Rolul tomosintezei digitale a toracelui în diagnosticul cancerului pulmonar

Catedra de Radiologie și Imagistică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018Introducere: Tomosinteza toracelui permite obținerea unor imagini volumetrice la o doză de iradiere redusă, oferind noi perspective pentru pacienții care necesită investigații repetate. Studiul a avut ca scop evaluarea performanței tomosintezei digitale a toracelui în diagnosticul cancerului pulmonar. Material și metode: Studiul a inclus 723 de pacienți cu adresare primară, cărora le-a fost efectuată tomosinteza digitală a toracelui în cadrul departamentului de Imagistică Medicală a Institutului Oncologic în perioada octombrie 2015– decembrie 2017. Investigațiile au fost efectuate utilizând aparatul Sonial-Vision, care a permis achiziția a peste 40 de secțiuni tomografi ce în funcție de regiunea examinată și indicațiile clinice. Rezultate: Tomosinteza digitală a relevat informații importante referitor la formațiunile pulmonare cu dimensiuni mai mari de 3 mm, microcalcinatelor cu dimensiuni de circa 2-3 mm, precum și o serie de alte detalii cum ar fi evidențierea focarelor în sticlă mată sau spiculelor maligne fi ne. Majoritatrea patologiilor au fost vizualizate pe câteva secţiuni, fapt care a sporit veridicitatea diagnosticului. Metoda a fost de asemenea utilă în stadializarea procesului tumoral prin caracterizarea ganglionilor limfatici regionali, determinarea afectării bronhiilor intrapulmonare şi prezenţei focarelor secundare subcentimetrice. Diverse cazuri clinice cu imagini obținute prin tomosinteză digitală sunt de asemenea prezentate. Concluzii: Tomosinteza digitală a toracelui oferă informații relevante în diagnosticul și stadializarea cancerului pulmonar, având unele avantaje distincte precum achiziția rapidă și o doză de iradiere redusă. Precizarea indicațiilor și stabilirea unor criterii în vederea elaborării unui protocol imagistic național necesită însă noi studii în domeniu

Diagnosticul radiologic al cancerului gastric

Institutul Oncologic, USMF N. TestemiţanuScopul studiului: ameliorarea diagnosticului timpuriu și prezentarea semnelor radiologice caracteristice cancerului gastric în diferite etape de evoluţie. Materiale și metode. În calitate de material pentru elaborarea prezentului studiu au servit rezultatele investigaţiilor radioimagistice (radioscopia stomacului), endoscopice (EFGDS) și biopsiei, efectuate în secţia de imagistică și laboratorul IMSP Institutul Oncologic în perioada 2006-2010. În lucrare au fost utilizate metodele documentară, statistică și de analiză comparativă. Rezultate și discuţii. Conform datelor statistice, în Republica Moldova se atestă o evoluţie ondulatorie a incidenţei și prevalenţei cancerului gastric în perioada 2006-2010, în același timp mortalitatea indică o creștere moderată în 2010 comparativ cu 2006 și o stabilizare cu o ușoară descreștere din 2008. Studiul efectuat a demonstrat că cel mai frecvent cancerul gastric avea o localizare în regiunea piloroantrală – 50-60% cazuri, pe curbura mică – în 12-15%, în regiunea proximală – 10-12%, pe curbura mare – 2-3%, pe peretele anterior sau posterior – o localizare de cca 1,0-1,5%, iar afectarea totală a corpului gastric se întâlnește în cca 3% cazuri. Radioscopia și radiografia sunt investigaţii radiologice valoroase în depistarea cancerului gastric și a gradului de difuzare. Se folosesc doua tehnici radiologice principale: metoda clasică, care include radioscopia gastrică în strat subţire și în repleţie totală, și metoda prin dublu contrast. Semnele radiologice caracteristice cancerului gastric sunt: 1) Forma polipoidă; a) Afectarea porţiunii proximale a stomacului – punga de aer deformată; pliurile întrerupte; pereţii rigizi; unghiul His se mărește; b) Afectarea corpului gastric – defect de umplere de diverse forme; contur clar, neregulat; neomogen; întreruperea pliurilor gastrice la acest nivel; c) Afectarea porţiunii antrale – îngustarea circulară a regiunii date; afectarea pilorului cu stenoză pilorică; nișă (polimorfă după formă și dimensiuni, nu proiemină în afara conturului organului, are bază largă, contur regulat sau neregulat) sau depou de bariu; 2) Forma ulcerantă, caracterizată prin nișa malignă inclusă în conturul gastric; formă cocardă, menisc, șa, platou; contur neregulat; lăţimea depășește adâncimea nișei; zona periulceroasă se delimitează net, neregulată; pliuri întrerupte; 3) Forma infiltrativ-ulceroasă – defect circular la nivelul corpului gastric; nișă pe curbura mare; pliuri convergente, întrerupte; pereţii rigizi; 4) Forma infiltrativă – îngustarea circulară a lumenului gastric; poziţia stomacului în ascensiune; mobilitate redusă; contur policiclic, zimţat, neregulat; limita între porţiunea sănătoasă și cea afectată este netă. Concluzie. Examenul radiologic standard, cu administrare a substanţei de contrast (masă baritată), rămâne și în continuare metoda „de aur” în diagnosticul cancerului gastric, în special al formei infiltrative. Cu toate că mortalitatea din 2008 atestă o stabilizare, chiar cu o uşoară scădere, majoritatea cazurilor o constituie bolnavii în stadii tardive

