La baza apariţiei tumorilor maligne în general şi, în special, ale celor hormonal dependente stă starea imună a organismului. Defi cienţele imune sunt un cunoscut factor favorizant al apariţiei cancerului. Sistemul de supraveghere imunologică este sensibilizat de neoantigenele care apar pe suprafaţa celulelor transformate malign şi printr-o serie de mecanisme imunologice celulare şi umorale provoacă distrugerea lor. Un argument convingător în rolul depresiei imunologice în cancerigeneză este rezultatul creşterii frecvenţei cazurilor de neoplazii la pacientele cu terapie imunosupresivă îndelungată. Conform acestei teorii o imunitate defi cientă ar cauza apariţia polineoplaziilor şi chiar generalizarea lor, iar o imunitate activă, efi cientă ar reţine dezvoltarea lor, determinată de acţiunea diverşilor factori cancerigeni, ar produce regresiunea lor sau evoluţia lentă a maladiei. Incontestabil, sistemul imun are un rol major în protejarea organismului împotriva cancerului

Sofroni, Larisa

Stratan, Valentina

Tcaciuc, Diana

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

182 Buletinul AȘM IMUNODEPRESIA – POTENȚIAL  FACTOR DE RISC ÎN CANCERUL PRIMAR-MULTIPLU AL ORGANELOR HORMONODEPENDENTE   Larisa Sofroni – dr.hab.med., conf. cercet., Valentina Stratan – dr.med., medic biolog,  Diana Tcaciuc – colab. șt. stagiar,IMSP Institutul Oncologic e-mail sofronilarisa@yandex.ru tel.serviciu 022 85.24.60RezumatLa baza apariţiei tumorilor maligne în general şi, în special, ale celor hormonal dependente stă starea imună a organismului. Defi cienţele imune sunt un cunoscut factor favorizant al apariţiei cancerului. Sistemul de supraveghere imunologică este sensibilizat de neoantigenele care apar pe suprafaţa celulelor transformate malign şi printr-o serie de mecanisme imunologice celulare şi umorale provoacă distrugerea lor. Un argument convingător în rolul depresiei imunologice în cancerigeneză este rezultatul creşterii frecvenţei cazurilor de neoplazii la pacientele cu terapie imunosupresivă îndelungată. Conform acestei teorii o imunitate defi cientă ar cauza apariţia polineoplaziilor şi chiar generalizarea lor, iar o imunitate activă, efi cientă ar reţine dezvoltarea lor, determinată de acţiunea diverşilor factori cancerigeni, ar produce regresiunea lor sau evoluţia lentă a maladiei. Incontestabil, sistemul imun are un rol major în protejarea organismului împotriva cancerului.Cuvinte-cheie: cancer mamar, endometriu, ovare, imunitate celulară, umorală, T-limfocite, B-limfocite, imunoglobulineSummary. Immunosuppression – potential risk factor of primary multiple cancer of hormone dependent organs of womenOn the emergence of malignant tumors in general and, in particular, it is dependent on hormonal status of the body’s immune. Immune defi ciencies are a known factor favoring the emergence of cancer. Immunological surveillance system is sensitized new antigens  appearing on the surface of malignant and transformed cells by a series of cellular and humoral immune mechanisms cause their destruction. A convincing in the role of immunological depression is the result of incre-ased carcinogenicity cases of cancer in patients with long immunosuppressive therapy. According to this theory defi cient immunity would cause cancers  appearance and even their generalization and active immunity, would retain effective their development, driven by the action of various carcinogens, would produce their regression or slow progress of the disease. Unquestionably, the immune system plays a major role in protecting the body against cancer. Key words: breast, endometrium, ovary, cellular immunity, humoral, T-lymphocytes, B-lymphocytes, immunoglo-bulins.