Vesicoureteral reflux and neurogenic dysfunctions of the pelvic urinary tract in children. Clinical forms

Au fost analizați 89 copii în vârstă de la nou-născuți până la 18 ani cu disfuncții neurogene ale tractului urinar pelvin care duc la dereglări grave ale urodinamicii și a întregului tract urinar. Diagnosticul include cea mai simplă și accesibilă metodă e explorare a urodinamicii, monitoringul ritmului micțional, renoscintigrafia dinamică. CUG micțională simplă și cu radionucleizi, urografia i/v pentru depistarea consecințelor obstrucției și patologiei asociate congenitale și dobândite. Am menționat formele clinice ale disfuncțiilor. Forma ușoară se evidențiază la 4-5 ani prin obstrucția subvezicală – stenoza uretrei membranoase la băieți și meatale la fetițe care se manifestă prin dereglări micționale și RVR gr.I-II fără dereglarea funcției renale și neurologice neânsemnate centrale. Forma medie – ureterohidronefroză se manifestă prin obstrucția uretrei. Neurologic – leziunea în fond cu reflexe periferice anormale, RVR gr. III-IV care necesită înlăturarea obstrucției, operații antireflux. Formă gravă – megaureterhidronefroză refluxantă se evidențiază intrauterin cu megauretere mai frecvent bilateral, vezica urinară cu forma rotundă în leziunile de neuron motor superior, la motor inferior – în formă de ”con de brad” cu trabecule. Neurologic – leziunea sistemului nervos central cu reflexe periferice anormale, hiperreflexie. La copiii mici se preferă o formă de drenaj a vezicii urinare pentru a micșora presiunea intravezicală mărită. La copiii mai mari uroterapie comportamentală, tratament medical. Operații antireflux, de dorit intravezicale, după înlăturarea obstrucției uretrei. Forma foarte gravă – afuncțională – tractul urinar dilatat vădit sinusoid, parenchima practic lipsește, nu se urinează. Tratamentul nu este indicat.89 children aged from newborn to 18 years with neurogenic dysfunctions of the pelvic urinary tract leading to serious disturbances of urodynamics and the entire urinary tract were analyzed. The diagnosis includes the simplest and most accessible method — exploration of urodynamics, monitoring of micturition rhythm, dynamic renoscintigraphy, simple micturition and radionuclide CUG, i/v urography to detect the consequences of obstruction and associated congenital and acquired pathology. The clinical forms of the dysfunctions were mentioned. The mild form is highlighted at 4-5 years by subvesical obstruction — stenosis of the membranous urethra in boys and meatal in girls, which are manifested by micturition disorders and I-II degree RVR without significant central renal and neurological function disorders. The mild form – ureterohydronephrosis is manifested by urethral obstruction. Neurologically – background lesion with abnormal peripheral reflexes, III-IV degree RVR requiring removal of obstruction, antireflux operations. Severe form – reflux megaureterhydronephrosis is intrauterine evident with megaureter more frequently bilaterally, the bladder with a round shape in upper motor neuron lesions, in lower motor — in the shape of a „fir cone” with trabeculae. Neurologically – damage to the central nervous system with abnormal peripheral reflexes, hyperreflexia. In young children, some form of bladder drainage is preferred, to decrease increased intravesical pressure. In older children, behavioral urotherapy, medical treatment. Antireflux operations, preferably intravesically, after removal of urethral obstruction. The extremely severe form – non-functional — the urinary tract is obviously sinusoidally dilated, the parenchyma is practically absent, no urination occurs. Treatment is not indicated