The role of digital tomosynthesis in laryngeal cancer: comparison with radiography and computed tomography

Introduction. Digital tomosynthesis is a relatively new imaging modality that is already used in the diagnosis of breast cancer and has shown promising results in evaluating patients with pulmonary, osteoarticular, and other pathologies. However, up to date, there are no published studies related to the usefulness of digital tomosynthesis in the evaluation of patients with laryngeal cancer. The purpose of this study was to evaluate the clinical role of digital tomosynthesis in the diagnosis of laryngeal cancer and compare the imaging results with those obtained by digital radiography and computed tomography. Material and methods. The study was carried out between 2015 and 2019 at the Institute of Oncology in the Republic of Moldova and included 253 consecutive patients with laryngeal cancer referred to the Institute of Oncology during this period. All patients underwent digital radiography and digital tomosynthesis investigations. In 41 patients who provided written informed consent, computed tomography was performed. The results of all imaging investigations were compared. Results. The statistical analysis revealed a high degree of agreement and a strong linear correlation between the data obtained with digital tomosynthesis and computed tomography, as well as concordance correlation coefficients for different parameters between 0.63 and 1.0 (mean value = 0.82±0.11). For comparison, the concordance correlation coefficients for the same parameters obtained for digital radiography versus computed tomography ranged between 0.08 and 0.93 (mean value = 0.43±0.25). An updated imaging algorithm that includes digital tomosynthesis has also been proposed for investigating patients with suspected laryngeal cancer. Conclusions. The study demonstrated the usefulness of digital tomosynthesis for the evaluation of patients with laryngeal cancer. When compared to computed tomography, which is considered the gold standard, digital tomosynthesis revealed a much higher performance compared to digital radiography. Considering the availability of low-dose protocols for digital tomosynthesis, the modality might also be helpful for laryngeal cancer screening in a high-risk population. However, new studies are also required to confirm our findings and define the place of digital tomosynthesis in the imaging algorithm for patients with laryngeal cancer

Peculiarities of hormonal profile in patients with cholinergic urticaria

Catedra Medicină Internă nr. 4, USMF „ N. Testemiţanu”, Spitalul Clinic RepublicanThe hormonal balance in patients with cholinergic urticaria is determined by activation of sympathetic and vagal systems, by the decrease of endocrine mechanisms of adaption and antistress protection which need to be considered in the elaboration of the proper treatment algorithm. Statutul hormonal la bolnavii cu urticarie colinergică este determinat de activarea sistemelor simpato-adrenal şi vago-insular, diminuarea mecanismelor endocrine de protecţie antistres şi adaptare, fapt ce necesită a fi luat în consideraţie la elaborarea algoritmului de tratament

