Evaluarea expresiei BCL2 în mola hidatiformă precoce

Background. The gestational trophoblastic disease is a heterogeneous group of trophoblast proliferative lesions involving cyto-syncitiotrophoblast. The establishing of a marker by immunohistochemical investigations could influence the diagnostic of molar pathology. Objective of the study. Evaluation of anti-BCL2 immunoexpression in the epithelial compartment of the villous trophoblast in the hydatidiform mole. Material and Methods. Abortion product from 15 patients diagnosed with hydatidiform mole by ultrasound and morphological imaging with anti-p57 (NCL-L-p57, clone 25B2, dilution: 1: 100, incubation period 30 min) and marker for Bcl2 protein: anti-Bcl2 (oncoprotein, clone 124, incubation period 25 min). Detection system: NovolinkTM MaxPolymer (RE7280-K, Leica). Results. The hydatidiform mole was distributed according to the differentiated anti-p57 immunoexpression in the villous trophoblast into: MHC - 8 cases (53.35%) vs MHP - 7 cases (46.6%). Immunoexpression in the villous trophoblast was as follows: the positive reaction was attested in 100% of cases in the syncytiotrophoblastic component, and in the cytotrophoblast it was negative. The endometrial (immunopositive) glands served as a positive internal control. Negative control - replacement of the primary antibody TRIS-buffer saline. Conclusion. Differentiated immunoexpression of BCL2 protein in the trophoblastic compartment of chorionic villi allows the evaluation of the trophoblastic epithelial profile in gestational molar pathology.Introducere. Boala trofoblastică gestațională constituie un grup eterogen de leziuni proliferative ale trofoblastului cu implicarea cito-sincițiului trofoblastic. Stabilirea unui marker prin investigații imunohistochimice ar putea influența particularitățile diagnostice a patologiei molare. Scopul lucrării. Evaluarea imunoexpresiei anti-BCL2 în compartimentul epitelial trofoblastic vilos în mola hidatiformă. Material și Metode. Produsul avortic de la 15 paciente diagnosticate cu molă hidatiformă prin imagistica ecografică și morfologică cu anti-p57 (NCL-L-p57, clona 25B2, diluția: 1:100, perioada de incubare 30 min) și markerul pentru proteina Bcl2: anti-Bcl2 (oncoprotein, clona 124, perioada de incubare 25 min). Sistemul de detecție: NovolinkTM MaxPolimer (RE7280-K, Leica). Rezultate. Mola hidatiformă a fost repartizată conform imunoexpresiei diferențiate anti-p57 la nivelul trofoblastului vilos în: MHC – 8 cazuri (53,35%) vs MHP – 7 cazuri (46,6%). A fost evaluată imunoexpresia la nivelul trofoblastului vilos: reacția pozitivă a fost atestată în 100% cazuri în componenta sincițiotrofoblastică, iar în citotrofoblast a fost negativă. Drept control intern pozitiv au servit glandele endometriale (imunopozitive). Control negativ – substituirea anticorpului primar TRIS-buffer saline. Concluzii. Imunoexpresia diferențiată a proteinei BCL2 în compartimentul trofoblastic al vilozităților coriale permite evaluarea profilului epitelial trofoblastic în patologia molară gestațională

Evaluarea incidenței morbidității conceptului fetal în sarcină dereglată la termen mic