Резюме.  Иммунодепрессия – потенциальный фактор риска в  развитие первично-множественного рака гормонозависящих органов Развитие  злокачественных опухолей в целом и, в частности, гормонозависящих органов  зависит от иммун-ной системы организма.  Иммунодепрессия является благоприятствующим фактором для  появления и развития рака. Иммунная система реагирует на неоантигены на поверхности трансформированных  злокачественных кле-ток и запускает клеточные  и гуморальные  иммунные механизмы для  их уничтожения. Длительная иммуноде-прессия способствует развитию механизмов канцерогенеза. Отмечается  учащение  случаев рака у пациенток  на фоне  длительной  иммуносупрессивной терапии. Бесспорно, иммунная система играет важную роль в защите организма от рака. Ключевые слова: молочная железа, эндометрий, яичники, клеточный, гуморальный иммунитет, Т-лимфоци-ты, В-лимфоциты, иммуноглобулины183Științe MedicaleActualitatea temeiÎn ultimele decenii au apărut numeroase cercetări ştiinţifi ce dedicate particularităţilor imunologice ale pacientelor cu  cancer  primar-multiplu al glandelor mamare.După cum se ştie, imunitatea celulară – T-limfoci-tele – au câteva funcţii importante:  – răspund de dezvoltarea reacţiilor imunologice celulare de hipersensibilitate cu acţiune întârziată; – efectuează reacţia imunităţii transplantaţionale;  – răspunde de rezistenţa contra unor infecţii bac-teriale; – efectuează protecţia contra cancerului; – reglează principalele funcţii ale organismului cu ajutorul T-supresorilor.Răspunzătoare de imunitatea organismului este şi imunitatea umorală – imunoglobulinele şi B-limfocite-le. Antigenele umorale corespund structurilor particu-lare ale tumorii, ele se pot localiza intracelular, extrace-lular sau pe membrana celulei tumorale, cea din urmă fi ind mai importantă din punct de vedere imunologic, deoarece organismul poate recunoaşte asemenea anti-gene drept „non-self“, dezvoltând reacţia imună. Limfocitele B sunt celule limfoide cu origine în măduva osoasă, principala lor funcţie este de recu-noaştere a antigenelor şi, ca urmare, de diferenţiere în celulele secretoare de imunoglobuline – anticorpi. Scopul studiuluiStudierea capacităţii reactive a organismului la pacientele cu cancer primar-multiplu al organelor hormonodependente. Material și  medode de investigațiiStudiul s-a efectuat în baza datelor clinice şi pa-raclinice a 305 paciente oncologice, tratate în IMSP IO din Republica Moldova în perioada anilor 2000 – 2005, vârsta cărora a variat de la 25–79 de ani. Pacientele investigate au fost repartizate în două loturi: lotul I este format din 107 paciente cu CPM al OHD – al glandelor mamare, corpului uterin, ovare-lor, glandei tiroide şi segmentul drept al colonului; lotul II – 198 paciente cu cancer mamar unila-teral.Pacientele lotului I la rândul lor au fost divizate în următoarele subgrupe. a. Cancer primar-multiplu bilateral al glandelor mamare – 74 paciente:  A. 30 paciente cu cancer sincron; B. 