Crossover bypass in ilio-femoral position as a method of treatment of unilateral atherosclerotic process of the aorto-iliac segment

Rezumat Obiective. Scopul studiului a fost analiza rezultatelor revascularizării membrului inferior prin bypass de tip crossover în poziție ilio-femurală. Material și metode. Acest studiu a fot efectuat în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican ”Timofei Moșneaga” din Republica Moldova, în perioada anilor 2001 – 2021. Criteriile de includere în studiu au fost: ischemia membrului inferior de gradul III-IV Fontaine, și gradul II Fontaine, asociat cu comorbidități precum patologii cardiovasculare și pulmonare avansate, intervenții chirurgicale repetate (lumbotomii, laparotomii în antecedente), calcinoza avansată a aortei abdominale și/sau a arterelor iliace comune cu imposibilitatea clampării. Rezultate. În studiu au fost incluși 70 pacienți. Raportul bărbați/femei a fost 57/13. Anastomoza centrală a bypass-ului a fost aplicată din artera iliacă externă – în 41,5% din bypass-uri (n=29), din bypass ilio-femural contralateral – 20% (n=14), din bypass aorto-femural controlateral – 18,5% (n=13), din branșa bypass-ului aorto-bifemural – 20% (n=14). Anastomozele distale au fost aplicate pe bifurcația arterei femurale comune – 28,5% (n=20), în restul cazurilor – pe artera femurală profundă. Patologii concomitente au fost: hipertensiune arterială – 87,1%, cardiopatie ischemică – 85,7%, boala pulmonară obstructivă cronică – 54,2%, fibrilație atrială – 52,8%, diabet zaharat tip II – 32,8%, boala cerebro-vasculară – 10%. Complicațiile perioperatorii au fost: tromboza bypass-ului în 3 cazuri, lezarea vezicii urinare în timpul tunelării – 1 caz, deces în perioada postoperatorie precoce – 1 caz. Concluzii. Bypass-urile crossover în poziție ilio-femurală reprezintă o alternativă a intervențiilor chirurgicale clasice de revascularizare la pacienți care nu pot fi supuși intervențiilor endovasculare sau unei intervenții abdominale majore din cauza patologiei cardio-respiratorii avansate, abdomen ostil, aortă de porțelan. Comparativ cu bypass-ul crossover femuro-femural se evită formarea tortuozităților nefiziologice și nu necesită expoziția bilaterală a regiunilor inghinale, ceea ce duce la diminuarea riscului apariției infecțiilor postoperatorii.Summary Objectives. The aim of the study was to analyze the results of the revascularization of the lower extremities with the help of ilio-femoral crossover bypass. Material and methods. This study was performed within the Republican Hospital of the Republic of Moldova during 2001 – 2021. Patients included in the research met the criteria such as: lower limb ischemia grade III-IV Fontaine, and grade II Fontaine associated with comorbidities such as advanced cardiovascular and pulmonary pathologies, repeated surgical procedures (previous lumbotomies, laparotomies), advanced calcinosis of the abdominal aorta or/and common iliac artery. Results. Our study included 70 patients. The male/female ratio was 57/13. Central anastomosis was applied on the external iliac artery in 41,5% (n=29), contralateral ilio-femoral bypass – 20% (n=14), contralateral aorto-femoral bypass – 18,5% (n=13), branch of aorto-bifemural bypass – 20% (n=14). The distal anastomoses were applied on the bifurcation of the common femoral artery – 28,5% (n=20), on the deep femoral artery in the rest of the cases. Main comorbidities were arterial hypertension – 87,1%, ischemic heart disease – 85,7%, chronic obstructive pulmonary disease – 54,2%, atrial fibrillation – 52,8%, type II diabetes – 32,8%, cerebrovascular disease – 10%. Perioperative complications included: bypass thrombosis in 3 cases, intraoperative bladder injury – 1 case, early postoperative death – 1 case. Conclusion. Ilio-femoral bypasses are an alternative to classic method of revascularization in patients who cannot undergo endovascular or open abdominal surgery due to advanced cardiorespiratory pathology, hostile abdomen, porcelain aorta. Compared to femoro-femoral crossover bypass, the formation of non-physiological tortuosities is avoided and does not require bilateral exposure of the inguinal regions that reduces the risk of postoperative infections

