Nuclear antigen Ki-67 – a high-risk index for the development of gastric cancer in patients with chronic gastric diseases

Departamentul Gastropulmonologie, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, Hematologie şi Radioterapie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tipul intestinal de cancer gastric se dezvoltă pe fundalul maladiilor gastrice cronice, prin proliferarea necontrolată a epiteliului mucoasei gastrice. Scopul: Evidenţierea gradului de expresie a Ki-67 în carcinoamele gastrice şi în mucoasa gastrică nemalignizată cu modificări inflamatorii, induse de infecţia cu Helicobacter pylori. Material şi metode: Studiul imunohistochimic a fost realizat pe materialul tisular postoperator la bolnavi de cancer gastric tip difuz şi intestinal din formaţiunea tumorală şi din mucoasa gastrică non-neoplazică. Preoperator a fost efectuată analiza imunologică la anticorpii IgG Hp, ce a fost pozitivă la toţi pacienţii cu cancer gastric de tip intestinal. Rezultate: Expresia Ki-67 în mucoasa gastrică a variat în funcţie de severitatea schimbărilor produse de infecţia cu Helicobacter pylori. Schimbări ale mucoasei peritumorale – de tipul gastrită cronică, severitatea căreia a fost apreciată conform criteriilor histologice ale sistemului Sydney. Expresia Ki-67 în carcinoamele gastrice a fost foarte variabilă comparativ cu imunopozitivitatea din mucoasa gastrică peritumorală. În adenocarcinoamele de tip intestinal imunopozitivitatea celulelor neoplazice a fost mult mai sporită decît în mucoasa nemalignizată. Concluzii: Infecţia cu Helicobacter pylori induce în mucoasa gastrică un proces inflamator, instalîndu-se condiţii de proliferare locală, ceea ce crează condiţii de promoţie a cancerului gastric de tip intestinal. S-a observat o rată mai mare de proliferare a celulelor epiteliale în adenocarcinoamele de tip intestinal şi o rată mai mare de proliferare a celulelor limfoide în mucoasa peritumorală cu infiltrat inflamator, faţă de stroma carcinoamelor.Introduction: Gastric cancer of intestinal-type can appear on the background of chronic gastric diseases with uncontrolled proliferation of gastric mucosal epithelium. Aim: To study the degree of Ki-67 expression in gastric carcinomas and in non-malignant gastric mucosa with inflammatory changes due to Helicobacter pylori. Material and methods: Immunohistochemistry was applied on postoperative tissue specimens from patiens with gastric cancer of diffuse and intestinal type, from the tumor and non-affected gastric mucosa. Preoperative, all patients with intestinal-type gastric cancer tested positive for IgG Hp antibodies. Results: Ki-67 expression varied dependently on the severity of changes produced by H.pylori. The changes in the peritumoral mucosa like chronic gastritis, were appreciated by the Sydney classification. Ki-67 expression in gastric carcinomas varied significantly compared to the one from peritumoral gastric mucosa. In intestinal-type adenocarcinomas immunopositivity of tumoral cells was higher than in non-malignant mucosa. Conclusions: Helicobacter pylori infection induces gastric mucosal inflammation leading to local proliferation that creates conditions for gastric cancer of intestinal-type development. It can be observed a higher proliferation rate of epithelial cells in intestinal-type adenocarcinomas and that of lymphoid cells in peritumoral mucosa with inflammatory infiltrate

