Сравнителъное исследование геномных, иммунологических и функционалъных особенностей плоскоклеточного карцинома в пяти анатомических локализациях.

Squamous cell carcinomas (SCCs) are the most common human solid tumors and a major cause of cancer mortality.They are a group of aggressive, genetically complex neoplasms with a high risk of recurrence and metastasis. In the Republic of Moldova in 2018 the incidence of head, neck, esophagus, lung, skin and cervical cancers constituted 3242 casesof which about 50% represented the histopathological form of Squamous Cell Carcinoma. Early diagnosis, improving theoutcomes of disease management and adaptation of therapies are current and necessary requirements for reducing mortality.Genetic changes, alteration of intracellular signaling pathways, and immune system response in these cancers may be influenced by various factors such as: oncogenic viruses (HPV), local microbiome, tumor localization, etc. In order to extend theunderstanding and the area of knowledge about these malignancies, to highlight the biological similarities and differencesbetween certain types of SCCs, are required complex, comparative studies of genomic, epigenomic, proteomic, metabolomic, imunological and microbiome events. This complex, comparative approach has not been widely applied in previousstudies and will allow the identification of similarities and differences between the multi-omics and non-omics features, thedetermination of individual and common biomarkers in 5 types of Squamous Cell Carcinomas: skin, head-neck, esophagus,lung and cervical. The goal of the research is the comparative study of SCCs from different anatomical locations in order toimprove the screening, early diagnosis, disease management and treatment of these tumorsCarcinoamele cu celule scuamoase (CCS) sunt cele mai frecvente tumori solide umane și o cauză majoră a mortalității prin cancer. Acestea prezintă un grup de neoplazii agresive, complexe din punct de vedere genetic și cu un risc mare derecurență și metastazare. Diagnosticul precoce, eficientizarea managementului bolii și adaptarea terapiilor sunt cerințe actuale și necesare pentru reducerea mortalității. Schimbările genetice, alterarea căilor de semnalizare intracelulară precumși răspunsul sistemului imun în aceste cancere pot fi influențate de diverși factori precum: virusurile oncogene (HPV-ul),microbiomul local, localizarea tumorii, etc. Pentru a extinde înțelegerea și aria cunoștințelor despre aceste malignități,a pune în evidență similaritățile și diferențele biologice între anumite tipuri de CCS, sunt absolut necesare cercetăricomplexe, comparative ale evenimentelor genomice, epigenomice, proteomice, metabolomice (Pan-Cancer Analysis), amodificărilor microbiomului, imunității și a impactului virusurilor oncogene. Această abordare complexă în plan comparativ nu a fost atinsă pe larg de studiile anterioare și va permite identificarea similarităților și deosebirilor dintre aspectelemulti-omics și non-omics, determinarea biomarkerilor individuali și comuni în 5 tipuri de carcinoame scuamoase: piele,cap-gât, esofag, pulmonar și cervical.Плоскоклеточная карцинома (ПК) является наиболее распространенной солидной опухолью человека и однаиз основных причинах смертности от рака. Они представляют группу агрессивных, генетически комплексныхновообразований с высоким риском рецидива и метастазирования. В Республике Молдова в 2018 году, заболеваемость раком головы-шеи, пищевода, легких, кожи и шейки матки составила 3242 случая, из которых около 50%представляли собой гистопатологическую форму плоскоклеточного карцинома. Ранняя диагностика, эффективность управления болезнью и обеспечение эфективности методов лечения являются актуальными и необходимыми требованиями для снижения смертности. Генетические изменения, изменение внутриклеточных сигнальныхпутей и ответ иммунной системы при этих раках могут зависеть от различных факторов, таких как: онкогенныевирусы (ВПЧ), локальный микробиом, локализация опухоли и т.д. Чтобы расширить понимание и область знаний об этих злокачественных новообразованиях, выделить биологические сходства и различия между определенными типами ПК, необходимо провести комплексное сравнительное исследование геномных, эпигеномных протеомных, метаболических и микробиомных событий связанные с этими видами рака. Этот комплексный сравнительный подход не был широко рассмотрен в предыдущих мировых исследованиях и позволит выявить сходства и различия между аспектами multi-omics и non-omics, определить индивидуальные и общие биомаркеры в 5типах плоскоклеточного карцинома: кожа, голова-шея, пищевода, легких и шейки матки. Целью проекта являетсясравнительное исследование ПК с различных анатомических локализациях для оптимизации скрининга, раннейдиагностики и стратегий лечения этих типов рака

Изучение частоты спектра мутации генов brca1/2. У пациенток с первично-множественными злокачественными новообразованиями.

