Functional neurosurgery in Moldova. Percutaneus trigeminal ganglion compression

Introduction: Trigeminal neuralgia (TN) is a clinical diagnosis characterized by facial pain within the distribution of the trigeminal nerve, predominantly unilateral, triggerable, paroxysmal, severe, electric shock, and is either predominantly episodic or constant. Clinical examination shows no trigeminal sensory disturbance and a normal neurological examination. Surgical treatment is recommended for patients with TN that is medically refractory, who are intolerant of medication or who prefer surgery as their primary treatment of this condition. Idiopathic trigeminal neuralgia has an incidence of 3-5/100000 cases. Since the description by Hartel in 1912 of transovale trigeminal rhizotomy a number of treatment options have been described. In patients unsuitable for microvascular decompression, selective interruption of the nociceptive fibers in most cases can provide pain relief. We present our experience on a case of TN treated in our clinic using C-arm guided rhizotomy. Methods: Subject - 56 year old woman diagnosed with idiopathic trigeminal neuralgia, drug resistant. Pharmacotherapy for 2 years, during pain episodes with Carbamazepine 400-800 mg/day. The patient was under neroleptanalgesia in the supine position. Placement of the stylet needle according to the Hartel’s landmarks. Under Rx control the needle entered at a point 2.5-3 cm lateral to the mouth’s commisure targeting the foramen ovale (FO) situated at the 90° intersection of the ipsilateral pupillary line with a point 3 cm in front of the tragus. A No. 4 Fogarty balloon catheter with cannula were introduced. After the insertion of the catheter under Rx control the balloon was expanded to a pear-shaped form with injection of a radio-opaque contrast and compression for 60-90s. No complications occurred. Results: Pain relief was acquired in matter of hours and recurrence produced at 3 years post interventional. Conclusion: We conclude that the balloon compression seems to be an effective method in the treatment of idiopathic trigeminal neuralgia. Careful advancement of the needle and catheter with the help of anatomic landmarks and radiological guidance may minimize the risk of technical problems and postsurgical morbidity. We also emphasize that the surgeon should make every possible effort to obtain the pear-shaped balloon with compression time (60-90s) for favorable results

Managementul hidrocefaliei în statusul vegetativ persistent. (Caz clinic)

Statusul vegetativ persistent (SVP) este defi nit ca stare de păstrare a funcţiilor autonome şi a refl exelor primitive, fără abilitatea de a interacţiona evident cu mediul înconjurător, care este prezent timp de o lună după suportarea unei leziuni cerebrale traumatice sau nontraumatice. Hidrocefalia este întâlnită foarte des la pacienţii în stare vegetativă. Noi descriem un caz de recuperare excelentă a unui pacient din starea vegetativă posttraumatică după efectuarea intervenţiei chirurgicale de şuntare ventriculoperitoneală pentru hidrocefalie

