinuzită alergică persistentă și 22,3% (n=14) au fost bolnavi de rinosinuzită vasomotorie. S-a constatat că incidența rinosinuzitei alergice față de cea vasomotorie este în raport de 3:1. Rinosinuzita alergică predomină la sexul masculin, pe când rinosinuzita vasomotorie predomină la sexul feminin. Pacienții cu rinosinuzită alergică, spre deosebire de cei cu rinosinuzită vasomotorie, au un risc crescut să manifeste și alte maladii, cu teren atopic, cum ar fi astmul, conjunctivita şi dermatita atopică.Allergic rhinosinusitis is a common disorder that affects 10-30% of adults worldwide. The aim of the current study was to evaluate the relationship between persistent allergic rhinosinusitis and vasomotor rhinosinusitis in a group of 63 patients previously hospitalized in the IMSP Republican Clinical Hospital with these conditions. The main objective was accomplished by analyzing the etiological factors, comorbidities, symptoms and treatment, undergone by these patients. Of this group, 77.7% (n=49) of subjects suffered from persistent allergic rhinosinusitis and 22.3% (n =14) suffered from vasomotor rhinosinusitis. It was found that the incidence of allergic rhinosinusitis compared to vasomotor rhinsinusitis is 3:1. Allergic rhinosinusitis predominates in males, while vasomotor rhinosinusitis predominates in females. Patients with allergic rhinosinusitis as opposed to those with vasomotor rhinosinusitis have an increased risk of developing other atopic diseases such as asthma, conjunctivitis and atopic dermatitis

Hepatita virală A la copil: protocol clinic naţional PCN-17

USMF „Nicolae TestemiţanuAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii Catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind hepatita virală A la copii şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Hemirinosinuzita cronică supurată complicată cu celulita retrobulbară și abcesul intracerebral frontal, post-COVID

Department of Otorhinolaryngology, Nicolae Testemitanu SUMPh, Timofei Mosneaga Republican Clinical HospitalBackground. Chronic rhinosinusitissuppuration is an important ENT condition, with high incidence and persistent evolution. Directly affecting the quality of life of diagnosed patients, it often requires interdisciplinary consultation. Chronic suppurative rhinosinusitis can cause such serious complications as: phlegmon of the orbit, retrobulbar cellulite, meningoencephalitis, brain absess etc. Objective of the study. Submission a clinical case of Chronic hemirinosinusitis suppuration in exacerbation, complicated by retrobulbar cellulitis and frontal intracerebral abscess, post-COVID. Material and Methods. Patient P., 50 years old, sex m., Hospitalized on 21.11.2020, in the ENT clinic of IMSP SCR with accusations of headache, moderate purulent rhinorrhea, periorbital edema, exophthalmos, vertigo, partial nasal obstruction on the left. Objective: massive crusts in the left nasal cavity (totally occupies the left nasal fossa), moderate purulent secretions. Mild hypersensitivity to percussion and average pain in the area of affected sinuses. Results. Despite the plurivalent treatment administered, the general condition of the patient on 29.11.20 suddenly worsened with multiple organ failure: cardio-respiratory and renal. In the patient, it triggers cardio-respiratory arrest, manifesting itself by marked acrocyanosis in the region of the right hemithorax and face. Despite the measures of cardio - pulmonary resuscitation, biological death is found. Conclusion. Patients who have suffered from SARS-Covid-2 with concomitant diseases, such as diabetes, etc., require a prompt evaluation after discharge from the hospital by the family doctor with the consultation of other specialists and rigorous examination if necessary.Introducere. Rinosinuzita cronică supurată este o importantă afecțiune ORL cu incidență mare și evoluție trenantă, afectând în mod direct calitatea vieții pacienților diagnosticați și care necesită deseori consult interdisciplinar. Rinosinuzita cronică supurată poate cauza multiple complicații grave, cum ar fi flegmonul orbitei, celulita retrobulbară, meningoencefalita, abcesul cerebral și altele. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de Hemirinosinuzită cronică supurată în acutizare, complicat cu celulită retrobulbară și abces intracerebral frontal, post-COVID. Material și Metode. Pacientul P., 50 ani, sex m., spitalizat pe 21.11.2020, în clinica ORL a IMSP SCR cu acuze de cefalee, rinoree purulentă moderată, edem periorbitar, exoftalmie, vertij, obstrucție nazală parțială pe stânga. Obiectiv: cruste masive în cavitatea nazală pe stânga (ocupă în totalmente fosa nazală pe stânga), secreții purulente moderate. Hipersensibilitate ușoară la percuție și algie medie în zona sinusurilor afectate. Rezultate. În pofida tratamentului plurivalent administrat, starea generală a pacientului la data de 29.11.20 s-a agravat brusc cu însuficiență multiplă de organe: cardio-respiratorie și renală. La pacient se declanșează stopul cardio-respirator, manifestându-se prin acrocianoză marcată în regiunea hemitoracelui pe dreapta și a feței. În pofida măsurelor de resuscitare cardio-pulmonară, se constatată moartea biologică. Concluzii. Bolnavii care au suferit de SARS-Cov-2 cu boli concomitente, cum ar fi diabetul zaharat ș.a., necesită o evaluare promtă după externarea din spital de către medicul de familie cu consultul altor specialiști și examinarea riguroasă la necesitate