Study of the frequency of the brca1 / 2 gene mutation spectrum in patients with primary-multipe malignant neoplasia.Mutaţiile germinale ale genelor BRCA1 şi BRCA2 condiţionează predispoziţia spre cancer mamar şi ovarian în 80-90% din cazuri, formând, sindromul cancerului mamar familial şi sindromul cancer mamar/ovarian familial. De asemenea, s-a stabilit că în familiile cu mutaţiile genice BRCA1 posibilitatea apariţiei cancerului ovarian este mai mare, în timp ce mutaţiile de gene BRCA2 sunt caracteristice familiilor cu afecţiuni doar de cancer mamar [2]. Riscul apariţiei cancerului ovarian la rudele persoanelor afectate de cancer mamar este de 2-3 ori mai mare, decât în cazul populaţiei. Este deja demonstrat, că genotipul patologic BRCA1/2 creşte probabilitatea de apariţie a cancerului endometrial şi de colon. Studiul clinic al probanzilor cu NMPM, cu sindroame ereditare şi al datelor lor genealogice a făcut posibilă identificarea caracteristicilor clinice bine determinate şi tipul dominant de transmitere ereditară.Изучение частоты спектра мутации генов brca1/2. У пациенток с первично-множественными злокачественными новообразованиями

Diferenţierea fenotipică a liniei celulare a limfoamelor non-Hodgkin

Imunofenotiparea de celule sanguine ne permite difinitivarea liniei celulare a limfomului malign, precum şi a zonei de afectare. Diagnosticul limfoamelor maligne B-celulare poate fi stabilit cu certitudine prin imunofenotipare şi imunohistochimie. Investigaţii suplimentare de citogenetică şi biologie moleculară sunt imperative pentru un diagnostic complet. Imunofenotiparea este absolut indispensabilă în diagnosticul actual al limfoamelor, deoarece clasifi carea modernă a acestora se bazează pe determinarea liniei B sau T/NK şi etapei de diferenţiere a limfoamelor maligne, precum şi a zonei de afectare. Grupul nostru de studiu este constituit din 32 de pacienţi cu limfom malign non-Hodgkin nedeterminat, 32 din cazuri cu limfoame maligne B-celulare (100%), 24 din cazuri de limfom limfoblastic cu celulă mică (75%), 6 cazuri de limfom cu celulă B precursoare (18,75%), 2 cazuri cu limfom malign non-Hodgkin folicular (6,25%). Caracteristica cercetării s-a suprapus, în linii mari, cu datele din literatură precum că în 85% din cazuri de limfom malign sunt limfoamele B-celulare limfoblastice. Concluzii fi nale sunt prematur de apreciat, lotul fiind incomplet, iar corelarea fiecărui factor cu supravieţuirea şi răspunsul la tratament este absolut necesar pentru nişte constatări pertinente

Management of elderly patients with chronic myeloproliferative hemopathies

Discipline of Hematology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy Laboratory of Immunology and Molecular Genetics, Department of Hematology Institute of Oncology, Chisinau, the Republic of Moldova. The 75th anniversary of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova (1945-2020)Background: Chronic myeloproliferative hemopathies (CMPH) as a whole are the most common chronic leukemias in the elderly in the structure of morbidity by hematological malignancies with primary bone marrow involvement, being characterized in the advanced stages by a severe, recurrent evolution and unfavorable prognosis, with negative socio-economic impact. Material and methods: A clinical, analytical, and descriptive study was carried out along with the narrative review of the international literature on the subject. The study enrolled 91 elderly patients with different phases of chronic myeloid leukemia (CML), primary myelofibrosis (PMF) and polycythemia vera (PV), who were followed up and treated at the Institute of Oncology in the period of 1995–2020. According to the impact score, 25 relevant primary sources were identified and selected having a scientific, reproducible and transparent approach to the relevant subject, followed by data extraction and analysis. Results: The overall one- and 5-year survival in patients aged greater than or equal to 60 years old treated with tyrosine kinase inhibitors (TKIs) was 97.6 and 79%, being lower as compared with the same indices in the totality of CML. In elderly PV patients the overall 5-and 10-year survival made up 93.5% and 76.4%, being lesser than registered in all patients with PV. As reported in the recent references, a significant rate of patients with CMPH underwent reduced working hours, discontinued employment, and medical disability: PMF – 38%, 35%, 33%, and PV – 33%, 28%, and 15%, respectively. Conclusions: The long-term treatment results in elderly patients with CMPH fail compared to those in the CMPH totality, due to the development of age-related diseases and vascular accidents caused by leuko- and thrombocytosis

