The homeostatic status of the patients with acute respiratory distress syndrome

Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie Nr.2 USMF „Nicolae Testimiţanu”The acute respiratory distress syndrome (ARDS) represents the most severe form of hypoxemic respiratory failure. It is characterized by inflammation of the lung parenchyma leading to impaired gas exchange with concomitant systemic release of inflamatory mediators causing inflammation, hypoxemia and frequently resulting in multiple organ failure. The disorders of the ionic, acido-basic and gas metabolisms have been investigated in patients with ARDS. The 174 patients were divided in to 3 groups: mild, moderate and severe lung injury. SDRA reprezintă forma cea mai severă de insuficienţă respiratorie hipoxemică. Acest sindrom se caracterizează prin inflamarea parenchimei pulmonare, conducând la perturbarea schimburilor gazoase şi o eliberare sistemică a mediatorilor proinflamatori, hipoxemie, care frecvent rezultă cu insuficienţă multiplă de organe. Au fost studiate dezechilibrele metabolismului electrolitic, acido-bazic şi gazos la 174 bolnavi cu SDRA, care au fost împărţiţi în 3 loturi: leziuni pulmonare uşoare, moderate şi severe

Diagnostic and treatment aspects of Candida sepsis in critical patient (literature review)

Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie nr.2, USMF ‘Nicolae Testemiţanu’ Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie nr.1 ‘Valeriu Ghereg’, USMF ‘Nicolae Testemiţanu’The statistics consider Candida spp. infections the fifth cause of sepsis in Europe, after Staphylococcus aureus, coagulase negative Staphylococcus and Enterococcus. This is due to progress in modern medicine, that is responsable for increasing rate of the patients survival after transplant of organs, chemotherapy, radiotherapy, antibiotic therapy or immunosuppressive therapy. Taking into consideration the difficulty of the clinical and laboratory diagnostic the elective therapy is decisive for the critical patient. Datele statistice situează infecţiile cu Candida spp. drept a cincea cauză de sepsis nozocomial în Europa, după stafilococul auriu, stafilococul coagulazo-negativ şi enterococ. Aceasta se datorează progreselor majore realizate de medicina modernă, considerate cu două decenii în urmă cvasi-irealizabile, care sunt responsabile nu numai de creşterea speranţei de viaţă, ci şi de creşterea numărului de pacienţi care supravieţuiesc cu organe transplantate, chimioterapie, radioterapie, repetate cure de antibiotice cu spectru larg de acţiune sau tratamente imunodepresoare. Date fiind dificultatea diagnosticului clinic şi a celui de laborator, terapia de primă intenţie adecvată este decisivă pentru prognosticul bolnavului critic