Спонтанный бактериальный перитонит

Disciplina Gastroenterologie, Departamentul Medicină Internă, USMF Nicolae Testemiţanu, Catedra Chirurgie nr. 2, USMF Nicolae Testemiţanu, Laboratorul Gastroenterologie, USMF Nicolae Testemiţanu, Al IV-lea Congres Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie cu participare internaţională 25 - 26 iunie 2015 Chişinău, Republica MoldovaHepatic cirrhosis represents the final stage of many chronic liver diseases. This disease has a leading role in the morbidity of the population from Republic of Moldova. The prevalence of liver cirrhosis in Republic of Moldova shows a continous and stable increase during 2002–2012, having a peak in 2007 with estimate data 323.9, and with a slight decrease in 2014 – 281.3 for 100 000 cases. According to the World Health Organization reports, during the last 20 years, the mortality from hepatic cirrhosis is in a continous rise. The Republic of Moldova occupies 3rd place in mortality rates from liver cirrhosis among other causes of death. Patients with hepatic cirrhosis, develop bacterial infections in 23-34%, one-fourth of which lead to patients’ letality. The most frequent infectious complication in patients with hepatic cirrhosis is spontaneous bacterial peritonitis which represents one-third of all bacterial infections. Moreover, bacterial infections represent a frequent cause of repeated hospitalizations, low quality of life and increasing costs of medical services in patients who suffer from liver cirrhosis. The article constitutes a review concerning the key etiological moments, clinical and laboratory criteria, pathogenetic mechanisms and prognosis of hepatic cirrhosis complicated with spontaneous bacterial peritonitis Цирроз печени является финальной стадией множества хронических диффузных заболеваний печени. Данная патология занимает ведущее место в структуре заболеваемости населения Республики Молдова. Анализ заболеваемости циррозом печени в нашей стране на 100 000 случаев населения демонстрирует непрерывный и стабильный рост данных показателей в период 2002–2012 г., с выраженным подъемом в 2007 – 323,9, и невыраженным снижением в 2014 – 281,3. Согласно данным Всемирной Организации Здравоохранения, за последние 20 лет заболеваемость цирроза печени неуклонно растет. В Республике Молдова данное заболевание занимает 3 место среди других причин смертности населения. У пациентов с циррозом печени в 32-34% случаев развиваются бактериальные инфекции, которые в четверти случаев приводят к летальному исходу. Самое частое инфекционное осложнение у пациентов с циррозом печени это спонтанный бактериальный перитонит, который составляет третью часть из всех бактериальных инфекций. Кроме того, бактериальные инфекции это частая причина повторных госпитализаций, нарушения качества жизни и роста затрат медицинского обслуживания у пациентов с циррозом печени. Данная статья отражает обзор литературы, учитывая основные этиологические моменты, клинические и лабораторные критерии, патогенетические механизмы и прогноз цирроза печени, осложненного спонтанным бактериальным перитонито

Implementarea biopsiei percutanate tumorilor pulmonare ca metodă de diagnostic miniinvazivă şi performantă

Implementarea în practică a metodelor imagistice înalt tehnologice (CT, PET, PET/CT) a extins posibilităţile vizualizării procesului în diagnosticul patologiei pulmonare. Cu toate acestea, verifi carea morfologică a patologiei pulmonare rămâne criteriul de bază în diagnosticul maladiei oncologice. Biopsia percutanată, prezintă metoda minim invazivă cu indormativitate diagnostică înaltă. Sensibilitatea metodei este de 93%–96% în cazul proceselor maligne şi 80–85% – în patologia benignă