Pancreaticoduodenectomy in the noncholedocopancreatic tumors

Catedra Oncologie, Hematologie și Radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Institutul Oncologic, Laboratorul științific chirurgie gastrică și toracică, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Rezecția pancreato-duodenală este intervenția chirurgicală radicală pentru tumorile coledoco-cefalo-pancreatice și a regiunii vateriene. Scopul: Estimarea rolului rezecției pancreatoduodenale în tumorile noncoledocopancreatice. Materiale și metode: Studiul nostru este constituit din 6 pacienți (4 bărbați și 2 femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 56 de ani), care au suportat rezecții pancreatoduodenale pe motivul tumorilor noncoledocopancreatice în secția gastrologie a Institutului Oncologic din Moldova în perioada anilor 2008-2015. Rezultate: În 3 (50%) cazuri din 6 rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pe motivul tumorilor maligne ale duodenului. Volumul chirurgical în aceste cazuri a fost extins. În alte 2 cazuri, rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pentru cancer gastric cu invazia pancreasului și duodenului, operați cu volum lărgit (rezecție pancreatoduodenală cu limfodisecție D2). Într-un singur caz rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pe motivul cancerului de colon cu invazie în cefalopancreas, lobul hepatic drept, vezicula biliară și duoden, volumul operator constituind hemicolonectomie dreaptă combinată cu rezecție pancreatoduodenală, rezecție marginală a lobului hepatic drept și colecistectomie cu limfodisecție paraaortală și parapancreatică. Invazia tumorală în pancreas a fost confirmată histopatologic postoperator în ambele cazuri cu cancer gastric și în cazul cancerului de colon. Concluzii: Rezecția pancreatoduodenală în tumorile noncoledocopancreatice s-a dovedit a fi radicală în sarcoamele retroperitoneale, cancerul gastric și cancerul de colon, cu invazie tumorală în pancreas, ceea ce asigură rezultate semnificative și supraviețuire la distanță.Introduction: The pancreaticoduodenectomy is a radical surgery for the tumors of head of the pancreas, of the choledoc and of the papilla vater region. Purpose: To estimate the role of the pancreaticoduodenectomy in the noncholedocopancreatic tumors. Materials and methods: Our study consists of 6 patients (4 men and 2 women aged between 35 and 56 years), who suffered pancreaticoduodenectomy because of noncholedocopancreatic tumors in gastroenterology department of the Oncology Institute of Moldova during the 2008-2015 years. Results: In 3 (50%) cases of 6 pancreaticoduodenectomy was performed because of malignant tumors of the duodenum. Surgical volume in these cases was extended. In two cases (33.33%), pancreaticoduodenectomy was performed for gastric cancer with pancreatic invasion in pancreas and duodenum, operated by enlarged surgical volume (pancreaticoduodenectomy with limphadenectomy D2). In one case (16.67%) pancreaticoduodenectomy was performed becouse of colon cancer with invasion in the head of the pancreas, right hepatic lobe, gall bladder and duodenum, surgical volume being enlarged: right hemicolonectomy, pancreaticoduodenectomy, right hepatic lobe resection and cholecystectomy with paraaortal and parapancreatic limphodisection. Tumor invasion in the pancreas was confirmed histologically after surgery in both case with gastric cancer and in case of colon cancer. Conclusions: Pancreaticoduodenectomy in the noncoledocopancreatic tumors proved to be radical in duodenal sarcomas, gastric cancer and colon cancer with tumor invasion into the pancreas, which provides significant results and survival away

Results of target-therapy treatment in gastrointestinal stromal tumors (GIST)

Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Imatinib mesilat (IM) este utilizat în tratamentul combinat al GIST ca remediu adjuvant sau în combaterea bolii recidivante/metastatice, însă criteriile de selectare a pacienților și a eficacității tratamentului nu sunt clar stabilite. Scop. Evaluarea comparativă a eficacității tratamentului cu IM. Material și metode. Tratament cu IM 400 mg/zi au primit 30/73 (41,1%) pacienți, dintre care tratament adjuvant – 12/30 (40%) (grup I), iar tratament pentru boală recidivantă/metastatică – 18/30 (60%) (grup II). În grupul I, conform clasificării riscului (Miettinen, 2006), 10/12 (83,3%) tumori – cu risc înalt, iar 2/12 (16,7%) – cu risc intermediar. Eficacitatea tratamentului a fost apreciată în baza criteriilor tomodensitometrice Choi (Choi, 2007): răspuns complet (RC); răspuns parțial (RP); stabilizarea bolii (SB); boală progresivă (BP). Rezultate. În grupul I, după administrarea IM în medie 23,4±4,7 luni – nu s-a înregistrat recidiva bolii. În grupul II – RC s-a înregistrat la 3 (16,7%) pacienți, RP la 8 (44,4%), SB ≥6 luni – la 3 (16,7%) și BP la 4 (22,2%) pacienți. Răspuns obiectiv la tratament (RC+RP) – 11 (61,1%) pacienți, control asupra bolii GIST (RC+RP+SB) – la 14 (77,8%), iar progresarea bolii (BP) pe fond de tratament medicamentos – la 4 (22,4%) pacienți. Urmărirea în dinamică – 34,6±3,64 luni. Intervalul de timp până la constatarea progresării bolii GIST în medie – 24,07±2,97 luni. Supraviețuirea ”de facto” la un an a constituit 94,4%, la 2-ani – 83,3% iar la 3-ani – 72,2%. Concluzii. Criteriul major pentru eficiența ”de facto” a terapiei cu IM este lipsa progresării GIST, iar obținerea unui răspuns complet la tratament poate fi indicator indirect al pronosticului favorabil.Introduction. Imatinib mesylate (IM) is used as adjuvant treatment in GIST or as therapy of recurrent/metastatic disease, but the criteria for patient selection and efficacy of treatment are not clearly established. Purpose. Comparative evaluation of efficacy of IM. Material and methods. Treatment with IM 400mg/day received 30/73 (41.1%) patients, including adjuvant therapy 12/30 (40%) (Ist group), and treatment of recurrent/metastatic disease – 18/30 (60%) (IInd group). According to Miettinen risk classification (Miettinen, 2006) – 10/12 (83.3%) tumors were of high risk and 2/12 (16.7%) – of intermediate risk. Efficacy of the treatment was assessed using CT Choi criteria (Choi, 2007): complete response (CR), partial response (PR), stable disease (SD), progression of disease (PD). Results. In the Ist group, after administration of IM for a median period of 23.4±4.7 months – no recurrence of the disease was recorded. In the IInd group – CR was assessed in 3 (16.7%) patients, PR – in 8 (44.4%), SD ≥6 months – in 3 (16.7%) and PD in 4 (22.2%) patients. Objective response to treatment (CR+PR) was recorded in 11 (61.1%) patients, control of the disease (CR+PR+SD) – in 14 (77.8%), and progression of the disease – in 4 (22.4%) patients. Median follow-up time was 34.6±3.64 months. Median time to progression of the disease was 24.07±2.97 months. 1-year survival rate was 94.4%, 2-year survival rate – 83.3% and 3-year survival rate – 72.2%. Conclusion. The major criteria for effectiveness of IM therapy is the lack of GIST progression and achieving a complete response to treatment may be an indirect indicator of favorable prognosis

Early results of the radical surgical treatment of stomach cancer patients aged 70 years or older