44 paciente cu cancer metacron;b. Cancer mamar asociat cu cancer hormonode-pendent de altă localizare – 22 paciente;c. Cancer primar-multiplu al organelor hormo-nodependente, care nu includ glandele mamare – 11 paciente.Pentru determinarea statusului imunologic s-au apreciat: a) imunitatea celulară (T-limf. spontane; T-limf. teofi lin rezistente; T-limf. teofi lin      sensibile; T-limf. active);b) din imunitatea umorală s-au determinat B lim-focitele; c) imunoglobulinele  clasei A, G şi M.Pentru determinarea  atât a imunității celulare, cât și a B limfocitelor s-a folosit metoda testelor de rozetare.Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor clasei A, G şi M s-a efectuat prin metoda de imunodi-fuzie radiară în gel (după Mancini).Cercetările imunologice au costat în aprecierea numărului relativ şi absolut de limfocite. Pentru apre-cierea acestora în ziua cercetării s-a apreciat numărul leucocitelor şi procentul limfocitelor după formula sângelui. În baza acestor doi indici am afl at valoarea absolută a limfocitelor care ne-a servit pentru calcu-larea numărului absolut al diferitor subpopulaţii lim-focitare. S-a determinat cantitatea relativă şi absolută a populaţiilor şi subpopulaţiilor de limfocite T. Pentru calculul numărului absolut de limfocite T- spontane în 1 ml de sânge ne-am folosit de formula: T-spont = Limfocite (abs) x% limfocite formatoare de rozete spontane : 100.Determinarea imunităţii celulare a constat în de-terminarea relativă şi absolută a populaţiilor şi subpo-pulaţiilor de limfocite T: T-limfocite totale determi-nate spontan, T-limfocite active, T-limfocite tratate cu teofi lină, T - limfocite teofi lin rezistente, iar diferenţa dintre cantitatea de celule T-control, prelucrate cu soluţie fi ziologică şi T teofi lin rezistente a constituit T-limfocitele sensibile la teofi lină.  Determinarea imunităţii umorale – a B limfoci-telor.Limfocitele B umane posedă la nivelul membranei celulare receptori, care ataşează la suprafaţa membra-nei hematii de oaie încărcate cu anticorpi şi comple-ment. Limfocitele B formează rozete prin intermediul receptorilor. Rozetele se fi xează şi se numără în froti-uri native sau colorate. Calcularea numărului nativ de limfocite B în 1 ml de sânge s-a efectuat după formula: B limf.= limfocitele absolute x% limfocitelor formula-toare de rozete : 100.Valorile numerice ale cercetărilor realizate au fost supuse analizei statistice, calculându-se parametrii variaţionali, indicatorii intensivi, valorile medii (M), eroarea standard a mediei (m), intervalul de fi delitate a mediei (e). Pentru compararea variabililor discrete s-a utili-zat metoda X2 cu corecţia Yates şi metoda exactă a 184 Buletinul AȘMlui U-Fişer, luând în consideraţie numărul mic de pa-ciente în lotul cu TMPM fără implicarea în proces a glandelor mamare. Semnifi caţia diferenţelor statistice dintre valorile medii s-a determinat prin metoda T-Student.  