Tratamentul chirurgical al stenozelor simptomatice ale arterelor carotide. Experiența clinicii

Cardiovascular surgery course, Nicolae Testemitanu SUMPh, Timofei Mosneaga Republican Clinical HospitalBackground. The prevalence of stroke in the adult population with a diagnosis of symptomatic carotid artery stenosis is estimated at 20-30%. Carotid endarterectomy and carotid artery stenting remain the most important therapeutic options in the treatment of this disease Objective of the study. Comparative evaluation of periprocedural efficacy and safety between endarterectomy and carotid artery stenting in patients with symptomatic carotid artery stenosis Material and Methods. The performed study represents a retrospective analysis of 450 patients treated within the IMSP SCR ,, Timofei Moșneaga ,, Department of Vascular Surgery during 2016-2021. The studied patients were divided into 2 groups: Group A - 250 patients undergoing carotid endarterectomy, Group B - 200 patients undergoing carotid artery stenting. Results. The rates of comparative efficacy and periprocedural safety in the patients under study were as follows: Lot A versus Lot B for death (1.6% vs. 0.5%, P = 0.18), for ipsilateral stroke (2.3% vs. 1.5%, P = 0.01 ) and for myocardial infarction (2% vs 1.5%, P = 0.03). At the end of the study period, in 2021 the ipsilateral ischemic stroke rate decreased in both study groups (0.4% and 0%, respectively; P = 0.85). Conclusion. The approach of patients with symptomatic carotid artery stenosis is a multidisciplinary one. Carotid endarterectomy in patients with symptomatic carotid artery stenosis is associated with a higher risk of periprocedural complications and death compared to carotid artery stenting.Introducere. Prevalența accidentului vascular cerebral ischemic la populația adultă cu diagnosticul de stenoza simptomatică a arterei carotide este estimat la 20-30%. Endarterectomia carotidiană și stentarea rămân a fi cele mai importante opțiuni terapeutice în tratamentul acestei maladii. Scopul lucrării. Evaluarea comparativă a eficacității și siguranței periprocedurale, dintre endarterectomie și stentarea arterelor carotide, la pacienții cu stenoză simptomatică ale arterelor carotide. Material și Metode. Studiul efectuat reprezintă o analiză retrospectivă a 450 de pacienți tratați în cadrul IMSP SCR ,,Timofei Moșneaga,, secția de Chirurgie Vasculară în perioada 2016-2021. Pacienții studiați au fost divizați în 2 loturi: Lotul A – 250 pacienții supuși endarterectomiei carotidiene, Lotul B – 200 pacienții supuși stentării arterelor carotide. Rezultate. Ratele eficacității și siguranței comparative periprocedurale la pacienții supuși studiului au fost urmatoarele: Lotul A versus Lotul B pentru deces (1,6 % față de 0,5 %, P = 0,18), pentru accident vascular cerebral ipsilateral (2,3 % față de 1,5 %, P = 0,01) și pentru infarctul miocardic (2 % vs 1,5 %, P = 0,03). La finele perioadei de studiu, în anul 2021 rata AVC ischemic ipsilateral s-a micșorat în ambele grupe de studiu(0,4% și respectiv 0 %; P = 0,85). Concluzii. Abordarea pacienților cu stenoză simptomatică ale arterelor carotide este una multidisciplinară. Endarterectomia carotidiană este asociată cu un risc mai mare de complicații periprocedurale si deces, comparativ cu stentarea arterelor carotide

Traumatismele vasculare. Experiența Serviciului de chirurgie vasculară a Spitalului Clinic Republican