Laboratorul științific chirugie gastrică și toracică, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul chirurgical, efectuat pe un teren biologic modificat de procesul malign, vârsta înaintată, prezența maladiilor asociate severe prezintă un risc major în privința dezvoltării complicațiilor postoperatorii.Scopul lucrării constă în analiza rezultatelor imediate ale tratamentului chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric cu vârsta peste 70 de ani. Material și metode: S-au analizat rezultatele imediate ale tratamentului chirurgical radical la 69 de bolnavi cu cancer gastric în vârstă peste 70 de ani (lotul I). Rezultate: În lotul I boli asociate s-au stabilit practic în toate cazurile. În lotul II (bolnavi până la 70 de ani) boli asociate s-au înregistrat la 299 subiecți (58%). Constatăm prevalența volumului operator mai mic în lotul I: în 72,5% cazuri s-au efectuat rezecții gastrice subtotale. În lotul I au decedat 4 bolnavi (5,8%), dintre care un caz de pancreatită acută. Letalitatea în lotul II a fost înregistrată în 19 cazuri (3,4%). Diferența indicilor letalității între loturi nu este statistic veridică (p˃0,05). Concluzii: Analiza rezultatelor imediate ale tratamentului chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric în vârstă peste 70 de ani permite să conchidem următoarele: vârsta înaintată este asociată cu prezența bolilor concomitente ale sistemului cardiovascular și ale tractului digestiv. Vârsta înaintată în cazul bolnavilor cu indici compensați ai homeostazei nu este o contraindicație către tratamentul chirurgical radical, dar volumul intervențiilor chirurgicale necesită a fi mai puțin traumatizant.Introduction: Treatment of gastric cancer in patients aged 70 years and older is associated with high risc of developing postoperative complications. Aim of the study was analisys of early results of surgical treatment in patients with stomach cancer aged 70 years and older. Material and methods: The data of 69 patients older than 70 years who suffered from stomach cancer was analyzed (group I). The results were compared with the data on 516 stomach cancer patients under 70 years old (group II). Results: Comparative analysis of the volume of surgical interventions has demonstrated the smaller one in the first parients lot. The postoperative mortality has been registered in 4 cases (5.8%) and 19 cases (3.4%) in the I and II groups, respectivelly (p<0.05). Conclusions: The obtained results allowed us to conclude that most of the older patients suffer from associated cardiovascular and digestiv tract diseases. However, age older than 70 years is not a contraidication for surgical treatment in stomach cancer patients. The volume of surgery in older patients needs to be appreciated correct and carefully

Extended and combined superior polar gastric resections and gastrectomies in radical surgical treatment of gastric cancer patients

Laboratorul științific chirurgie gastrică și toracică, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul chirurgical este unicul tratament radical al bolnavilor de cancer gastric. Depistarea tardivă cu implicarea organelor adiacente și afectarea ganglionilor limfatici la nivelul D2 necesită efectuarea intervențiilor chirurgicale lărgite și combinate. Scopul studiului: Analiza rezultatelor imediate ale tratamentului radical chirurgical al bolnavilor de cancer gastric supuși intervențiilor chirurgicale lărgite și combinate. Material și metode: S-au analizat rezultatele imediate ale tratamentului chirurgical radical la 150 bolnavi de cancer gastric, care au suportat intervenții lărgite și combinate între anii 2009-2014 (lotul I), în comparație cu cei 203 bolnavi de cancer gastric cu intervenții tipice (lotul II). După gen și vârstă loturile sunt comparabile. Rezultate: Din lotul I în 28 de cazuri intervenția chirurgicală s-a asociat cu limfodisecție D2, în 65 de cazuri – a fost înlăturat sau rezecat unul și mai multe organe adiacente, implicate în proces; în 35 de cazuri – operația s-a efectuat prin acces toracoabdominal, iar 17 cazuri se referă la extirparea bontului gastric. În lotul II s-au efectuat 190 gastrectomii tipice și 13 rezecții gastrice polare superioare. Complicații postoperatorii au fost înregistrate în 14 cazuri (9,3%) din lotul I și în 2 cazuri (0,01%) în lotul II (p<0,001). În lotul I au decedat 9 bolnavi (13,8%) ca rezultat al complicațiilor postoperatorii chirurgicale, iar în lotul II – 2 (0,01%) (p<0,001). Concluzii: S-a demonstrat influența volumului intervenției chirurgicale asupra rezultatelor imediate ale tratamentului radical chirurgical. Letalitatea postoperatorie la bolnavii cu intervenții chirurgicale lărgite și combinate este cauzată, în majoritatea cazurilor, de complicații postoperatorii chirurgicale, ce necesită elaborarea metodelor noi de profilaxie.Introduction: The surgical intervention in gastric cancer patients is the only radical treatment method. The nearest results depend on patient’s age and surgical volume. Aim: Analysis of the nearest treatment results in the extended and combined surgical treatment of patients with gastric cancer. Material and methods: The clinical data on 150 stomach cancer patients operated in the Institute of Oncology between 2009- 2014 years (group I) have been compared with data on 203 stomach cancer patients with typical gastrectomies and superior polar gastric resections (group II). The groups are comparable by age and gender. Results: Out of the first lot, 28 patients underwent D2 lymph node dissection. In 65 cases one or more organs affected by the tumor were removed or resected. In 35 cases the surgery was performed by thoraco-abdominal access, and in 17 cases gastric stump removal was performed. In the second group 190 typical gastrectomies and 13 superior polar gastric resections were performed. Postoperative complications in the first group were registered in 14 cases (9.3%) and in the second group – in 2 cases (0.01%) (p<0.01). In the first group the postoperative lethality was registered in 9 cases (13.8%) and in the second group – 2 cases (0.01%) (p<0.001). Conclusions: The volume of surgical intervention in stomach cancer patients influences early results of treatment. The postoperative lethality in patients who underwent extended and combined surgeries was a result of surgical complications and requires development of new methods of prevention