Statistic semnifi cative s-au considerat diferenţele când valoa-rea bilaterală a indicilor a fost p<0,05.Rezultate La pacientele investigate s-au apreciat următorii indici: T-limfocitele totale, T-limfocitele teofi lin-re-zistente, T-limfocitele teofi lin-sensibile şi T-limfoci-tele active;  din imunitatea umorală s-au determinat B limfocitele; imunoglobulinele  clasei A, G şi M. La pacientele cu procese bilaterale ale glandelor mamare T-limfocite totale au alcătuit 46,4 ±0,9%, la pacientele cu procese metacrone acest indice a fost mai înalt – 47,0±1,4%, decât la cele sincrone – 45,4±1,1%, (Tab. 1). La pacientele cu CM şi Ca al altor organe T-lim-focitele totale au alcătuit 46,0±2,4%, iar la cele cu CPM al OHD care nu includ GM acest indice a fost cel mai mic – 44,6±2,2%, faţă de 48,6 ± 0,3% – la pacientele cu cancer mamar unilateral (p I – IV  <0,05; p A - IV <0,01).La pacientele cu CPMB al GM T-limfocitele te-ofi lin rezistente au alcătuit 27,2±0,7%, nivelul cel mai mic a fost la pacientele cu CPM al OHD care nu includ GM – 25,3 ± 3,2%, faţă de pacientele cu CU al GM, la care T-limfocitele teofi lin-rezistente au fost cel mai inalte – 29,6±0,3% (p I – IV <0,01 şi (p A – IV <0,001).La pacientele cu CPMB şi CU al GM T-limfocitele teofi lin-sensibile practic au fost identice – 18,2±0,9% şi 18,9 ± 0,3%, faţă de cele cu CPM al OHD care nu includ GM, care au avut cel mai mic indice – 17,6 ± 2,2%. Cel mai mare indice l-au avut pacientele cu CM Tabelul 1Imunitatea celulară a pacientelor cu diverse asociaţii de CPM al OHD şi cancer mamar unilateralGrupul de  pacienteIndicii imunităţii celulare (M±m)T-limf. tot. (%) T-limf. teofi l.rez.(%)T-limf.  teofi l.sens. (%)T-limf. act.(%)I.CPMB al GM 46,4 ±0,9 27,2±0,7 18,3±0,7 28,2±1,0A.Sincron 45,4±1,1 26,1±0,9 18,6±1,0 27,1±1,3B.Metacron 47,0±1,4 27,9±1,1 18,2±0,9 28,2±1,5II.CM şi Ca al altor organe 46,0±2,4 27,9±1,2 19,2±1,4 28,4±1,9III.CPM al OHD care nu includ GM 44,6±2,2 25,3±3,2 17,6±2,2 25,9±2,9IV.CU al GM 48,6±0,3 29,6±0,3 18,9±0,3 31,5±0,3P p I – IV  <0,05 pA - IV <0,01p I – IV  <0,01 pA - IV <0,001p I – IV  <0,01           p A – IV <0,01p B – IV< 0,05        Tabelul 2Imunitatea umorală la pacientele cu diverse asociaţii de CPM al OHD şi cancer mamar unilateralGrupul de pacienteValoarea indicilor   (mg/ml) (M±m)Ig AVariaţiaponderii specifi ce Ig GVariaţiaponderii specifi ce IgMVariaţia ponderii specifi ce B- limfocite(%)ValminVal.maxVal.minVal.maxVal.minVal.maxI.CPMB al GM 1,7±0,2 2,0 0,8 9,3±0,3 16,2 6,8 1,0±0,1 0,6 1,2 14,6±1,6A.Sincron 1,6±0,2 2,0 0,9 8,9±0,2 13,0 7,5 1,0±0,1 0,8 1,1 16,9±1,1B.Metacron 1,9±0,3 1,9 0,8 9,6±0,4 12,0 7,8 1,0±0,1 0,6 1,2 13,1±0,6II.CM şi Ca a altor organe 1,8±0,4 1,7 0,7 9,1±0,5 11,2 6,8 1,2±0,1 1,0 1,211,6±1,1III.CPM al OHD care nu includ GM 1,3±0,2 1,8 0,6 8,5±0,3 12,0 8,7 0,9±0,1 0,9 1,3 11,6±1,2IV.CU al GM 1,8±0,1 2,0 1,0 8,9±0,1 13,1 8,9 1,1±0,1 1,1 1,7 11,7±0,2P p I+II –III<0,05185Științe Medicaleşi Ca al altor organe –19,2±1,4%, însă diferenţă sta-tistic veridică între loturi nu am depistat. T-limfocite active practic au fost depistate în mod egal la pacien-tele cu polineoplazii cu afectarea glandelor mamare – în 28,2±1,0% – 28,4±1,9% cazuri, la pacientele cu CPM al OHD care nu includ GM acest indice a fost cel mai mic – 25,9±2,9%, faţă de pacientele cu CU al GM – 31,5±0,3% (p I – IV <0,01), (pA – IV <0,01) şi (p B – IV < 0,05).Imunitatea umorală la pacientele cu polineopla-zii şi cancer mamar denotă indicii IgA mai mari la pacientele cu afectarea glandelor mamare – 1,6±0,2 - 1,9±0,3 mg/ml, comparativ cu cele fără implicarea acestora în proces – 1,3±0,2 mg/ml (Tab. 2). Nivelul IgG de asemenea e mai înalt la pacientele cu implicarea în proces a glandelor mamare, decăt la cele cu CPM