Population synthesis studies of the white dwarfs of the galactic disk and halo

As the evolutionary end-point of most main-sequence stars, white dwarfs can be used to infer important properties concerning the formation and evolution of the different Galactic stellar populations. Population synthesis methods, when correlated with the excellent quality of modern white dwarf cooling tracks, can prove to be a powerful tool for further exploring the information offered by observed samples of white dwarfs. Possible applications may include estimating the age and history of stellar populations, measuring the local stellar formation rate and stellar density, constraining the local content of baryonic matter, examining intrinsic aspects of single and binary stellar evolution and exploring different progenitor scenarios for type Ia supernovae. In this thesis we studied the white dwarf populations of the Galactic disk and halo and our work was focused on four main objectives. The first was to analyze the effects of stellar metallicity on the white dwarf luminosity function of the Galactic disk. We use our Monte Carlo population synthesis code to produce synthetic samples of white dwarfs which we later compare to two relatively large observational samples, from the Sloan Digital Sky Survey (SDSS) and SuperCosmos Sky Survey (SSS). For each of the two cases, we implement the corresponding observational selection criteria. We first explore the impact of varying the fraction of white dwarfs with hydrogen-deficient atmospheres and of using alternative sets of cooling tracks. We then test different age-metallicity relations, considering the impact of progenitor metallicity throughout the entire evolution of the star. Our second objective was to determine the luminosity, mass and cumulative age functions derived from a sample of disk white dwarfs identified by the LAMOST Sky Survey of the Galactic Anti-Center. We initially compute the observed functions and then the theoretical ones, according to series of initial assumptions, using our population synthesis code. We derive values for the local space density and formation rate of hydrogen-rich white dwarfs and analyze the possible causes behind the apparent excess of massive white dwarfs identified in the observed mass function. The next objective of this thesis was to revisit the halo white dwarf luminosity function, modeling the halo white dwarf population using a self-consistent prescription for very low metallicity progenitors. We pass the synthetic sample through a series of filters that reproduce the selection criteria employed in culling the observed sample of halo white dwarfs from the SSS. Given that for very low-metallicity progenitors residual hydrogen burning can become a significant source of energy, we test two different sets of cooling tracks, one that incorporates residual hydrogen burning and another where this phenomenon is artificially ignored. Finally, our last study consisted in modeling the sample of white dwarf-main sequence binaries in the Galactic disk. We compare our simulations to the largest and most recent catalog of white dwarf-main sequence binaries from the SDSS and we provide a detailed account of observational biases and errors. We use this sample to constrain several important inputs for binary formation and evolution, namely the initial mass ratio distribution and the common envelope efficiency parameter. To conclude, the work presented in this thesis testifies to the versatility of using white dwarf populations for constraining different properties of the Galactic disk and halo. The methodology described here can be used in future studies of this kind, with a myriad of new applications, especially given than in the near future a noticeable improvement in terms of the size and quality of observed white dwarf catalogs is expected.Como estadio final en la evolución de la mayoría de estrellas de la secuencia principal, las enanas blancas se pueden utilizar para inferir propiedades importantes relativas a la formación y evolución de la Galaxia. Los métodos de síntesis de población, junto con la excelente calidad ofrecida por las secuencias de enfriamiento actuales, constituyen una herramienta versátil para el estudio detallado de las muestras observadas de enanas blancas. Entre otras posibles aplicaciones cabe citar: estimar las edades de diversas poblaciones estelares, medir el ritmo local de formación estelar y la densidad estelar, acotar el contenido local de materia bariónica, analizar la evolución estelar para estrellas tanto individuales como binarias o explorar diversos escenarios para los progenitores de Supernovas tipo Ia. En esta tesis doctoral se presentan varios estudios sobre las poblaciones de enanas blancas del disco y del halo de la Galaxia centrados en torno a cuatro objetivos principales. El primero consistió en analizar de forma teórica los efectos de la metalicidad sobre la función de luminosidad de las enanas blancas del disco Galáctico. Para ello se empleó un código Monte Carlo de síntesis de población. La muestra simulada obtenida se comparó con dos muestras observadas de enanas blancas: la del Sloan Digital Sky Survey (SDSS) y la del SuperCosmos Sky Survey (SSS). En ambos casos se tuvo en cuenta los correspondientes efectos de selección. En una primera fase, se analizaron los efectos de la proporción de enanas blancas con atmósferas escasas en hidrógeno. A continuación, se comprobaron diferentes relaciones edad-metalicidad, teniendo en cuenta el efecto de ésta a lo largo de la evolución de la estrella. Nuestro segundo objetivo consintió en determinar las funciones de luminosidad, de masa y de edad acumulativa, derivadas de la muestra de enanas blancas identificadas por LAMOST. Primero se calcularon las funciones observadas y luego las simuladas en base a nuestro código de síntesis de poblaciones. Se calcularon también los valores tanto de la densidad estelar como del ritmo local de formación para las enanas blancas con atmósferas ricas en hidrógeno. Por último, se analizaron las posibles causas del exceso de enanas blancas masivas observado. El tercer objetivo de esta tesis se centró en realizar un análisis actualizado de la función de luminosidad de las enanas blancas del halo, utilizando una prescripción auto-consistente para enanas blancas con progenitores de muy baja metalicidad. La población simulada se pasó por una serie de filtros creados para reproducir los criterios de selección utilizados en la muestra observacional del SSS. Dado que, para enanas blancas provenientes de estrellas de muy baja metalicidad, la quema residual de hidrógeno se convierte en una fuente importante de energía, se compararon los resultados usando secuencias de enfriamiento con quema residual de hidrógeno y secuencias calculadas sin tener en cuenta este fenómeno. Finalmente, nuestro último objetivo fue reproducir la muestra de binarias compuestas por una enana blanca y una estrella de la secuencia principal en el contexto del disco Galáctico. Las simulaciones fueron comparadas con la muestra más extensa y reciente para este tipo de objetos obtenida del SDSS. El estudio también incorporó un tratamiento muy detallado de los sesgos y errores observacionales. La muestra resultante simulada se utilizó para restringir varios parámetros importantes en la formación y evolución de sistemas binarios, tales como la distribución inicial del cociente de masa y el parámetro de eficiencia de la fase de envoltura común. Para concluir, el trabajo presentado en esta tesis demuestra la versatilidad del uso de los modelos de síntesis de poblaciones de enanas blancas en la estimación de diferentes propiedades del disco y halo de la Galaxia. La metodología aquí descrita puede ser utilizada en multitud de estudios futuros de este tipoPostprint (published version