Splenectomy in hematological diseases. Mini-invasive technique versus traditional approach

Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, Catedra de chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. În ultimele decenii, laparoscopia a evoluat de la o procedură chirurgicală utilizată numai în scop de diagnostic la o tehnică chirurgicală frecvent folosită pentru a trata o multitudine de afecțiuni, rezolvate prin procedee minim invazive. Scop. Analiza comparativă a eficacității, beneficiilor clinice și managerial-economice a splenectomiei laparoscopice (SL) versus splenectomia clasică (SC). Material și metode. Studiul nostru cuprinde 175 de splenectomii efectuate timp de 4 ani pentru diverse maladii hematologice. SL au fost efectuate 79 (45,1%), iar SC – 96 (54,9%). Toți pacienții au fost examinați clinicohematologic și instrumental, inclusiv USG și prin tomografie computerizată. Au fost analizate particularitățile și rezultatele perioperatorii, complicațiile postoperatorii și costurile financiare. Rezultate. Vârsta medie –36,7 ani în grupul SL și 43,8 ani în grupul SC (p>0,05). Dimensiunea medie a splinei a fost de 15,3cm în grupul SL și 17,8cm în grupul SC. Conversii la laparotomie în grupul SL au avut loc în 8 cazuri (10,1%). Un total de 5 complicații au apărut la pacienții cu SL. Timpul operator în medie a fost de 138 minute pentru SL și 95 minute pentru SC. Volumul hemoragiei în medie a constituit 210ml în grupul SL și 354 ml în grupul SC. Perioada postoperatorie în medie a fost de 4,8 zile în grupul SL și 10,3 zile în grupul SC (p<0,05). Ratele de răspuns la tratament au fost similare în ambele grupuri. Concluzii. Tehnica SL în maladiile hematologice este un tratament chirurgical efectiv din punct de vedere al beneficiilor clinice și managerial-economice.Introduction. In the last decades, laparoscopy has evolved from a surgical procedure used only for diagnostic purposes to a minimally invasive surgical technique frequently used to treat a wide spectrum of diseases. Purpose. Comparative analysis of efficacy, clinical and economic benefits of laparoscopic splenectomy (LS) versus classical splenectomy (CS). Material and methods. Our study comprises 175 splenectomies performed in 4 years for various hematological diseases. LS were performed 79 (45.1%) and CS – 96 (54.9%). All patients were put through a clinico-hematologic and instrumental study, including ultrasound and computed tomography. Perioperative characteristics and results, postoperative complications and financial costs were analyzed. Results. The mean age in the LS group was – 36.7 years and in the CS group – 43.8 years (p> 0.05). Mean spleen size was 15.3 cm in the LS group and 17,8cm in the CS group. Conversions to laparotomy occurred in 8 cases (10.1%) in the LS group. A total of 5 complications occurred in the LS group. Mean operating time was 138 minutes in the LS group and 95 minutes in the CS group. The mean value of blood loss was 210 ml in the LS group and 354 ml in the SC group. The mean postoperative stay was 4.8 days in the LS group vs 10.3 days in the CS group (p<0.05). Response rates were similar in both treatment groups. Conclusion. LS is an effective surgical treatment in hematologic diseases in terms of clinical and economic benefits