CAROTID ARTERY DISSECTION AND ISCHEMIC STROKE IN YOUNG ADULTS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Disecția arterelor cervicale (DAC) este responsabilă de 2% din toate accidentele vasculare cerebrale (AVC). Traumatismul regiunii cervicale este factorul etiopatogenetic principal ce conduce la apariția ischemiei cerebrale, iar teritoriul cel mai frecvent afectat este bazinul arterei cerebri media (ACM). Scopul lucrării. Descrierea evoluției și a conduitei a unui pacient cu disecție de artera carotidă și accident vascular cerebral ischemic. Materiale și Metode. Prezentarea cazului clinic a unui pacient tânăr cu disecție traumatică de artera carotidă internă și AVC ischemic tratat prin trombectomie mecanică. Rezultate. Bărbat de 23 ani, s-a adresat la câteva ore de la un traumatism sportiv din cauza deficitului motor și afaziei instalate acut. La examinarea prin CT cerebral și Angio-CT s-a determinat ocluzia ACM pe stânga în segmentul M1,M2, disecție intimală post-traumatica a arterei carotide interne stângi în segmentul cervical. A fost stabilit diagnosticul de AVC ischemic în bazinul ACM stângă cu hemiplegie pe dreapta și afazie senzo-motorie, NIHSS-17p. S-a intervenit prin trombextracție mecanică și s-a obținut scor de revascularizare TICI IIB, cu îmbunătățirea NIHSS-10p. După 2 zile, statusul neurologic în agravare, posibil din cauza progresiei edemului cerebral și s-a efectuat craniectomie decompresivă. A fost externat după 18 zile de spitalizare cu regresia totală a afaziei și parțială a hemiparezei, NIHSS-7p, mRs-3p. Concluzii. Identificarea precoce a DAC, abordare promptă a pacientului și metodele moderne de tratament pot îmbunătăți prognosticul și pot reduce rata severității sechelelor, în special la pacienții tineri.Background. Cervical artery dissection (CAD) leads to ischemic stroke in 2% of cases. Neck trauma is the most common etiopathogenetic factor in carotid dissection and cerebral ischemia in the middle cerebral artery (MCA). Objective of the study. Description of the evolution and medical approach of a patient with carotid artery dissection and ischemic stroke (IS). Materials and Methods. Presentation of a case of a young patient with traumatic internal carotid artery (ICA) dissection and IS treated by mechanical thrombectomy. Results. A 23-year-old male was admitted to hospital after a sports injury with acute onset of a motor deficit and aphasia. Cerebral CT and Angio-CT showed occlusion of the left MCA in the M1, M2 segment, and post-traumatic dissection of the left ICA in the cervical segment. It was established diagnosis of ischemic stroke in the left MCA with right hemiplegia and global aphasia, NIHSS-17p. After mechanical thrombectomy was obtained a TICI IIB score of revascularization with the improvement of NIHSS-10p. After 2 days, because of the worsened neurological status, possibly due to the progression of cerebral edema was performed a decompressive craniectomy. The patient was discharged after 18 days of treatment, with moderate hemiparesis and without aphasia, NIHSS-7p, mRs-3p. Conclusion. Early identification of CAD and proper treatment can improve the prognosis of patients and reduce the severity of sequelae, especially in young patients

Disecția arterei carotide și accidentul vascular cerebral ischemic la tineri

Introducere Disecția arterelor cervicale DAC este responsabilă de 2% din toate accidentele vasculare cerebrale AVC. Traumatismul regiunii cervicale este factorul etiopatogenetic principal ce conduce la apariția ischemiei cerebrale, iar teritoriul cel mai frecvent afectat este bazinul arterei cerebri media ACM. A fost stabilit diagnosticul de AVC ischemic în bazinul ACM stîngă cu hemiplegie pe dreapta și afazie senzomotorie NIHSSp S-a intervenit prin trombextracție mecanică și s-a obținut scor de revascularizare TICI IIB cu îmbunătățirea NIHSS-10p. Scopul lucrării. Descrierea evoluției și a conduitei unui pacient cu disecție de artera carotidă și accident vascular cerebral ischemic. Rezultate. Bărbat de 23 ani s-a adresat la cîteva ore de la un traumatism sportiv din cauza deficitului motor și afaziei instalate acut. La examinarea prin CT cerebral și AngioCT s-a determinat ocluzia ACM pe stînga în segmentul M1M2, disecție intimala posttraumatică a arterei carotide interne stîngi în segmentul cervical. După 2 zile din cauza progresiei edemului cerebral și statusului neurologic în agravare s-a efectuat craniectomie decompresivă. Pacientul fost externat după 18 zile de spitalizare cu regresia totală a afaziei și parțială a hemiparezei NIHSS-7p mRs-3p iar peste 3 luni la un control Follow up simptomatica neurologica în regresie pîna la NIHSS-4 p, mRs-2p