Cursul de chirurgie cardiovasculară, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”Background. Vascular trauma represents approximately 2% of all trauma and 15-20% require urgent intervention. The lethality in the traumas of the main vessels comprises up to 15-25%, they justify the interest that must be given to these injuries. Objective of the study. Analysis of the vascular trauma treatment algorithm, based on the experience of the CRH Vascular Surgery Department. Material and Methods. During (1977-2020) the Vascular Surgery Department provided surgical assistance to 1242 patients with vascular trauma. Basic interventions - marginal suturing of the injured vessel or prosthesis with a saphenous graft. In case of destruction of the surrounding tissues, extraanatomical bypasses, the "open wound" method, were used. 3 patients were treated endovascularly. Results. Post interventional lethality consisted 3,2%. Amputation rate (in case of arterial trauma of the limbs) consisted 4,3%. Conclusion. The vascular trauma treatment algorithm is characterized by the efficient management of peripheral vascular trauma, the organization and observance of the rules for providing medical assistance. The main vectors are early diagnosis and establishment of optimal interventional tactics.Introducere. Trauma vasculară reprezinta aproximativ 2% dintre toate traumatismele și 15-20% dintre traumatismele care necesită intervenție urgentă. Letalitatea în traumatismele vaselor magistrale cuprinde până la 15-25%, acestea justificp interesul care trebuie acordat acestor leziuni. Scopul lucrării. Analiza algoritmului de tratament al traumatismelor vasculare, bazat pe experiența secției chirurgie vasculară a SCR. Material și Metode. În perioada anilor 1977-2020 s-a acordat ajutor chirurgical la 1242 pacienți cu traumatisme vasculare. Intervențiile de bază au fost suturarea marginală a vasului lezat sau protezarea lui cu grefon safen. În caz de distrugere a țesuturilor înconjurătoare au fost folosite bypass-uri extraanatomice, metoda de „plagă deschisă”. 3 pacienți au fost tratați endovascular. Rezultate. Letalitatea postoperatorie a fost de 3,2%. Rata amputațiilor (în cazul traumatismelor arteriale ale membrelor) de 4,3 %. Concluzii. Algoritmul de tratament al traumatismelor vasculare se caracterizează prin managementul eficient al traumei vasculare periferice, organizarea şi respectarea regulilor de acordare a asistenţei medicale. Vectorii sunt diagnosticul precoce și stabilirea tacticii intervenționale optimale

Tortuozitatea patologică a arterei carotide interne: eficacitatea postoperatorie imediată și complicațiile periprocedurale

Introduction: In the structure of the causes of the development of cerebrovascular insufficiency, the pathological tortuosity of the internal carotid artery ranks second after the atherosclerotic damage. The prevalence of pathological tortuosity in the general population is estimated to be from 12 to 43%, and from 16% to 56% of patients have transient or permanent neurological deficit in anamnestic. Scope of work: Evaluation of immediate postoperative efficacy and evaluation of periprocedural complications in patients diagnosed with pathological tortuosity of the carotid artery, subjected to surgical treatment. Material and methods: The study is a retrospective analysis of 35 patients treated within the Timofei Mosneaga Republican Clinical Hospital, Department of Vascular Surgery in the period 2017-2022. Indications for surgical treatment were dependent on the degree of cerebrovascular insufficiency and hemodynamic changes in the tortuosity area Results: 38 surgeries were performed on patients undergoing the study. Immediate results were: in 30 patients (85.71%, p – 0.01) the symptoms of cerebrovascular insufficiency were highlighted. In 28 patients (80%, p-0.01) the hemodynamic indicators improved. Acute cerebrovascular syndromes, acute coronary syndrome or death was not recorded in any patient in the study group. Postoperative bleeding was recorded in 1 patient (2.8%, P – 0.14). Conclusions: Considering the low rate of periprocedural complications as well as the immediate obvious efficacy, also the epidemiological data that imprint a special place in the structure of the cerebrovascular failure of the pathological tortuosities of the internal carotid artery – surgical resolution is a good way to prevent acute ischemic cerebral attacks and to improve the life of patients.Introducere: În structura cauzelor dezvoltării insuficienței cerebrovasculare, tortuozitatea patologică a arterei carotide interne ocupă locul 2, după afectarea aterosclerotică. Prevalența tortuozității patologice la populația generală se estimează a fi de la 12 la 43%, iar de la 16% pana la 56 % din pacienți au în anamnestic deficit neurologic tranzitor sau permanent. Scopul lucrării: Aprecierea eficacității postoperatorii imediate si evaluarea complicațiilor periproceduarale la pacienții diagnosticați cu tortuozitate patologică a arterei carotide, supuși tratamentului chirurgical. Material și metode: Studiul efectuat reprezintă o analiză retrospectivă a 35 pacienți tratați în cadrul SCR ,,Timofei Moșneaga”, secția de Chirurgie Vasculară în perioada 2017-2022. Indicațiile pentru tratamentul chirurgical au fost in dependenta de gradul de insuficiență cerebrovasculară și modificările hemodinamice in zona tortuozității Rezultate: La pacienții supuși studiului s-a efectuat 38 intervenții chirurgicale. Rezultatele imediate au fost: la 30 pacienți (85,71%, p – 0.01) s-au evidențiat cuparea simptomelor de insuficiență cerebrovasculară. La 28 pacienți (80%, p- 0,01) s-au îmbunătățit indicatorii hemodinamici. Sindroame cerebrovasculare acute, sindrom coronarian acut sau deces nu s-a înregistrat la nici un pacient din lotul studiat. Hemoragie postoperatorie s-a înregistrat la 1 pacient (2.8%, P – 0.14). Concluzii: Luând în considerație rata mică de complicații periprocedurale precum și a eficacității imediate evidente, de asemenea datele epidemiologice care imprima un loc aparte în structura insuficienței cerebrovasculare a tortuozității patologice a arterei carotide interne – rezolvarea chirurgicală este o bună metodă de a preveni atacurile ischemice cerebrale acute și ameliorarea vieții pacienților