Location and locoregional extension of gastric cancer – predisposant factors in postoperative acute pancreatitis evolution

Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Pancreatitele acute postoperatorii (PAPO) se întâlnesc frecvent, factorii declanșatori fiind diferiți.Scop. Analiza corelaţiei dintre sediul și extinderea locoregională a cancerului gastric și declanşarea PAPO. Material şi metode. Grupul de studiu este constituit din 192 pacienți operați radical pentru cancer gastric în secția Gastrologie a Institutului Oncologic în perioada 2010-2014: barbaţi - 131 (68,23%) și femei – 61 (31,77 %), raportul fiind 2:1, cu vârsta cuprinsă între 21 și 80 ani și incidența maximă între 51 – 60 ani (40,11%). Rezultate. PAPO a evoluat: în 38,09% (24 din 63) din cazuri – cu afecția peretelui posterior gastric; în 26,32% (5 din 19) din cazuri cu aderarea tumorii gastrice la pancreas și în 20,83% (10 din 48) – cu aderarea tumorii la alte organe. Incidența maximă a PAPO a constituit 50% în cazurile cu invazie în pancreas și 44,54% - în cele cu invazie în alte organe adiacente. Concluzii. Afectarea peretelui posterior gastric și aderarea cancerului gastric la organele adiacente, pot fi considerați factori care ar favoriza PAPO. Invazia cu infiltrarea cancerului gastric în organele adiacente, îndeosebi pancreasul, este factorul declanșator pentru PAPO.Introduction. Postoperative acute pancreatitis (POAP) is common, but triggers are different. Purpose. Analysis of correlation between location and loco-regional extension of gastric cancer and POAP evolution. Materials and methods. Our study includes 192 patients, radically operated for gastric cancer in Gastropulmonology Department of Institute of Oncology during 2010-2014: men - 131 (68.23%), women - 61 (31.77 %), the ratio being 2:1 aged between 21 and 80, with high incidence between 51 and 60 years (40.11%). Results. POAP developed as follows: in 38.09% (24 of 63) of cases with affection of posterior gastric wall; in 26.32% (5 of 19) – with invasion into the pancreas and in 20,83% (10 of 48) – with invasion of adjacent organs. Incidence of POAP was 50% in cases with invasion into the pancreas and 44.54% - in cases of invading adjacent organs. Conclusions. Affection of posterior gastric wall and tumor invasion into adjacent organs can be considered as factors that would favor POAP. Invasion with tumor infiltration into adjacent organs, especially into the pancreas, is the triggering factor for POAP