Disecția arterei carotide și accidentul vascular cerebral ischemic la tineri

Background. Cervical artery dissection (CAD) leads to ischemic stroke in 2% of cases. Neck trauma is the most common etiopathogenetic factor in carotid dissection and cerebral ischemia in the middle cerebral artery (MCA). Objective of the study. Description of the evolution and medical approach of a patient with carotid artery dissection and ischemic stroke (IS). Materials and Methods. Presentation of a case of a young patient with traumatic internal carotid artery (ICA) dissection and IS treated by mechanical thrombectomy. Results. A 23-year-old male was admitted to hospital after a sports injury with acute onset of a motor deficit and aphasia. Cerebral CT and Angio-CT showed occlusion of the left MCA in the M1, M2 segment, and post-traumatic dissection of the left ICA in the cervical segment. It was established diagnosis of ischemic stroke in the left MCA with right hemiplegia and global aphasia, NIHSS-17p. After mechanical thrombectomy was obtained a TICI IIB score of revascularization with the improvement of NIHSS-10p. After 2 days, because of the worsened neurological status, possibly due to the progression of cerebral edema was performed a decompressive craniectomy. The patient was discharged after 18 days of treatment, with moderate hemiparesis and without aphasia, NIHSS-7p, mRs-3p. Conclusion. Early identification of CAD and proper treatment can improve the prognosis of patients and reduce the severity of sequelae, especially in young patients.Introducere. Disecția arterelor cervicale (DAC) este responsabilă de 2% din toate accidentele vasculare cerebrale (AVC). Traumatismul regiunii cervicale este factorul etiopatogenetic principal ce conduce la apariția ischemiei cerebrale, iar teritoriul cel mai frecvent afectat este bazinul arterei cerebri media (ACM). Scopul lucrării. Descrierea evoluției și a conduitei a unui pacient cu disecție de artera carotidă și accident vascular cerebral ischemic. Materiale și Metode. Prezentarea cazului clinic a unui pacient tânăr cu disecție traumatică de artera carotidă internă și AVC ischemic tratat prin trombectomie mecanică. Rezultate. Bărbat de 23 ani, s-a adresat la câteva ore de la un traumatism sportiv din cauza deficitului motor și afaziei instalate acut. La examinarea prin CT cerebral și Angio-CT s-a determinat ocluzia ACM pe stânga în segmentul M1,M2, disecție intimală post-traumatica a arterei carotide interne stângi în segmentul cervical. A fost stabilit diagnosticul de AVC ischemic în bazinul ACM stângă cu hemiplegie pe dreapta și afazie senzo-motorie, NIHSS-17p. S-a intervenit prin trombextracție mecanică și s-a obținut scor de revascularizare TICI IIB, cu îmbunătățirea NIHSS-10p. După 2 zile, statusul neurologic în agravare, posibil din cauza progresiei edemului cerebral și s-a efectuat craniectomie decompresivă. A fost externat după 18 zile de spitalizare cu regresia totală a afaziei și parțială a hemiparezei, NIHSS-7p, mRs-3p. Concluzii. Identificarea precoce a DAC, abordare promptă a pacientului și metodele moderne de tratament pot îmbunătăți prognosticul și pot reduce rata severității sechelelor, în special la pacienții tineri

Intraoperative Monitoring in Neurosurgery

Coordonator ştiinţific: Andronachi Victor Institutul de Neurologie şi NeurochirurgieIONM is the application of a variety of electrophysiological and vascular monitoring procedures during surgery to allow early warning and avoidance of injury to nervous system structures.This article highlights advances in IOM technologies including the use of motor and somatosensory evoked potentials to assess the integrity of descending corticospinal and ascending somatosensory pathways, electromyography to assess the integrity of cranial nerves or spinal nerve roots, various approaches including brainstem auditory evoked potentials and cochlear nerve action potentials to enhance the safety of vestibular schwannoma surgery. IOM este o metodă de evaluare a înregistrărilor activităţii electrofiziologice a structurilor nervoase şi a modificărilor fluxului sangvin cerebral cu scop de prevenire şi de evitare a afectării acestor structuri pe parcursul intervenţiei chirurgicale. Acest articol reflectă rolul IOM prin determinarea potenţialelor evocate somato-senzoriale şi motorii folosite pentru a aprecia integritatea căilor de conducere ascendente şi descendente ale sistemului nervos, de asemenea electromiografia ca metodă de apreciere a integrităţii nervilor cranieni şi spinali. Înregistrarea potenţialelor evocate auditive sau potenţialele de trunchi cerebral prezintă utilitate prin reducerea riscului de lezare a nervului vestibulocochlear în caz de schwanom vestibular

