Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului
Abstract
Catedra de histologie, citologie și embriologie, Laboratorul de morfologie, USMF „Nicolae Testemiţanu,
Serviciul de morfopatologie și citomorfologie, Laboratorul științific de morfopatologie, IMSP IM și C,
Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Problema sarcinii dereglate la termen mic este un deziderat important al medicinei actuale maternofetale
spre o nouă abordare a diagnosticului cauzal.
Scopul: analiza și evaluarea retrospectivă a incidenței morbidității conceptului fetal în sarcini dereglate la termen mic
≤ 13 săptămâni gestație, conform datelor de evidență medicală.
Material și metode. Studiul s-a realizat în baza datelor furnizate din documentația medicală de evidență și investigare
a 24252 de gravide în perioada a.2016-2019 ale Departamentului de statistică a IMSP IMșiC.
Rezultate. S-a stabilit că incidența sarcinilor dereglate la termen mic a oscilat între 8,2% și 13,5% anual, cu un
maximum de 14,6% în 2019, constituind un eșantion de 2712 cazuri la vârsta cuprinsă între 15-45 ani, semnificând un
coraport de 1:8,9 sarcini normale. Prevalența maximală cu 79,8% a constituit sarcina uterină vs 20,2% sarcina ectopică.
În structura morbidității, cu 54,0% s-a diagnosticat sarcina stagnată, pe când cea evoluată în avort spontan a măsurat
21,3% la 6-12 săptămâni de gestație. În 1,4% cazuri s-au stabilit mola hidatiformă, reziduu endometrial-decidual
gravidar cu 1,5% și hemoragia postabortivă – 0,7%. Avortul la indicații maternale sociale a constituit 0,9%. În sarcina
ectopică – localizarea tubară a constituit 20,02%, ovariană – 0,11% și în cornul uterin – 0,07% cazuri.
Concluzie. Incidența în creștere a conceptului fetal în sarcini stagnate sau evoluate în avort spontan este un deziderat
de cercetare cu implicare multidisciplinară