Modern ideas about the mechanisms of malignant transformation lung cancer

The last 30 years have witnessed of truly revolutionary events in fundamental oncology. The rapid development of molecular genetics, in particular the discovery of oncogenes and anti-oncogenes, radically modified the concepts of the mechanisms appearance tumors. Nevertheless, it is assumed that progress in the field of theoretical barely affected by the state of affairs in practical oncology. Contents of this paper are intended to demonstrate the failure of such statements. Indeed, if the 70s and 80s. XX century were characterized by progress predominantly in the experimental area, the symbol of the last decade it became practical achievements of molecular oncology. By now the most notable successes marked in the development of laboratory methods for detection of cancer risk groups, search for diagnostic and prognostic markers neoplasm’s develop pathogenetic approaches to chemoprevention and chemotherapy of lung cancer

Statusul hormonal al pacientelor cu tumori maligne primar-multiple ale organelor hormonal dependente

Prezentul studiu, fi ind consacrat uneia din cele mai difi cile ramuri ale oncologiei clinice – TMPN ale OHD, totalizează rezultatul investigaţiilor prospective complexe şi aprofundate ale aspectelor etiopatogenetice ale acestor afecţiuni la pacientele din ţara noastră. S-a stabilit deja, că factorii de risc pot fi diverşi nu numai în diferite populaţii, dar şi se pot schimba în aceiaşi populaţie în rezultatul schimbărilor sociale, stării ecologice etc. Din această cauză concepţiile legate de particularităţle homeostazei hor monale ale acestor paciente provoacă până în prezent discuţii aprinse. În literatura de specialitate se vehiculează diferite păreri referitor la caracteristica homeostazei hormonale la pacientele cu CPMB al GM, cancer endometrial, ovarian, al glandei tiroide, segmentului drept al colonului. S-a constatat că apariţia TMPM este determinată de dereglări severe ale echilibrului neurohormonal, ale sitemului hopotalamo-hopofi zar-ovarian şi organele „ţintă” care creează fondul premorbid şi infl uenţează evoluţia proceselor în efi cacitatea tratamentului polineoplaziilor

The influence of preoperative antibiotic prophylaxis of colorectal cancer on the abundance of some taxons from the composition of the intestinal microbiome

Introduction. The human gastrointestinal tract hosts a complex and dynamic population of microorganisms. The intestinal microbiota plays a fundamental role in human health, preventing the colonization of pathogens, regulating intestinal immunity, and is also involved in homeostasis. The intake of antibiotics has a significant impact on bacterial diversity. Thus, their effects on the host through the gut microbiome are immense and can affect various body functions, including the formation of antibiotic-resistant strains, making hosts more susceptible to infection with pathogens. Uncontrolled administration and broad-spectrum antibiotics reduce the diversity of the intestinal microbiota. In the last decade, studies on the human microbiome have been facilitated by advances in sequencing technologies, and profiling of the genomic composition of microbial communities has allowed the accumulation of new knowledge on the biodiversity, taxonomy, and phylogeny of the gut microbiome. Aim. It was proposed to identify the composition of the colonic microbiome and the changes induced by antibiotics, using the NGS Ion Torrent technology. Material and methods. In the study, the aim was to compare the composition of the intestinal microbiome before (M) and after (T) antibiotic prophylaxis in a group of 128 oncological patients. The subjects included in the study represented adult patients with colorectal cancer undergoing surgery involving antibiotic prophylaxis, including patients undergoing neoadjuvant treatment after a break of at least 21 days and who had not undergone mechanical preparation of the colon in the last 30 days before admission and had not administered antibiotics in the last 30 days before admission. Patients' microbiome samples were collected by rectal swab before and after antibiotic prophylaxis, followed by bacterial DNA extraction and subsequent bacterial 16S gene sequencing using Ion Torrent NGS technology. Ten different types of antibiotics were used with an average duration of administration of 5.34 days. Results. Pooled analysis of cohort M and T samples revealed 26 genera with a mean relative abundance greater than 1%. Out of 167 detected in both research groups, 22 genera have an average relative abundance >1.00% in group M and 18 in group T. The chao1 index varied less among samples in group M compared to samples in group T. In cohort M the highest abundance showed next genera: Prevotella (14.73%), Bacteroides (14.24%) and Faecalibacterium (7.51%), while in cohort T -Enterococcus (38.83%) and Corynebacterium (11.32%). In research group M, these two taxa showed an abundance of 0.15% and 2.16%, respectively. Conclusions.The average relative abundance of Enterococcusspp. and Coryne-bacterium spp. taxa from group T indirectly indicates a probable multi-resistance acquired following the large-scale administration of antibiotics in the population of the Republic of Moldova