Valvele uretrei posterioare la copii

Autorul prezintă experiența proprie confruntată cu datele literaturii de specialitate în diagnosticul și tratamentul valvei de uretră posterioară (VUP) la copii. În ultimii 15 ani, în Centrul Național Științifico-practic de Chirurgie Pediatrică Natalia Gheorghiu au fost diagnosticați și tratați 25 de pacienți cu VUP, initial fiind stability diagnosticul de stenoză congenitală a uretrei (290 copii). Severitatea și gradul de obstructive au depins de configurația membrane obstructive. Toți copiii au beneficiat de ablația valvei fiind folosit uretroromul original propus de autor. Autorul conchide că toți pacienții cu VUP supuși tratamentului chirurgical necesită monitorizare pe termen lung până la adolescent, iar prognosticul depinde de modificările suprastenotice și de gradul de disfuncție a vezicii urinare la adresare.The author presents his own experience confronted with data from the literature in the diagnosis and treatment of posterior urethral valve (VUP) in children. During the last 15 years, in CNȘPCP “Natalia Gheorghiu” 25 patients with urethral valves were diagnosed and treated, initially for which the diagnosis of congenital stenosis of the urethra was established (290 patients). The severity and degree of obstruction depended on the configuration of the obstructive membrane. All children benefited from valve ablation using the original urethrotome proposed by the author, which allowed good results. The author concludes that all patients with VUP undergoing surgical treatment require long-term monitoring until adolescence, and the prognosis depends on suprastenotic changes and the degree of bladder dysfunction at the address

Spasmul (contractura) al mușchilor vezicii urinare și dereglările urodinamice la nou-născuți și sugari cu megaureter refluxant

Scopul lucrării a fost în aprecierea dereglărilor urodinamice cauzate de spasmul muscular al vezicii urinare la nou-născuți și sugari cu megaureter refluxant. Din 71 copii de vârstă mică cu megaureter refluxant la renoscintigrafie dinamică în 99% curbele de evacuare sunt obstructive. Uneori cauzele refluxului nu se încadrează în cele cunoscute până în prezent, impunându-se mai multe întrebări, inclusiv de ce de rând cu stenoza ureterului în joncțiunea uretero-vezicală, confirmată intraoperator, se depistează și reflux sau de ce în lipsa stenozei constatate intraoperator ureterul dilatat se revarsă direct în vezică? De rând cu cauzele cunoscute mai este o patologie neurologică – spasm (contractura) muscular al organelor pelviene – ureterul distal (segmentul Waldeyer), vezica urinară, colul vezical, sfincterul uretral extern la băieți și meatal la fetițe ceea ce duce la afectarea gravă al tractului urinar adiacent. Diagnosticul a inclus: ecografia, electromiografia mușchilor abdominali suprapubieni sau perineali, cistouretrografia micțională, cistometria, renoscintigrafia dinamică. Toți pacienții au fost consultați de neurolog. Tratamentul începe cât mai precoce – sondă vezicală, spasmolitici, proceduri fizioterapeutice, masaj, hidro- și kinetoterapie pentru a micșora spasmul și presiunea intravezicală. Apoi se aplică operații antireflux intravezicale de tip Cohen, Leadbetter-Politano, endoscopic contemporane cu injectare subureterală. În cazul stenozei – rezecția segmentului stenozat cu neoimplantarea, ca și în cazul fără stenoze, pentru că în așa caz segmentul intramural este stenozat și fibrozat de mușchii vezicii urinare și presiunea intravezicală vădit mărită. După operație – monitorizare și tratament de lungă durată cu uroseptici, spasmolitici, (presiunea intravezicală greu se normalizează) sub controlul ecografiei și cistometriei.Purpose. To assess urodynamic abnormalities caused by the bladder muscle spasm in newborns and infants with refluxing megaureter. In 71 cases of children with reflux megaureter at dynamic renoscintigraphy, 99% of the escape curves are obstructive. Sometimes the causes of reflux do not fit into the known ones so far, with ureter stenosis in the uretero-bladder junction, confirmed intraoperatively, and reflux is detected? Why, in the absence of stenosis found intraoperatively, does the dilated ureter flow directly into the bladder? Common with the known causes is a neurological pathology - muscle spasm (contracture) of the pelvic organs - the distal ureter (Waldeyer segment), the urinary bladder, the bladder, the external urethral sphincter in boys and the flesh in girls, which leads to severe tract damage. adjacent urine. The diagnosis includes: ultrasound, electromyography of the suprapubian or perineal abdominal muscles, micturition cystourethrography, cystometry, dynamic renoscintigraphy, consultation of the neurologist. The treatment starts as early as possible - bladder probe, spasmolytics, physiotherapeutic procedures, massage, hydro- and kinetic therapy to reduce spasms and intravesical pressure. Then, Cohen, Leadbetter-Politano, contemporary endoscopic suburethral injection anti-reflux surgery is applied. In the case of stenosis - resection of the stenosis segment with neoimplantation, as in the case without stenoses, because in this case the intramural segment is stenosis and fibrosis of the bladder muscles and the clearly increased intravesical pressure. After surgery - a long-term monitoring and treatment with uroseptics, spasmolytics, (intravesical pressure is hard to normalize) under the control of ultrasound and cystometry