al OHD care nu includ GM, respectiv 9,6±0,4 mg/ml şi 8,5±0,3 mg/ml – (p I+II –III< 0,05).Indicii Ig M relatează despre o scădere identică la pacientele fără afectarea glandelor mamare, faţă de cele care au avut implicate în proces  GM  – 0,9±0,1 şi 1,2±0,1 mg/ml. Cantitatea B-limfocitelor s-a dovedit a fi  mai ridi-cată la pacientele cu procese bilaterale ale glandelor mamare – 14,6±1,6%, îndeosebi în CPMS al GM – 16,9±1,1%, faţă de CM şi Ca al altor organe, CPM al OHD care nu includ GM şi pacientele cu CU al GM – 11,6±1,1% – 11,7±0,2%, cu toate acestea, nu am depistat semnifi caţie statistic veridică. Concluzii:1. Pacientele cu CPMB al GM, îndeosebi cele cu CPMS al GM, faţă de cele cu CU al GM se carac-terizează prin scăderea indicilor imunităţii celulare: a T-limf. totale (45,4±1,1 şi 48,6±0,3%), a T-limf. teofi l. rez. (26,1±0,9 şi 29,6±0,3%) şi a T-limf. act.(27,1±1,3 şi 31,5±0,3%), iar cele cu CPM, care nu includ GM se caracterizează prin scăderea imunită-ţii umorale (a Ig G), faţă de cele cu afectarea GM (8,5±0,3 şi 9,3±0,3%).2. Imunitatea umorală la pacientele cu poline-oplazii şi cancer mamar denotă indicii IgA mai mari la pacientele cu afectarea  GM – 1,6±0,2 – 1,9±0,3 mg/ml, comparativ cu cele fără implicarea acestora în proces – 1,3±0,2 mg/ml.  Nivelul IgG de aseme-nea e mai înalt la pacientele cu implicarea în proces a   GM, decăt la cele cu CPM al OHD care nu includ GM, respectiv 9,6±0,4 mg/ml şi 8,5±0,3 mg/ml – (p I+II –III< 0,05),  iar  indicii Ig M relatează des-pre o scădere identică la pacientele fără afec-tarea  GM, faţă de cele care au avut implica-te în proces  GM – 0,9±0,1 şi 1,2±0,1 mg/ml. Bibliografi e1. Гатаулин И., Петров С., Шамсутдинова Я. Клинико-иммуноморфологические аспекты диагно-стики и прогнозирования результатов лечения колорек-тального рака. Материалы  VI Всероссийского съезда онкологов. Ростов-на-Дону. 2013. 2. с. 282-283.2. Гренев М., Голубева А. Рак, иммунитет, имму-нореабилитация //Вестник хирургии. 2008. 1. с. 76-77.3. Демидов С. Гормонально-иммунологический статус при пролиферативных дисплазиях молочных желез и способы его коррекции. Автореф. дисс.канд.мед. наук. М. 1991. с. 22. 4. Дмитриев Ю., Павлова И., Федорова Т. Имму-номониторинг онкологических больных. Материалы VI Всероссийского съезда онкологов. Ростов-на-Дону. 2005. 2. с. 307-308.5. Добренький М., Добреникий А. Состояние клеточного иммунитета у больных гормональными ги-перплазиями и раком молочной железы и его динамика в процессе лечения//Вопр. практ. онкол./Астрах. Гос. Мед. Акад.  2009. с. 62-67.6. Довгалюк А. Рак молочной железы. Этиоло-гия, клиника, диагностика, лечение вопросы медико-социальной экспертизы и реабилитации. С.-Петербург. 2001.7. Имянитов Е., Окулов В., Того А. Иммуно-гено-терапия рака. Cборник научных работ онкологического диспансера С.-Петербурга.С.-Петерб.,2006. с. 226-234.8. Имянитов Е., Пожарисский Н., Хансон К. Мо-лекулярно-генетические подходы к профилактике, диа-гностике и лечению новообний//Казанский Мед. Журн. 4. 2000. с. 322.

Imunodepresia – potenţial factor de risc în cancerul primar-multiplu al organelor hormonodependente

https://bulmed.md/bulmed/article/download/2391/2391

Imunodepresia – potenţial factor de risc în cancerul primar-multiplu al organelor hormonodependente

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science