Gastrointestinal autonomic nerve tumors (GANT): a surgical challenge

Laboratorul științific chirugie gastrică și toracică, secția gastrologie, Laboratorul științific morfologia tumorilor, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, hematologie și radioterapie, Catedra Chirurgie nr.1 “N. Anestiadi” și Institutul de Medicină Urgentă, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tumorile gastrointestinale neurogene autonome (GANT) prezintă o variantă rară a tumorilor gastrointestinale stromale (GIST). Scopul cercetării: Determinarea frecvenței, particularităților tabloului clinic, aspectelor histopatologice și rezultatelor tratamentului chirurgical și combinat al GANT. Material și metode: S-a efectuat analiza retrospectivă a 69 de pacienți cu GIST a stomacului și intestinului subțire, spitalizați și tratați în perioada 2007–2015 în 2 Clinici de chirurgie. Rezultate: Frecvența GANT în cadrul GIST a constituit 6/69 (8,7%). Vârsta medie – 49,8±9,1 ani (95%CI: 26,53-73,13). Localizarea tumorii în stomac – în 5/6 cazuri (83,3%), în intestinul subțire – 1 caz (16,7%). Simptomul principal înregistrat – durerea abdominală în 6/6 cazuri (100%). CT a reprezentat metoda imagistică cea mai utilă, efectuată în 4/6 cazuri (66,7%). Gastrotomie cu excizia tumorii s-a practicat în 1/5 cazuri (20%), rezecție gastrică limitată – 1/5 (20%) și rezecție gastrică subtotală – 3/5 cazuri (60%), iar pentru tumora intestinului subțire – rezecție limitată cu anastomoză termino-terminală. Numărul mediu al tumorilor per pacient – 2,8±1,2. Numărul mediu al mitozelor – 6,2±1,6 (95%CI: 2,00-10,33). Profilul IHC al tumorilor: CD117 (c-kit) – 6/6 (100%), NSE – 6/6 (100%), CD 34 – 6/6 (100%), vimentină – 4/6 (66,7%), S-100 – 5/6 (83,3%), SMA – 3/6 (50%). Tratament chirurgical monospecializat – la 4/6 paciente (66,7%), iar tratament combinat (chirurgical și adjuvant cu imatinib mesilat) – la 2/6 (33,3%). Supraviețiurea pentru tumorile benigne în medie a constituit 52,7±15,2 luni (37–83), iar pentru tumorile maligne – 16,1±4,6 luni (7–22). Concluzii: Tumorile GANT reprezintă o variantă rară a GIST cu un tablou clinic și tratament chirurgical similar, dar sunt necesare studii complementare cu referință la tratamentele medicamentoase noi.Introduction: Gastrointestinal autonomic nerve tumors (GANT) are a rare variant of gastrointestinal stromal tumors (GIST). The aim of the study: To determine the frequency, clinical features, histopathological profile and results of surgical and complex treatment of GANT. Material and methods: It was performed a retrospective analysis of 69 patients with GIST of the stomach and small bowel, admitted and treated between 2007-2015 in two surgery clinics. Results: The frequency of GANTs among GISTs was 6/69 (8.7%). The median age – 49.8±9.1 years (95%CI: 26.53-73.13). Location of the tumor in the stomach – 5/6 cases (83.3%), in small intestine – 1 case (16.7%). The main symptom – abdominal pain in 6/6 cases (100%). CT was the most useful imaging method, performed in 4/6 cases (66.7%). Gastrotomy with tumor excision was performed in 1/5 cases (20%), wedge resection – 1/5 cases (20%) and subtotal gastrectomy – 3/5 cases (60%); for the small bowel tumor – limited resection with end-to-end anastomosis was performed. The mean number of tumors per patient – 2.8±1.2. The mean number of mitosis – 6.2±1.6 (95%CI: 2.00-10.33). The immunohistochemical profile of the tumors: CD117(c-kit) – 6/6 (100%), NSE – 6/6 (100%), CD34 – 6/6 (100%), vimentin – 4/6 (66.7%), S-100 – 5/6 (83.3%), SMA – 3/6 (50%). Surgical treatment alone was performed in 4/6 patients (66.7%), but surgery plus adjuvant treatment with imatinib mesilate – in 2/6 (33.3%). Overall survival for benign tumors was 52.7±15.2 months (37–83) and for malignant tumors – 16.1±4.6 months (7–22). Conclusions: GANT tumors represent a rare variant of GIST with similar clinics and surgical treatment, but complementary studies are required to develop new target drugs

Immediate results of radical surgical treatment in patients with gastric cancer and associated comorbidities