Morphology of ureter local structure and vascularisation

The micro-anatomical structural and morpho-functional capacity of the ureter from the lumen to the exterior, depending on the predominant tissue component, is determined and guided by three tunics: the internal tunic - the epithelial conjunctive, the medial tunic - the muscular conjunctive and the external conjunctive-vascular-nervous. The latter has a significant importance in the medical-surgical management of surgical pathology and functional management of the intraoperative and postoperative ureter. This is frequently found in both normal ureters and ureteral malformations due to the well-differentiated vasculo-arterial afferent network associated with efferent vascular-venous networks. The conjunctive-vascular-nervous tunic, so nominated by us, is constituted by making continuously the connective tissue from the muscular-conjunctive tunic to the periphery and transition by discontinuity of the connective tissue of the retroperitoneal cell-adipose tissue into a lax connective plate consisting of fine collagen and elastic fibers with a varied condensation, thus anchoring the ureter in the retroperitoneal space. We consider it the “meso” of the ureter Normally, this tunic has a more intimate appearance with the ureter, whereas a considerable distance from the muscular tunic can be observed in malformations. It has been established that vasculo-nervous devices in the sheath area form a vascular plexus giving various circular and longitudinal oblique branches anastomosed and organized in a layered way, segmented or in various arborescent aspects. This plexus, a vascular carcass, directly communicates with the vasculo-nervous network of muscle and epithelial-connective tunics. Between the sheath and ureter muscles, the connective tissue is devoid of vascular anastomosis, in this area there are only afferent and efferent arterio-venous vessels that penetrate the respective area, which allows it to be detached on insignificant surfaces. The detachment of the ureteral sheath induces amputation of the afferent and efferent arterial and venous branches with the disordered local circulation at the meso-ureter level, including the ureter within the limits of the detachment. The attempts of detachment of the ureteral sheath contribute to severe circulatory disturbances in the ureteral segments meant for anastomosis, which leads to fibrosis of the ureter. The lower third of the ureter does not mobilize, but detaches from the peri

Referitor la unele elemente de anatomie chirurgicală în tratamentul PUS la copii

Frecvența complicațiilor postoperatorii (recurență, fistulă etc.) variază între 3% și 17%, considerându-se că acestea sunt cauzate de întreruperea vascularizării ureterului în timpul intervenției chirurgicale, ne existând date concludente cu privire la prevenirea intraoperatorie a leziunilor vasculare. Autorul prezintă un studiu ce reflect vascularizarea ureterului, constatând prezența unei teci vasculo-nervoasă (mezo a ureterului), precum și ramuri vasculare și nervoase aferente și eferente situate într-o masă de țesut conjunctiv liber, circumscriind ureterul exterior. Această teacă participă în acoperirea pelvisul renal spre hilul renal și continuă în fascia renală. Autorul conchide că pentru a preveni trauma ureterală, în timpul mobilizării intraoperatorii a ureterului, peritoneul nu trebuie detașat de ureter, iar ultimul nu trebuie fixat cu nicio ancoră, care să poată aluneca de-a lungul lui și să contribuie la leziunea vasele mezzo. Pentru a evita deteriorarea vaselor mezo se recomandă fixarea ureterului cu forcepsul Allisca. Este necesar de a recurge la mobilizarea doar a segmentului care necesită de a fi eliminate, iar anastomoza trebui să implice învelișul care înconjoară ureterul cu vasele care îl vascularizează.The frequency of postoperative complications (recurrence, fistula, etc.) varies between 3% and 17%, considering that they are caused by interruption of vascularization of the ureter during surgery, there are no conclusive data on the intraoperative prevention of vascular damage. The author presents a study that reflects the vascularization of the ureter, finding the presence of a vascular-nervous sheath (meso of the ureter), as well as afferent and efferent vascular and nervous branches located in a mass of free connective tissue, circumscribing the outer ureter. This sheath participates in covering the renal pelvis to the renal hilum and continues into the renal fascia. The author concludes that in order to prevent ureteral trauma, during intraoperative mobilization of the ureter, the peritoneum should not be detached from the ureter, and the latter should not be fixed with any anchor that could slide along it and contribute to the injury of the mezzo vessels. To avoid damage to the meso vessels, it is recommended to fix the ureter with Allisca forceps. It is necessary to resort to the mobilization of only the segment that needs to be removed, and the anastomosis must involve the envelope that surrounds the ureter with the vessels that vascularize it