The use of swallowing test for prevention of pneumonia in patients with stroke

State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Department of Neurology no.1, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction According to the WHO, 15 million people suffer stroke worldwide each year. Of these, 5 million die and another 5 million are permanently disabled. In the Republic of Moldova, the share of stroke in the structure of cerebrovascular diseases, on average, is 25.0%, and the average mortality is 201.2 cases per 100,000 inhabitants. Up to 95% of patients have at least one complication in the first 3 months after a stroke and about a third of them die during hospitalization due to it. The most common are infectious complications, including pneumonia, which occur in 30% of post-stroke patients. The frequency of pneumonia associated with stroke is between 5 and 22%, half of which occur in the first 48 hours after the onset of stroke. The main factor causing pneumonia is dysphagia detected in approximately 55% of patients with acute stroke. Dysphagic patients are 3 times more likely to develop pneumonia, and those with confirmed aspiration eleven times more likely. Materials & Methods It is presented a retrospective research of 94 patients hospitalized in the Neuro Emergency Department of the Institute of Neurology and Neurosurgery, during September (44 patients) and December (50 patients) 2019, with the diagnosis of acute stroke. Of these, 50 patients were participants in the QASC (Quality in Acute Stroke Care) program, undergoing the FeSS (Fever, Sugar, Swallow) protocol. The material was selected according to a questionnaire that included clinical and paraclinical examination, evaluation scales (NIHSS, mRS, GCS) and methods applied to prevent pneumonia. Results By analyzing the graph.1, it has been determined that there was no essential difference in number of patients (50% of each lot) who received antibiotic prophylaxis during hospitalization. As well, only subjects of December were tested for swallowing problems- 50 patients (100%), with an important statistical difference (p <0,05). On this line, in graph.2, it was observed that the incidence of pneumonia in September is higher- 27 patients (61.4%), in comparison with December- 22 patients (44%). Conclusions The use of swallowing test (p < 0,05), has contributed to the decrease of frequency of pneumonia by 17,4% cases, being far superior to antibiotic prophylaxis that proved no efficiency in preventing stroke associated pneumonia

Энергетическая недостаточность у больных с синдромом полиорганной недостаточности (MODS) вызванной нарушениями в каскаде метаболизма кислорода