EARLY CAROTID ENDARTERECTOMY FOR SYMPTOMATIC INTERNAL CAROTID ARTERY STENOSIS IN THE ACUTE ISCHEMIC STROKE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Obiect de cercetare au fost rezultatele tratamentului microchirurgical al stenozei de arteră carotidă internă simptomatică prin Endarterectomia Carotidiana (CEA) în perioada acută a accidentului vascular cerebral efectuate în Departamentului Neurochirurgie a IMU. Scopul lucrării. Demonstrarea eficacității efectuării CEA la pacienții cu stenozei simptomatice a arterei carotide interne în perioada acută a accidentului vascular cerebral. Material și Metode. În perioada februarie 2019 - martie 2020, a fost efectuat un studiu retrospectiv, ce a inclus toți pacienții care au beneficiat de tratament chirurgical pentru stenoza semnificativă de arteră carotidă internă simptomatică în perioada de 48 ore-14 zile de la debutul maladiei. Rezultate. Un total de 35 de pacienți cu stenoză de arteră carotidă simptomatică (11,5%, n 4 bilaterală și 88,5%, n 31 unilaterală ) au beneficiat de tratament microchirurgical prin endarterectomie carotidiană pentru stenoza arterei carotide interne semnificative hemodinamic. Conform criteriilor de incluziune (22,8% femei și 77,2% bărbați; vârsta medie 64 ani, interval: 54-76; valoarea medie a scorului NIHSS preoperator 4, interval 0-18) toți pacienții operați au fost înscriși în acest studiu. Numărul mediu de zile post accident vascular cerebral în care a fost efectuată intervenția chirurgicală a fost ziua a 8-a (interval: 4-16). În perioada postoperatorie precoce rata combinată de deces / accident vascular cerebral / IM a fost 0%. Scorul NIHSS s-a îmbunătățit postoperator cu mai mult de 2 puncte (interval 0-12) în 45,7% din cazuri. Concluzii. Endarterectomia carotidă în perioada acută post accident vascular cerebral nu este însoțită de apariția complicațiilor și agravarea statutului neurologic.Background. The subject of research was the microsurgical treatment of symptomatic internal carotid artery stenosis by Carotid Endarterectomy (CEA) performed during the acute period of stroke in patients from Neurosurgery Department of Institute of Emergency Medicine. Objective of the study. Demonstration of CEA efficiency in patients with symptomatic stenosis of the internal carotid artery in the acute period and cerebrovascular accident. Material and Methods. Between February 2019 and March 2020, a retrospective study was performed, which included all patients who received surgical treatment for significant symptomatic internal carotid artery stenosis within 48 hours-14 days of disease onset. Results. A total of 35 patients with symptomatic carotid artery stenosis (11.5%, n 4 bilateral and 88.5%, n 31 unilateral) received microsurgical treatment by carotid endarterectomy for hemodynamically significant internal carotid artery stenosis. According to the inclusion criteria (22.8% women and 77.2% men; mean age 64 years, range: 54-76; mean value of preoperative NIHSS score 4, range 0-18) all operated patients were enrolled in this study. The average number of days after stroke in which the surgery was performed was day 8 (range: 4-16). In the early postoperative period, the combined death / stroke / MI rate was 0%. The NIHSS score improved postoperatively by more than 2 points (range 0-12) in 45.7% of cases. No local and systemic complications were registered. The evaluation of outcomes according to sex, comorbidities and NIHSS score did not presented any statistical correlation neither at the one month checkup. Conclusions. Carotid endarterectomy in the acute period after stroke is not accompanied by complications and worsening of neurological status

Endarterectomia carotidiană precoce în tratamentul stenozei simptomatice a arterei carotide interne în perioada acută a accidentului vascular cerebral ischemic