Catedra de histologie, citologie și embriologie, Laboratorul de morfologie, USMF „Nicolae Testemiţanu, Serviciul de morfopatologie și citomorfologie, Laboratorul științific de morfopatologie, IMSP IM și C, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Problema sarcinii dereglate la termen mic este un deziderat important al medicinei actuale maternofetale spre o nouă abordare a diagnosticului cauzal. Scopul: analiza și evaluarea retrospectivă a incidenței morbidității conceptului fetal în sarcini dereglate la termen mic ≤ 13 săptămâni gestație, conform datelor de evidență medicală. Material și metode. Studiul s-a realizat în baza datelor furnizate din documentația medicală de evidență și investigare a 24252 de gravide în perioada a.2016-2019 ale Departamentului de statistică a IMSP IMșiC. Rezultate. S-a stabilit că incidența sarcinilor dereglate la termen mic a oscilat între 8,2% și 13,5% anual, cu un maximum de 14,6% în 2019, constituind un eșantion de 2712 cazuri la vârsta cuprinsă între 15-45 ani, semnificând un coraport de 1:8,9 sarcini normale. Prevalența maximală cu 79,8% a constituit sarcina uterină vs 20,2% sarcina ectopică. În structura morbidității, cu 54,0% s-a diagnosticat sarcina stagnată, pe când cea evoluată în avort spontan a măsurat 21,3% la 6-12 săptămâni de gestație. În 1,4% cazuri s-au stabilit mola hidatiformă, reziduu endometrial-decidual gravidar cu 1,5% și hemoragia postabortivă – 0,7%. Avortul la indicații maternale sociale a constituit 0,9%. În sarcina ectopică – localizarea tubară a constituit 20,02%, ovariană – 0,11% și în cornul uterin – 0,07% cazuri. Concluzie. Incidența în creștere a conceptului fetal în sarcini stagnate sau evoluate în avort spontan este un deziderat de cercetare cu implicare multidisciplinară

Evaluarea expresiei BCL2 în mola hidatiformă precoce (cifrul proiectului: 20.80009.8007.17)

Introducere. Boala trofoblastică gestațională constituie un grup eterogen de leziuni proliferative ale trofoblastului cu implicarea cito-sincițiului trofoblastic. Stabilirea unui marker prin investigații imunohistochimice ar putea influența particularitățile morfologice diagnostice a patologiei molare. Scopul lucrării. Evaluarea imunoexpresiei anti-BCL2 în compartimentul epitelial trofoblastic vilos în mola hidatiformă precoce. Material și metode. Produsul avortic de la 15 paciente diagnosticate cu molă hidatiformă prin imagistică ecografică și morfologică cu anti-p57 (NCL-L-p57, clona 25B2, diluția: 1:100, perioada de incubare 30 min. și markerul pentru proteina Bcl2: anti-Bcl2 (oncoprotein, clona 124, perioada de incubare 25 min). Sistemul de detecție: NovolinkTM MaxPolimer (RE7280-K, Leica). Rezultate: Mola hidatiformă a fost repartizată confom imunoexpresiei diferențiate anti-p57 la nivelul trofoblastului vilos în: MHC – 8 cazuri (53,35%) vs MHP – 7 cazuri (46,6%). A fost evaluată imunoexpresia anti-BCL2 la nivelul trofoblastului vilos: reacția pozitivă a fost atestată în 100% cazuri în componenta sincițiotrofoblastică, iar în citotrofoblast a fost negativă. Control pozitiv – glandele endometriale (imunopozitive). Control negativ – substituirea anticorpului primar cu TRIS-buffer saline. Concluzie. Imunoexpresia diferențiată a proteinei BCL2 în compartimentul trofoblastic al vilozităților coriale permite evaluarea profilului epitelial trofoblastic în patologia molară gestațională.