Departamentul anesteziologie şi terapie intensivă a Spitalului Clinic RepublicanRezumat Problemei întreținerii tuturor proceselor vitale ale organismului cu substrat energetic sunt dedicate numeroase lucrări științifi ce, protocoale de tratament, inclusiv și la pacienții critici. Majoritatea protocoalelor, la asemenea pacienți, au fost elaborate în baza practicii de terapie separată a fiecărei disfuncții, insuficiență de organ sau sistem, fără aprecierea justă a perturbărilor la nuvelul altor organe şi sisteme. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) prezintă o patologie polimorfă cu afectarea mai multor organe și sisteme și este caracterizată prin cerințe crescute în substrat energetic. Totodată, la acești pacienți se atestă o carență energetică profundă care nu poate satisface necesitățile crescute ale pacientului cu MODS, chiar și cele a metabolismului bazal. Studiul prezent a stabilit, că dereglările metabolismului energetic la toți pacienții cu MODS, evoluează în două etape: I etapă (faza I a MODS-ului) se caracterizează prin creșterea consumului de oxigen și a cantităților de ATP produse, cu prezența la pacienți a semnelor clinice și paraclinice spesifi ce stării hipermetabolice; a II etapă (fazele II și III a sindromului), se caracterizează printr-o carență energetică profundă, determinată de reducerea producerii cantității de ATP, fenomen cauzat de hipoxia globală, cu prezența la bolnavi a însușirilor caracteristice unei stări hipometabolice. The issue of maintaining all the vital processes of the energy substratum in the body is devoted to numerous scientific papers, treatment protocols, including for critical patients. Most protocols in such patients have been developed based on the practice of separate therapy of each dysfunction, organ or system failure, without the correct assessment of disturbances in other organs and systems. Multiple Organ Dysfunction Syndrome (MODS) presents a polymorphic pathology with multiple organs and systems failure, characterized by increased demands on the energy substrate. At the same time, these patients have a profound energy deficiency that can not meet the increased needs of the patient with MODS, even of a basal metabolism.The current study has established that energy metabolic disruptions in all patients with MODS evolve in two stages: Stage I (Phase I of MODS) is characterized by increased oxygen consumption and the amount of ATP produced, with the presence in patients of Clinical and paraclinic signs of hypermetabolic condition;the II stage (Phases II and III of the syndrome) is characterized by a profound energetic deficiency caused by the reduction in ATP production, a phenomenon caused by global hypoxia, with the presence of clinical and paraclinical symptoms characteristic of a hypometabolic state. Проблемы поддержания всех жизненных процессов организма энергетическим субстратом подняты во многих научных работах, протоколах ведения больных, включая и пациентов, находящихся в критическом состоянии. Большинство протоколов для таких пациентов было разработано основываясь на практике раздельной терапии каждой имеющейся дисфункции, недостаточности отдельного органа или системы, без корректного учета изменений в других органах и системах. Синдром множественной дисфункции органов (MODS) является полиморфной патологией, с вовлечением в патологический процесс нескольких органов и систем, характеризующейся повышенной потребностью в энергетическом субстрате. В то же время, у этих пациентов происходит глубокие изменения энергетических процессов, которые ведут к нарушению основного обмена и не могут удовлетворить возросшую потребность в энергии пациентов с MODS. Представленной работой установлено, что нарушения энергетического обмена у всех пациентов с MODS протекает в 2 этапа: 1 этап (I фаза MODS) характеризуется возрастающей потребностью в кислороде и продуктах АТФ, с проявлением у больных клинических и параклинических признаков гиперметаболизма; 2 этап (II и III фаза синдрома) характеризуется глубокими энергетическими нарушениями, обусловленными снижением количества АТФ из-за глобальной гипоксии, с наличием у пациентов клинических и параклинических признаков гипoметаболизма

Энергетическая недостаточность у больных с синдромом полиорганной недостаточности (MODS) вызванной нарушениями в каскаде метаболизма кислорода