ENDOCRANIAL AND EXTRACRANIAL COMPLICATIONS CAUSED BY CHOLESTEATOMA OF THE MIDDLE EAR

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Colesteatomul reprezintă forma malignă a otitei medii cronice supurate, ce erodează și distruge osul temporal, astfel infecția se poate răspândi în cavitatea craniană. Abcesele cerebrale sau cele extradurale reprezintă o complicație, care pune viața în pericol. Rata mortalității este în creștere datorită rezistenței la antibiotice, ceea ce relevă 8%-26,3%. Scopul. Prezentarea unui pacient diagnosticat cu colesteatom a urechii medii soldat cu complicații endocraniene și extracraniene. Material și metode. Bolnav,52 ani a acuzat otodinie US, disconfort retroauricular, cefalee, reacție mastoidiană pozitivă. Obiectiv- hiperemie și fluctuație în regiunea mastoidiană, peretele posterior a CAE detașat. CT a oaselor temporale - opacifiere totala cu destrucția pereților osoși a mastoidei. Rezultate. S-a efectuat mastoidectomie radicală lărgită, corticala distrusă, cariată, colecție purulentă, colesteatom masiv, s-a aspirat, golful venei jugulare dezgolit, dura mater si cerebelul la fel, s-a frezat din peretele posterior a CAE, aditus ed antrum blocat de granulatii, colesteatomul cu diseminare spre canalul Fallope.. I-a zi postoperator, pareza nervului facial. VII-a zi, plombarea cavității de evidare cu grefa osoasa și țesut grăsos, plastia CAE. Concluzie. Examinarea detaliată și regulată a urechii pentru a detecta modificările și a iniția tratamentul în timpul util sunt vitale pentru prevenirea complicațiilor otogene secundare colesteatomului.Introduction. Cholesteatoma represents the malignant form of chronic purulent otitis media, which erodes and destroys the temporal bone, so the infection can spread into the cranial cavity. Cerebral or extradural abscesses are a life-threatening complication. The mortality rate is increasing due to antibiotic resistance, which reveals 8%-26.3%. Objective of the study. Presentation of a patient diagnosed with cholesteatoma of the middle ear resulting in endocranial and extracranial complications. Materials and methods. Patient, 52 years old, complained of otodynia on the right ear, retroauricular discomfort, headache, positive mastoid reaction. Objective- hyperemia and fluctuation in the mastoid region, the posterior wall of external auditory canal detached. CT of the temporal bones - total opacification with destruction of the bony walls of the mastoid. Results. An enlarged radical mastoidectomy was performed, the cortex was destroyed, carious, purulent collection, massive cholesteatoma, it was aspirated, the jugular vein was exposed, the dura mater and the cerebellum as well, it was milled from the posterior wall of the external auditory canal, the aditus and antrum blocked by granulations, the cholesteatoma with dissemination towards the Fallopian tube. On the first postoperative day facial nerve paresis was observed. On the 7th day filling of the hollow cavity with bone graft and fatty tissue and external auditory canal plasty was performed. Conclusion. Detailed and regular examination of the ear to detect changes and initiate timely treatment are vital to prevent otogenic complications secondary to cholesteatoma