Particularităţi hormonale şi imunologice în carcinomul lobular a glandei mamare

Studiul indicilor homeostazei imunologice (CD-19, CD-3, CD-4, CD-8, CD-5, CD-16, CD-HLA DR, CD4/ CD8, CD4 CD8/CD3) şi hormonale (Prolactina, FSH, LH, Estradiol, Progesteron, Cortizol, DHEAS, TSH, T3, T4) la 22 bolnave de CGM forma lobulară şi 92 bolnave de CGM forma ductală a confirmat divergenţe a indicilor studiaţi în CGM lobular faţă de cel ductal care se manifestă prin nivelul mai scăzut a Prolactinei (respectiv 14,8 2,8 ng/ml şi 19,3 1,96 ng/ml), Estradiolului (respectiv 56,3 11,54 ng/ml şi 87,8 7,69 ng/ml), Progesteronului ( respectiv 2,44 0,81 ng/ml şi 4,10 0,71 ng/ml), şi majorarea nivelului Cortizolului (respectiv 21,3 3,45 mg/dl şi 17,6 0,90 mg/dl) faţă de cel ductal. Particularităţile homeostazei imunologice în cancerul lobular faţă de cel ductal, s-au manifestat prin scăderea veridică a CD – 19 (respectiv 6,31 0,86 şi 8,83 0,61; p< 0,0220) şi nivelul mai înalt al CD-3 şi CD-5 în cancerul lobular faţă de cel ductal

Imunodepresia – potenţial factor de risc în cancerul primar-multiplu al organelor hormonodependente

La baza apariţiei tumorilor maligne în general şi, în special, ale celor hormonal dependente stă starea imună a organismului. Defi cienţele imune sunt un cunoscut factor favorizant al apariţiei cancerului. Sistemul de supraveghere imunologică este sensibilizat de neoantigenele care apar pe suprafaţa celulelor transformate malign şi printr-o serie de mecanisme imunologice celulare şi umorale provoacă distrugerea lor. Un argument convingător în rolul depresiei imunologice în cancerigeneză este rezultatul creşterii frecvenţei cazurilor de neoplazii la pacientele cu terapie imunosupresivă îndelungată. Conform acestei teorii o imunitate defi cientă ar cauza apariţia polineoplaziilor şi chiar generalizarea lor, iar o imunitate activă, efi cientă ar reţine dezvoltarea lor, determinată de acţiunea diverşilor factori cancerigeni, ar produce regresiunea lor sau evoluţia lentă a maladiei. Incontestabil, sistemul imun are un rol major în protejarea organismului împotriva cancerului

Hereditary theory of lung cancer

Natura ereditară a cancerului este una din cele mai studiate în cazul tumorilor maligne, cum ar fi tumori embriogene la copii (retino-şi nefroblastomul), cancerul colorectal, cancerul sistemului de reproducere feminin (cancerul glandei mamare, ovarian), cancerul tiroidian medular. Problemele legate de cancerul pulmonar de pe aceste poziţii nu sunt dezvoltate. Studiul se bazează pe datele de la aproximativ 2000 de pacienţi cu cancerul pulmonar, care au fost investigaţi şi supuşi tratamentului în Institutul Oncologic, Republica Moldova şi Institutul de Oncologie N.N. Petrov, în ultimii 10 ani. Finalizată genotiparea genelor apoptozei, HRAS1, GSTM1, CYP1A1, L-myc. Pentru prima dată, ca urmare a dereglărilor complexe a fost propus şi bazat teoretic conceptul a două variante patogenetice majore de cancer pulmonar: ereditar şi ecologic. Este prezentată o analiză comparativă a parcursului în variantele evidenţiate patogenetice, au fost studiate particularităţile de dezvoltare locală, a metastazelor, opţiunile de tratament şi rezultatul bolii în cazul variantei ereditare. A fost efectuată analiza genetico-moleculară de markeri şi asocierea lor cu susceptibilitatea la boală, care este un domeniu nou şi promiţător de cercetare. În baza teoriei ereditare a cancerului pulmonar apare posibilitatea de a ridica problema depistării precoce (preclinice), profilaxiei acestei boli prin oferirea consultaţei specializate medicale şi genetice