Departamentul anesteziologie şi terapie intensivă a Spitalului Clinic RepublicanRezumat Problemei întreținerii tuturor proceselor vitale ale organismului cu substrat energetic sunt dedicate numeroase lucrări științifi ce, protocoale de tratament, inclusiv și la pacienții critici. Majoritatea protocoalelor, la asemenea pacienți, au fost elaborate în baza practicii de terapie separată a fiecărei disfuncții, insuficiență de organ sau sistem, fără aprecierea justă a perturbărilor la nuvelul altor organe şi sisteme. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) prezintă o patologie polimorfă cu afectarea mai multor organe și sisteme și este caracterizată prin cerințe crescute în substrat energetic. Totodată, la acești pacienți se atestă o carență energetică profundă care nu poate satisface necesitățile crescute ale pacientului cu MODS, chiar și cele a metabolismului bazal. Studiul prezent a stabilit, că dereglările metabolismului energetic la toți pacienții cu MODS, evoluează în două etape: I etapă (faza I a MODS-ului) se caracterizează prin creșterea consumului de oxigen și a cantităților de ATP produse, cu prezența la pacienți a semnelor clinice și paraclinice spesifi ce stării hipermetabolice; a II etapă (fazele II și III a sindromului), se caracterizează printr-o carență energetică profundă, determinată de reducerea producerii cantității de ATP, fenomen cauzat de hipoxia globală, cu prezența la bolnavi a însușirilor caracteristice unei stări hipometabolice. The issue of maintaining all the vital processes of the energy substratum in the body is devoted to numerous scientific papers, treatment protocols, including for critical patients. Most protocols in such patients have been developed based on the practice of separate therapy of each dysfunction, organ or system failure, without the correct assessment of disturbances in other organs and systems. Multiple Organ Dysfunction Syndrome (MODS) presents a polymorphic pathology with multiple organs and systems failure, characterized by increased demands on the energy substrate. At the same time, these patients have a profound energy deficiency that can not meet the increased needs of the patient with MODS, even of a basal metabolism.The current study has established that energy metabolic disruptions in all patients with MODS evolve in two stages: Stage I (Phase I of MODS) is characterized by increased oxygen consumption and the amount of ATP produced, with the presence in patients of Clinical and paraclinic signs of hypermetabolic condition;the II stage (Phases II and III of the syndrome) is characterized by a profound energetic deficiency caused by the reduction in ATP production, a phenomenon caused by global hypoxia, with the presence of clinical and paraclinical symptoms characteristic of a hypometabolic state. Проблемы поддержания всех жизненных процессов организма энергетическим субстратом подняты во многих научных работах, протоколах ведения больных, включая и пациентов, находящихся в критическом состоянии. Большинство протоколов для таких пациентов было разработано основываясь на практике раздельной терапии каждой имеющейся дисфункции, недостаточности отдельного органа или системы, без корректного учета изменений в других органах и системах. Синдром множественной дисфункции органов (MODS) является полиморфной патологией, с вовлечением в патологический процесс нескольких органов и систем, характеризующейся повышенной потребностью в энергетическом субстрате. В то же время, у этих пациентов происходит глубокие изменения энергетических процессов, которые ведут к нарушению основного обмена и не могут удовлетворить возросшую потребность в энергии пациентов с MODS. Представленной работой установлено, что нарушения энергетического обмена у всех пациентов с MODS протекает в 2 этапа: 1 этап (I фаза MODS) характеризуется возрастающей потребностью в кислороде и продуктах АТФ, с проявлением у больных клинических и параклинических признаков гиперметаболизма; 2 этап (II и III фаза синдрома) характеризуется глубокими энергетическими нарушениями, обусловленными снижением количества АТФ из-за глобальной гипоксии, с наличием у пациентов клинических и параклинических признаков гипoметаболизма

Энергетическая недостаточность у больных с синдромом полиорганной недостаточности (MODS) вызванной нарушениями в каскаде метаболизма кислорода

Energy failure at patients with Multiple Organ Dysfunction Syndrome (MODS) caused by disorders in cascade of oxygen metabolismProblemei &icirc;ntreținerii tuturor proceselor vitale ale organismului cu substrat energetic sunt dedicate numeroase lucrări științifi ce, protocoale de tratament, inclusiv și la pacienții critici. Majoritatea protocoalelor, la asemenea pacienți, au fost elaborate &icirc;n baza practicii de terapie separată a fiecărei disfuncții, insuficiență de organ sau sistem, fără aprecierea justă a perturbărilor la nuvelul altor organe şi sisteme. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) prezintă o patologie polimorfă cu afectarea mai multor organe și sisteme și este caracterizată prin cerințe crescute &icirc;n substrat energetic. Totodată, la acești pacienți se atestă o carență energetică profundă care nu poate satisface necesitățile crescute ale pacientului cu MODS, chiar și cele a metabolismului bazal. Studiul prezent a stabilit, că dereglările metabolismului energetic la toți pacienții cu MODS, evoluează &icirc;n două etape: I etapă (faza I a MODS-ului) se caracterizează prin creșterea consumului de oxigen și a cantităților de ATP produse, cu prezența la pacienți a semnelor clinice și paraclinice spesifi ce stării hipermetabolice; a II etapă (fazele II și III a sindromului), se caracterizează printr-o carență energetică profundă, determinată de reducerea producerii cantității de ATP, fenomen cauzat de hipoxia globală, cu prezența la bolnavi a &icirc;nsușirilor caracteristice unei stări hipometabolice. &nbsp;Энергетическая недостаточность у больных с синдромом полиорганной недостаточности (MODS) вызванной нарушениями в каскаде метаболизма кислород