Background. The subject of research was the microsurgical treatment of symptomatic internal carotid artery stenosis by Carotid Endarterectomy (CEA) performed during the acute period of stroke in patients from Neurosurgery Department of Institute of Emergency Medicine. Objective of the study. Demonstration of CEA efficiency in patients with symptomatic stenosis of the internal carotid artery in the acute period and cerebrovascular accident. Material and Methods. Between February 2019 and March 2020, a retrospective study was performed, which included all patients who received surgical treatment for significant symptomatic internal carotid artery stenosis within 48 hours-14 days of disease onset. Results. A total of 35 patients with symptomatic carotid artery stenosis (11.5%, n 4 bilateral and 88.5%, n 31 unilateral) received microsurgical treatment by carotid endarterectomy for hemodynamically significant internal carotid artery stenosis. According to the inclusion criteria (22.8% women and 77.2% men; mean age 64 years, range: 54-76; mean value of preoperative NIHSS score 4, range 0-18) all operated patients were enrolled in this study. The average number of days after stroke in which the surgery was performed was day 8 (range: 4-16). In the early postoperative period, the combined death / stroke / MI rate was 0%. The NIHSS score improved postoperatively by more than 2 points (range 0-12) in 45.7% of cases. No local and systemic complications were registered. The evaluation of outcomes according to sex, comorbidities and NIHSS score did not presented any statistical correlation neither at the one month checkup. Conclusions. Carotid endarterectomy in the acute period after stroke is not accompanied by complications and worsening of neurological status.Introducere. Obiect de cercetare au fost rezultatele tratamentului microchirurgical al stenozei de arteră carotidă internă simptomatică prin Endarterectomia Carotidiana (CEA) în perioada acută a accidentului vascular cerebral efectuate în Departamentului Neurochirurgie a IMU. Scopul lucrării. Demonstrarea eficacității efectuării CEA la pacienții cu stenozei simptomatice a arterei carotide interne în perioada acută a accidentului vascular cerebral. Material și Metode. În perioada februarie 2019 - martie 2020, a fost efectuat un studiu retrospectiv, ce a inclus toți pacienții care au beneficiat de tratament chirurgical pentru stenoza semnificativă de arteră carotidă internă simptomatică în perioada de 48 ore-14 zile de la debutul maladiei. Rezultate. Un total de 35 de pacienți cu stenoză de arteră carotidă simptomatică (11,5%, n 4 bilaterală și 88,5%, n 31 unilaterală ) au beneficiat de tratament microchirurgical prin endarterectomie carotidiană pentru stenoza arterei carotide interne semnificative hemodinamic. Conform criteriilor de incluziune (22,8% femei și 77,2% bărbați; vârsta medie 64 ani, interval: 54-76; valoarea medie a scorului NIHSS preoperator 4, interval 0-18) toți pacienții operați au fost înscriși în acest studiu. Numărul mediu de zile post accident vascular cerebral în care a fost efectuată intervenția chirurgicală a fost ziua a 8-a (interval: 4-16). În perioada postoperatorie precoce rata combinată de deces / accident vascular cerebral / IM a fost 0%. Scorul NIHSS s-a îmbunătățit postoperator cu mai mult de 2 puncte (interval 0-12) în 45,7% din cazuri. Concluzii. Endarterectomia carotidă în perioada acută post accident vascular cerebral nu este însoțită de apariția complicațiilor și agravarea statutului neurologic

Statusul vegetativ persistent hidrocefalic. Prezentare de caz

La stabilirea diagnosticului de status vegetativ persistent este esențial de a exclude inițial hidrocefalia ca și cauză a deteriorării stării de constiință. Pentru a face un diagnostic diferențial între ventriculomegalie și hidrocefalie în afară de investigațiile imagistice prin CT sau IRM în dinamică este imperativă evaluarea semnelor clinice și paraclinice de creștere a presiunii intracraniene. În cazul statusului vegetativ hidrocefalic este important de a cunoaște la care pacienți operația de șuntare poate oferi un prognostic favorabil. Prezentăm în acest articol un caz de status vegetativ persistent apărut în urma accidentului vascular cerebral cu erupere în sistemul ventricular, complicat cu hidrocefalie, care a fost tratată ulterior prin șuntare ventriculo-peritoneal

Tratamentul chirurgical al leziunilor cerebrale parenchimatoase posttraumatice. Prezentare de caz

Leziunile traumatice parenchimatoase sunt consecinţe comune a traumatismelor craniocerebrale (TCC), asociindu-se cu acestea în 8.2%. În TCC severe leziunile parenchimatoase se asociază în 13-35% cazuri. Leziunile ce prezintă massefect, ce potenţial pot induce mecanismele secundare de injurie cerebrală, ce agravează neurologic pacientul, herniază ţesutul cerebral sunt indicaţii pentru tratament chirurgical. În lucrare sunt prezentate indicaţiile actuale şi timing-ul intervenţiei chirurgicale în leziunile parenchimatoase posttraumatice. Prezentăm în acest articol un pacient cu focare gigante bilaterale de contuzie cerebrală, operat în momentul optim cu rezoluţie postoperatorie satisfăcătoare a tabloului imagistic