PATHOLOGICAL TORTUOSITY OF THE INTERNAL CAROTID ARTERY: IMMEDIATE POSTOPERATIVE EFFICACY AND PERIPROCEDURAL COMPLICATIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: În structura cauzelor dezvoltării insuficienței cerebrovasculare, tortuozitatea patologică a arterei carotide interne ocupă locul 2, după afectarea aterosclerotică. Prevalența tortuozității patologice la populația generală se estimează a fi de la 12 la 43%, iar de la 16% pana la 56 % din pacienți au în anamnestic deficit neurologic tranzitor sau permanent. Scopul lucrării: Aprecierea eficacității postoperatorii imediate si evaluarea complicațiilor periproceduarale la pacienții diagnosticați cu tortuozitate patologică a arterei carotide, supuși tratamentului chirurgical. Material și metode: Studiul efectuat reprezintă o analiză retrospectivă a 35 pacienți tratați în cadrul SCR ,,Timofei Moșneaga”, secția de Chirurgie Vasculară în perioada 2017-2022. Indicațiile pentru tratamentul chirurgical au fost in dependenta de gradul de insuficiență cerebrovasculară și modificările hemodinamice in zona tortuozității Rezultate: La pacienții supuși studiului s-a efectuat 38 intervenții chirurgicale. Rezultatele imediate au fost: la 30 pacienți (85,71%, p – 0.01) s-au evidențiat cuparea simptomelor de insuficiență cerebrovasculară. La 28 pacienți (80%, p- 0,01) s-au îmbunătățit indicatorii hemodinamici. Sindroame cerebrovasculare acute, sindrom coronarian acut sau deces nu s-a înregistrat la nici un pacient din lotul studiat. Hemoragie postoperatorie s-a înregistrat la 1 pacient (2.8%, P – 0.14). Concluzii: Luând în considerație rata mică de complicații periprocedurale precum și a eficacității imediate evidente, de asemenea datele epidemiologice care imprima un loc aparte în structura insuficienței cerebrovasculare a tortuozității patologice a arterei carotide interne – rezolvarea chirurgicală este o bună metodă de a preveni atacurile ischemice cerebrale acute și ameliorarea vieții pacienților.Introduction: In the structure of the causes of the development of cerebrovascular insufficiency, the pathological tortuosity of the internal carotid artery ranks second after the atherosclerotic damage. The prevalence of pathological tortuosity in the general population is estimated to be from 12 to 43%, and from 16% to 56% of patients have transient or permanent neurological deficit in anamnestic. Scope of work: Evaluation of immediate postoperative efficacy and evaluation of periprocedural complications in patients diagnosed with pathological tortuosity of the carotid artery, subjected to surgical treatment. Material and methods: The study is a retrospective analysis of 35 patients treated within the Timofei Mosneaga Republican Clinical Hospital, Department of Vascular Surgery in the period 2017-2022. Indications for surgical treatment were dependent on the degree of cerebrovascular insufficiency and hemodynamic changes in the tortuosity area Results: 38 surgeries were performed on patients undergoing the study. Immediate results were: in 30 patients (85.71%, p – 0.01) the symptoms of cerebrovascular insufficiency were highlighted. In 28 patients (80%, p-0.01) the hemodynamic indicators improved. Acute cerebrovascular syndromes, acute coronary syndrome or death was not recorded in any patient in the study group. Postoperative bleeding was recorded in 1 patient (2.8%, P – 0.14). Conclusions: Considering the low rate of periprocedural complications as well as the immediate obvious efficacy, also the epidemiological data that imprint a special place in the structure of the cerebrovascular failure of the pathological tortuosities of the internal carotid artery – surgical resolution is a good way to prevent acute ischemic cerebral attacks and to improve the life of patients