Diverticulii vezicii urinare

Summary The classification of diverticul of a urinary bladder till their etiology and localization is offered, on which further tactics of diagnostics and treatment depends. Surgical treatment requires diverticuls of the large sizes, at development of complications (urinary infection, infringement of miction, stones) and bladder-renal reflux. In a case of pseudodiverticul the basic pathology is treated. Introducere. În prezent lipseşte clasificarea diverticulilor vezicii urinare în funcţie de etiologie, localizare de care depind metodele de diagnostic şi de tratament. Material şi metode. În clinica de urologie s-au examinat 258 pacienţi cu patologia vezicii urinare. La 120 dintre ei au fost depistaţi diverticuli ai vezicii urinare, inclusiv băieţi - 94, fete - 40. Diverticulii au fost de diverse dimensiuni - de la 1 până la 15 cm în diametru, uneori de un volum mai mare ca vezica urinară, 80% fiind localizaţi dl partea stângă. Infecţia urinară s-a depistat la 68 pacienţi, hematurie - la 13, la 12 pacienţi - dureri suprapubiene. Numai la 6 copii - reziduu vezical şi micţiuni în doi timpi. La 14 copii diverticulii s-au depistat ocazional. La examinarea pacienţilor a fost utilizat un complex de investigaţii: sonografia, cistografia în 2 incidente, urografie, cistoscopie. În caz de pseudodiverticuli s-a aplicat şi cistometria, urofloumetria, calibrarea uretrei. Discuţii şi concluzii. Diverticulii congenitali în majoritatea lor sunt localizaţi în apropierea sau în regiunea meatului ureteral şi dl peretele latero- posterior, mai rar în regiunea vezico-uracală. Pseudodiverticulul poate fi prezent practic dl tot traiectul vezicii urinare şi este cauzat de diverse patologii: obstrucţie infravezicală, vezică neurogenă. Analiza materialului clinic ne demonstrează că, în caz de obstrucţie infravezicală, pseudodiverticulii apar în temei la băieţi şi foarte rar la fete. La o obstrucţie neînsemnată pseudodiverticulii sunt localizaţi dl peretele latero-posterior, în cazuri avansate - neuniform dl tot traiectul vezicii urinare. Din 162 băieţei cu obstrucţie infravezicală pronunţată, pseudodiverticuli s-au atestat numai la 38 bolnavi. Deoarece până în prezent lipseşte o clasificare care ar avea un rol important în diagnosticul şi alegerea metodelor de tratament aplicate, noi am încercat a clasifica diverticulii în funcţie de etiologie, localizare (după B.Curajos). Diverticulii congenitali localizaţi dl peretele latero-posterior, cu sau fără reflux vezico-renal, se înlătură prin metoda combinată - intra şi extravezicală, cei iatrogeni - numai în caz de recidivă de reflux vezico-renal. Diverticulii secundari necesită înlăturarea obstrucţiei şi tratamentul dereglărilor neurogene

The experience of administration of the drug NO-CYST in the treatment of the urinary tract infections in children