EVALUATION OF BCL2 EXPRESSION IN EARLY HYDATIFORM MOLE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala trofoblastică gestațională constituie un grup eterogen de leziuni proliferative ale trofoblastului cu implicarea cito-sincițiului trofoblastic. Stabilirea unui marker prin investigații imunohistochimice ar putea influența particularitățile diagnostice a patologiei molare. Scopul lucrării. Evaluarea imunoexpresiei anti-BCL2 în compartimentul epitelial trofoblastic vilos în mola hidatiformă. Material și Metode. Produsul avortic de la 15 paciente diagnosticate cu molă hidatiformă prin imagistica ecografică și morfologică cu anti-p57 (NCL-L-p57, clona 25B2, diluția: 1:100, perioada de incubare 30 min) și markerul pentru proteina Bcl2: anti-Bcl2 (oncoprotein, clona 124, perioada de incubare 25 min). Sistemul de detecție: Novolink TM MaxPolimer (RE7280-K, Leica). Rezultate. Mola hidatiformă a fost repartizată conform imunoexpresiei diferențiate anti-p57 la nivelul trofoblastului vilos în: MHC – 8 cazuri (53,35%) vs MHP – 7 cazuri (46,6%). A fost evaluată imunoexpresia la nivelul trofoblastului vilos: reacția pozitivă a fost atestată în 100% cazuri în componenta sincițiotrofoblastică, iar în citotrofoblast a fost negativă. Drept control intern pozitiv au servit glandele endometriale (imunopozitive). Control negativ – substituirea anticorpului primar TRIS-buffer saline. Concluzii. Imunoexpresia diferențiată a proteinei BCL2 în compartimentul trofoblastic al vilozităților coriale permite evaluarea profilului epitelial trofoblastic în patologia molară gestațională.Background. The gestational trophoblastic disease is a heterogeneous group of trophoblast proliferative lesions involving cyto-syncitiotrophoblast. The establishing of a marker by immunohistochemical investigations could influence the diagnostic of molar pathology. Objective of the study. Evaluation of anti-BCL2 immunoexpression in the epithelial compartment of the villous trophoblast in the hydatidiform mole. Material and Methods. Abortion product from 15 patients diagnosed with hydatidiform mole by ultrasound and morphological imaging with anti-p57 (NCL-L-p57, clone 25B2, dilution: 1: 100, incubation period 30 min) and marker for Bcl2 protein: anti-Bcl2 (oncoprotein, clone 124, incubation period 25 min). Detection system: NovolinkTM MaxPolymer (RE7280-K, Leica). Results. The hydatidiform mole was distributed according to the differentiated anti-p57 immunoexpression in the villous trophoblast into: MHC - 8 cases (53.35%) vs MHP - 7 cases (46.6%). Immunoexpression in the villous trophoblast was as follows: the positive reaction was attested in 100% of cases in the syncytiotrophoblastic component, and in the cytotrophoblast it was negative. The endometrial (immunopositive) glands served as a positive internal control. Negative control - replacement of the primary antibody TRIS-buffer saline. Conclusion. Differentiated immunoexpression of BCL2 protein in the trophoblastic compartment of chorionic villi allows the evaluation of the trophoblastic epithelial profile in gestational molar pathology

Restricții de dezvoltare a conceptului fetal ≤ 12-13 săptămâni

Catedra de histologie, citologie și embriologie, Laboratorul de morfologie, USMF „Nicolae Testemiţanu, Serviciul de morfopatologie și citomorfologie, Laboratorul științific de morfopatologie, IMSP IM și C, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Diagnosticul morfologic este o metodă eficientă predictivă în stabilirea restricțiilor cauzale ale dezvoltării conceptului fetal în sarcini dereglate la termen ≤ 12-13 săptămâni gestație. Scopul: evaluarea retrospectivă a particularităților morfologice ale statutului germinativ și gestațional de fundal a produsului din sarcini rezolvate prin avort și chirurgical la termen mic. Material și metode. Cercetarea s-a bazat pe rezultatele examinărilor efectuate la baza Serviciului de Morfopatologie și Citologie al IMSP IMșiC, în perioada anilor 2016-2019, a produsului biologic al 2712 sarcini rezolvate medical la termen ≤ 12-13 săptămâni. Rezultate. Studiul a stabilit prevalența cu 79,8% a sarcinii uterine și a 20,2% sarcini ectopice. Printre restricțiile patologice cauzale au predominat cele germinative – 67,9%, cu predilecție în localizarea uterină, fiind determinate în 49,7% de anormalități coriovilare, în special stromovasculare, și în18,2% de cele embrionare – anembrionie primară și secundară, dismorfie embrionară. Cele gestaționale de fundal s-au atestat în 20,9% cazuri, fiind determinate de tulburări de implantare, trombo-hemoragice, inflamatorii, asocieri polipoase, nodulare submucoase preexistente, sindromul disfuncției hormonale etc. Cu o prevalență de 11,2% au predominat restricțiile patologice de tip mixt. Concluzie. Impactul considerabil asupra conceptului fetal îl constituie dereglările de placentație și anormalitățile coriovilare, care necesită investigații complexe asupra facturilor patogenetice

Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme

Catedra de histologie, citologie și embriologie, Laboratorul de morfologie, USMF „Nicolae Testemiţanu, Serviciul de morfopatologie și citomorfologie, Laboratorul științific de morfopatologie, IMSP IM și C, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Sarcina molară sau mola hidatiformă, grație diagnosticului USG, este suspectată/stabilită în perioada conceptului fetal, totuși imaginea ecografică nu prezintă realitatea caracterului morfologic și patogenetic malign al elementului germinativ molar. Scopul: evaluarea profilului morfologic al elementelor germinative și gestaționale în sarcini dereglate la termen mic, cu diagnostic sugestiv și/sau stabilit de molă hidatiformă. Material și metode. Studiul s-a bazat pe analiza retrospectivă a rezultatelor precedente cu reexaminare în grup a testelor histologice ale unui eșantion de 60 de sarcini la vârste între 18-25 și 35-45 de ani, în perioada anilor 2016- 2019, cu diagnosticul sugestiv și stabilit de molă hidatiformă. Rezultate. Printre leziunile molare apreciate au fost determinate următoarele subtipuri de molă hidatiformă: completă (21,1%), inclusiv invazivă cu extirparea uterului într-un caz vis-a-vis de cea parțială (78,9%), net superioară, asociate cu o variabilitate histopatologică în statutul germinativ coriovilar, în particular anomalii trofoblastice, vilozitare stromovasculare, displazii mezenchimale și infecțioase virale cu metamorfoză nucleo-citoplasmatică herpetiformă. În raport de vârstă, s-a stabilit frecvența de 7-9 cazuri anual la 18-25 de ani, cu predilecția formei parțiale și cu 2-3 cazuri la vârsta de 35-45 de ani, cu predilecția formelor complete și invazive. Concluzie. Abordarea modernă în diagnosticul molei hidatidiforme necesită investigații complexe întru elaborarea criteriilor microscopice bazate pe metodologii de diagnostic diferențiate, în diferite subtipuri de molă hidatiformă

The influience of the remedy BioRSe on the activity of anti oxidant system in liver during the recovery from experimental hepatic cirrhosis

Laboratorul Morfologie al USMF “Nicolae Testemitanu”, Laboratorul Biochimie, Institutul de Microbiologie a AŞ RMThe influience of the remedy BioRSe on the activity of anti oxidant system in liver during the recovery from experimental hepatic cirrhosis It was investigated the antioxidant state in the hepatic parenchyma at different stages of recovery from hepatic cirrhosis and the influence of the remedy BioRSe on the antioxidant system in liver. It was determined the activity of the most important enzymes of the antioxidant system – catalase, glutathione-reductase and glutathione-S-transferase. It was determined that the administration of BioRSe during the cirrhosis regression has a beneficial effect on the restoration of the antioxidant properties of the liver parenchyma. În lucrare se apreciază statutul antioxidant al parenchimului hepatic la diferite etape ale regresiei cirozei hepatice şi influenţa remediului BioRSe asupra stării sistemului antioxidant în ficat. A fost determinată activitatea celor mai importante enzime ale sistemului antioxidant - catalazei, glutationreductazei şi glutation-S-transferazei. S-a determinat, că administrarea remediului BioRSe în perioada de regresie a cirozei exercită un efect benefic asupra restabilirii proprietăţilor antioxidante ale parenchimului hepatic