SURGICAL TECHNIQUES IN THE TREATMENT OF RENAL CANCER WITH METASTATIC THROMBUS IN MAGISTRAL VESSELS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: Cancerul renal este al 6-lea cel mai diagnosticat cancer în lume, cu o rată a mortalității de 4,4%. Tumorile renale maligne se caracterizează prin extindere cu trombus tumoral la nivelul sistemului venos în 4-14% dintre numărul total de cazuri diagnosticate. Scopul lucrării. Evidențierea importanței aplicării tratamentului chirurgical în cancerele renale cu trombus metastatic în vasele magistrale și optimizarea tehnicilor chirurgicale aplicate. Material și Metode. Această lucrare este efectuată în baza unui studiu retrospectiv, fiind analizate fișele medicale ale 39 de pacienți. Abordul chirurgical a fost laparotomia mediană 64,10% (n = 25), laparotomia bisubcostală 2,56% (n =1 ), laparotomia Leclerc ”Mercedes” 23,07% (n = 9), sternolaparotomia 10,25% (n = 4). Rezultate: Durata medie a intervențiilor chirurgicale a fost de 315 minute. Hemoragia intraoperatorie în medie a constituit 1900 ml. Durata medie de spitalizare postoperatorie a fost de 10 zile. Au fost înregistrate 2 decese perioperatorii. Perioada postoperatorie precoce a decurs fără complicații în 35 cazuri și a implicat reintervenție pentru hemostază chirurgicală în 4 cazuri. Invazia celulelor tumorale în peretele VCI a fost confirmată histologic. Concluzii. Abordul și tehnicile chirurgicale apli cate în cadrul clinicii, sunt standardul de bază în atingerea unei siguranțe maxime intraoperatorii pentru minimalizarea riscului hemoragic, a trombembolismului pulmonar și decesului intraoperator.Background. Kidney cancer is the sixth most diagnosed cancer in the world, with a mortality rate of 4.4%. Malignant renal tumors are characterized by tumoral thrombosis in the venous system in 4-14% of the total number of diagnosed cases. Objective of the study. Highlighting the importance of applying surgical treatment in renal cancers with metastatic thrombus in the main vessels and optimizing the applied surgical techniques. Material and Methods. This outwork is based on a retrospective study, analyzing the medical records of 39 patients. The surgical approach was median laparotomy 64.10% (n = 25), bisubcostal laparotomy 2.56% (n = 1), Leclerc “Mercedes” laparotomy 23.07% (n = 9), sternolaparotomy 10.25% (n = 4). Results. The average duration of surgery was 315 minutes. The average intraoperative hemorrhage consisted 1900 ml. The average duration of postoperative hospitalization was 10 days. Perioperative death occurred in 2 cases. The early postoperative period was uncomplicated in 35 cases and involved reoperation for surgical hemostasis in 4 cases. Tumor cell invasion of the IVC wall has been histologically confirmed. Conclusions. The approach and surgical techniques applied in the clinic are the basic standard in achieving maximum intraoperative safety to minimize the risk of bleeding, pulmonary thromboembolism, and intraoperative death

Tratamentul modern al patologiei aterosclerotice stenozant-ocluzive în segmentul aorto-iliac