Reactive Oxygen Species and Bone Fragility

Reactive oxygen species (ROS) are key signaling molecules that play an important role in the progression of inflammatory disorders. In the last decade, studies have indicated that ROS, including superoxide and hydrogen peroxide, are crucial components that regulate the differentiation process of osteoclasts. Osteoclasts (OCs), cells specialized for bone resorption, utilize ROS as second messengers during receptor activator of NF-κB ligand (RANKL)-induced differentiation and activation. The purpose of this chapter is to explore the current understanding of reactive oxygen species involvement in bone pathophysiology

Significance of antioxidant medicinal plants

Catedra de Farmacognozie şi Botanică farmaceutică, IP USMF “Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldovamolecule care se formează excesiv în organism prin expunere la diferite noxe. Totodată, radicalii liberi distrug membranele celulare, grăbind procesul de uzare, reacționează cu acidul dezoxiribonuclec – purtătorul de informaţie genetică, având drept rezultat producerea unor fermenti-mutanti, facilitând dezvoltarea tumorilor. O manifestare serioasă a procesului nociv al radicalilor liberi este și scăderea bruscă a imunitătii. Scopul cercetărilor întreprinse a fost evaluarea plantelor medicinale cu acţiune antioxidantă și a pincipiilor active responsabile de acțiune, având în vedere incidența și prevalența în creștere a multor patologii în Republica Moldova, influențate de prezența proceselor oxidative. Materiale şi metode. Plantele medicinale, din flora Republicii Moldova, care manifestă acțiune antioxidantă au fost identificate după determinator, evaluate după Farmacopeele de referință și după Nomenclatorul de Stat al Medicamentelot (NSM) din Republica Mldova. Fitopreparatele au fost clasate în: produse vegetale, specii medicinale,fitopreparate mono și multe componente [1; 2; 3]. Rezultate. Antioxidanții sunt studiați pe larg și recunoscuți pentru faptul că incetinesc procesul de imbătrânire, micşorează intensitatea oxidării radicalice, formează bariere succesive de protecţie, prin proprietatea de captare a radicalilor liberi. Antioxidanții identificați în cantități suficiente în plantele medicinale se clasează în ordinea respectivă: Măceş Rosa canina L. cu 14 produse, Păpădie Taraxacum officinale – 10, Fasolea Phaseolus vulgaris L.– 6, Anghinara Cynara scolimus L.- 5, Afin Vaccinium myrthillus L.– 4, Cătină albă Hippophae rhamnoides L. – 4, Cicoare Cichorium intybus L.– 4, Albăstrele Centaurea cyanus L.– 3, Sclipeţi Potentilla erecta L. – 2, Aronie Aronia melanocarpa –1. În rezultatul evaluării fitopreparatelor cu acţiune antioxidantă după NSM, constatăm că din 6350 de medicamente 53 (0,8 %) sunt antioxidante, dintre care: produse vegetale – 2; specii medicinale – 17; fitopreparate monocomponente – 10 și multe componente – 24. După statutul de eliberare din farmacii 97 % sunt fitopreparate cu eliberare fără prescripție medicală și doar 3% cu eliberare în baza prescripției medicului, cea ce denotă accessibilitate față de aceste produse în farmacii. Concluzii. Cunoașterea și utilizarea speciilor antioxidante contribuie semnificativ la menţinerea echilibrului prooxidanţilor sau antioxidanţilor în organismul uman. Prin utilizarea speciilor antioxidante in forma farmaceutică și doza corect stabilită pentru fiecare persoană individual, reușim să fim mai rezistenți la stres, mai focalizați, cu o putere mai mare de concentrare și activitate, prin faptul că sursa acestor transformări își are originea în principiile active pe care le pune la dispoziția noastră natura mamă: fenolii, flavonoidele, taninurile și vitaminele. Cota fitopreparatelor cu acțiune antioxidantă constituie 0,8%, sau 53 produse medicamentoase din Nomenclator, iar accesibilitatea lor prin eliberare OTC este de 97%. Bibliografie: 1. Farmacopeea Europeană. Vol. I, II, 2014. 2. Negru A. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Cișinău, 2007, 391 p. 3. www.amed.md (Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor Republicii Moldova)