Laboratorul de chirurgie gastrică și toracică, Secția Gastrologie, Institutul Oncologic, Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Intervenția chirurgicală este elementul principal în tratamentul radical al bolnavilor de cancer gastric. Rezultatele imediate ale tratamentului depind esențial de volumul intervenției chirurgicale și de starea generală a bolnavului. Bolile asociate severe ale sistemului respirator, cardiovascular și de ficat influențează negativ evoluția postoperatorie a bolnavilor de cancer gastric. Scop. Evaluarea influenței patologiilor asociate severe asupra rezultatelor imediate în tratamentul chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric. Material și metode. Studiul analitic este constituit din 376 bolnavi de cancer gastric, operați radical între anii 2009-2014. Bolnavii au fost divizați în 2 loturi: lotul I - 271 bolnavi fără patologii asociate și lotul II - 105 bolnavi cu boli asociate ale sistemului respirator (n=20), cardiovascular (n=47) și a ficatului (n=38). Rezultate. Complicații postoperatorii s-au înregistrat în 18 cazuri din lotul I (6,6%) și în 15 cazuri din lotul II (10,5%). În lotul II au prevalat complicații terapeutice. Au decedat 6 bolnavi: un bolnav din lotul I și 5 bolnavi din lotul II. Letalitatea a constituit 0,3% și 4,8% respectiv (p<0,05).Concluzie. Așadar, bolile asociate severe la bolnavii de cancer gastric influențează negativ rezultatele imediate ale tratamentului chirurgical radical, iar o pregătire preoperatorie minuțioasă prezintă un factor de profilaxia a complicațiilor terapeutice postoperatorii.Introduction. Surgery is the main element in the radical treatment of patients with gastric cancer. The immediate results of treatment depend essentially on volume of surgery and general condition of the patient. Severe associated diseases of respiratory and cardiovascular system, and diseases of liver negatively impact the postoperative course of gastric cancer patients. Purpose. Assess the influence of severe associated pathologies on the immediate results of radical surgical treatment of gastric cancer patients. Material and methods. The analytical study consists of 376 gastric cancer patients, radically operated between 2009-2014. All patients were divided into 2 groups: group I - 271 patients without associated pathology and group II - 105 patients with associated diseases of the respiratory system (n=20), cardiovascular system (n=47) and liver (n=38). Results. Postoperative complications occurred in 18 cases in group I (6.6%) and 15 patients in group II (10.5%). In group II therapeutic complications were most frequent. 6 patients died: one patient in group I and 5 patients in group II. Lethality was 0.3% and 4.8% respectively (p<0.05). Conclusion. Therefore severe associated diseases of patients with gastric cancer negatively influence the immediate results of radical surgical treatment and a complex preoperative preparation presents a prophylaxis factor for therapeutic postoperative complications

Extended lymphadenectomy in palliative gastrectomy in gastric cancer

IMSP Institutul Oncologic, laboratorul gastropulmonologie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Tratamentul chirurgical paliativ în cancerul gastric avansat este o realitate indiscutabilă, aceptată de comunitatea medicală. Gastrectomia paliativă previne asemenea complicații ca stenoza, hemoragia, perforația, reduce intoxicarea tumorală, creând condiții mai favorabile pentru chimioterapie şi radioterapie. Volumul operațiilor paliative în multe cazuri se limitează la înlăturarea stomacului, omentului mare şi mic. În ultimul timp aplicăm tot mai frecvent limfadenectomia lărgită curativă în regiunea ateriei hepatice şi ramificărilor ei – H, trunchiului celiac –C, aortei –A, arteriei lienale şi hilul splinei – L. Uneori se efectuează şi limfadenectomie retroperitonială la baza mezoului intestinal. În studiu au fost incluşi 52 de bolnavi de cancer gastric avansat ,care au suportat gastrectomie paliativă cu omentectomie şi 49 bolnavi, la care operația a fost lărgită prin linfadenectomie retroperitoneală Hepatoceliacoaortică şi Hepatolienalociliacoaortică. În perioada postoperatorie la pacienții primului grup s-au înregistrat 4 complicații purulente, 3 pancreatite acute, o dehiscență a anastomozei esofagojejunale. În grupul doi s-au constatat 2 complicații purulente, 7 pancreatite acute. La 5 pacienți s-a înregistrat limforee. După tratamentul conservativ administrat, toate complicațiile au fost lichidate. Bolnavii incluşi in studiu au beneficiat de tratament chimioterapicîin perioada postoperatorie. Analizînd rezultatele la distanță, am constatat manifestări de avansare a procesului după 16 luni de la operație în primul grup şi după 24 luni - la pacienții care au suportat limfadenectomie lărgită în volum de Hepatoceliacoaortica şi Hepatolienalociliacoaortică.Curative lymphodissection HCA and HLCA in cases of palliative total gastric rezections does not signifficantly influence on the postoperative complications, eventhow it does contribute to the late cancer progression and increasing the average period of survival