IMSP IMC, Centrul Naţional Știinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică "Natalia Gheorghiu", Catedra de Chirurgie Pediatrică, Departamentul de urologie pediatrică, Al VI-lea Congres de Urologie, Dializă şi Transplant Renal din Republica Moldova cu participare internaţională (21-23 octombrie 2015)Rezumat In studiu au fost incluşi 100 pacienţi cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 18 ani, care au urmat tratament cu preparatul NO-CYST intensive şi NO-CYST prevent .in urma tratamentului efectuat s-a constat o diminuare a recidivelor ITU. Preparatul poate fi cu succes administrat în tratamentul post-operator complex după intervenţii plastice asupra tractului urinar.Summary In the research 100 patients aged between 3-18 years, treated w ith intensive NO-CYST and preventive NO-CYST, were included. The study results confirmed the reducing of the recurrences of urinary tract infections in these patients. The drug can be successfully administered for the after operative treatment and after plastic intervention of urinary tract

Cystoadaptometry in children with nephrolithiasis

In view of studying the function of the urinary bladder, at thirty nine children with ages between four and fifteen years old, diagnosed with urotiliasis, 39 (thirty nine) cystoadaptomerys were performed and in about 60% (sixty percent) of the cases bladder hypotony was found. In order to improve the treatment of the bladder hypotony, stimulant drugs of the urinary tract peristalsis, such as Neostigmina, Cerucal, Neiromedina, were added to the treatment, which showed satisfying results

Tratamentul refluxului vezico-renal la copil

Summary. The paper presents how 753 children with the vezico-ureteral reflux and urinary tract infections of disturbed urine passage. Presented recommendations for treatment of urinary tract infections and vezico-renal reflux, conservation and operation. Presented data evidenced of greater offence of complex therapy compared with pure antibiotic therapy

Disfuncția vezicii urinare în obstrucțiile tractului urinar pelvin. Stenoza congenitală uretrală posterioară la băieţi. Partea I

Stenoza congenitală a uretrei posterioare se întâlnește frecvent și duce la tulburarea întregului tract urinar - uretra suprastenotică, colul vezicii urinare, vezica urinară, ureterohidronefroză, mai frecvent bilateral. Având origine congenitală, această malformație rezultă din dezvoltarea incompletă a membranei urogenitale - limita pasajului uretral posterior și anterior și spasmul muscular al tractului urinar pelvin. Diagnosticul include ultrasonografie, urografie, cistouretrografie micțională, renoscintigrafie dinamică, cistometrie, urofluometrie radionuclidică, uretroscopie, calibrarea uretrei cu buj cu olivă, examen neurologic, miografie musculară perineală. A fost elaboratăt clasificarea clinico-radiologică a acestui tip de stenoze, fiind descrise diferite grade, care necesită un tratament diferențiat în funcție de fazele clinic-radiologice. Stenoza neurogenă se dezvoltă la copiii mai mici cu un tablou clinic mai sever comparativ cel forma congenitală. Rezecția transuretrală a peretelui anterior al uretrei stenotice este metoda de elecție în tratamentul stenozei uretrale.Congenital posterior urethral stenosis is common and leads to disorder of the entire urinary tract - suprastenotic urethra, bladder neck, bladder, ureterohydronephrosis, more often bilaterally. It can be congenital as a result of incomplete development of the urogenital membrane - the limit of the posterior and anterior urethral passage and the muscular spasm of the pelvic urinary tract. Diagnosis includes ultrasound, urography, micturating cystourethrography, dynamic renoscintigraphy, cystometry, radionuclide uroflowmetry, urethroscopy, calibration of the urethra with olivary bougies, neurological examination, perineal muscle myography. The clinical-radiological classification of stenosis was developed, which is more didactic. There are different degrees of stenosis as suprastenotic resonance that requires a differentiated treatment depending on the clinical radiological phases. Neurogenic stenosis develops in younger children with a more severe clinical picture than the congenital one. Transurethral resection of the anterior wall of the stenotic urethra is the method of choice in the treatment of stenosis