Background: Stenotic-occlusive atherosclerotic pathology in the aorto-iliac segment is a late and advanced manifestation of arterial pathology. The clinical manifestation ranging from claudication to limb-threatening ischemia. Objective of the study: Comparative presentation of revascularization results for stenotic-occlusive pathology in the aorto-iliac segment at Republican Clinical Hospital „Timofei Mosneaga” vascular surgery department for the period 2017-2020. Material and Methods: This is a retrospective study, for which were studied the medical records of patients admitted to in vascular surgery department of RCH „Timofei Mosneaga” in 2017-2020: The examined criteria were: age, type of intervention, complications, number of days of hospitalization and therapy intensive, and the patients were divided into 2 groups. Results: In total, during 2017-2020, in the Vascular Surgery Department, 586 patients were hospitalized and operated for a stenotic-occlusive lesion in the aorto-iliac segment, 327 have benefited from a classic surgery: ABFB, AFB, IFB, Lumbar Sympathectomies and primary amputations, and 259 patients were performed endovascular revascularization. The average number of days of hospitalization in patients in I group is 12.3, and in those revascularized endovascularly 4.5 days. The most common complication was bleeding, 18 patients in group I and 6 in group 2, 10 patients in group I suffered a thigh amputation. In 6 cases, a branch thrombosis was registered in I group and 3 thrombosis of the brachial artery were registered in the II group. Conclusion: Endovascular treatment in the aorto-iliac segment has been shown to be effective in reducing the number of days of hospitalization, but also with a low rate of complications. However, conventional surgery remains an important alternative for difficult-to-recanalize lesions, difficult vascular access, and at patients with renal insufficiency.Introducere. Patologia aterosclerotică stenozant-ocluzivă în segmental aorto-iliac este o manifestare tardivă si avansată a patologie arteriale, iar tabloul clinic variază de la claudicație intermitentă până la ischemia amenințătoare. Scopul lucrării. Prezentarea comparativă a rezultatelor revascularizării pentru patologia stenozant-ocluzivă în segmentul aorto-iliac la IMSP SCR „Timofei Mosneaga” secția chirurgie vasculară pentru perioada 2017-2020. Materiale și metode. Studiu retrospectiv, pentru care au fost studiate fișele medicale ale pacienților internați în secția de chirurgie vasculară a IMSP SCR „Timofei Mosneaga” în perioada 2017-2020 Criteriile examinate au fost: vârsta, tipul intervenției, complicațiile, numărul de zile de spitalizare și de terapie intensive. Pacienții au fost divizați în 2 loturi. Rezultate. În total, în perioada anilor 2017-2020, în secția Chirurgie Vasculară au fost spitalizați și operați pentru o leziune stenozant-ocluzivă în segmentul aorto-iliac 586 pacienți, 327 au beneficiat de o intervenție chirurgicală clasică: BABF, BAF, BIF, Simpatectomii lombare și amputație primară, iar 259 de pacienți au beneficiat de o revascularizare endovasculară. Media de zile de spitalizare la pacienții din I lot este de 12,3, iar la cei revascularizați endovascular 4,5 zile. Cea mai frecventă complicație a fost hemoragia, 18 pacienți din I lot și la 6 din al II, 10 pacienți din I lot au suportat o amputație de coapsă. În 6 cazuri a fost înregistrată o tromboza de branșă la I lot și 3 tromboze de a. brahiala s-au înregistrat în lotul II. Concluzii. Tratamentul endovascular în segmentul aorto-iliac la pacienții aterosclerotici și-a demonstrat eficacitatea prin scăderea numărului de zile de spitalizare, dar si având o rată scăzută a complicațiilor. Totuși, chirurgia convențională rămâne o alternativă importantă în cazul leziunilor greu de recanalizat, accesului vascular dificil și la pacienții cu insuficiență renală

Tratamentul leziunilor aterosclerotice ale segmentului aorto-iliac prin by-pass de tip „crossover” în poziție ilio-femurală

Introduction. Atherosclerotic lesion of the aorto-ilio-femoral segment is a current problem for vascular surgery. Extra anatomical by-pass is an alternative method for revascularization of atherosclerotically affected limbs. The purpose of this method is to simplify major surgery. Objectives. Analysis of lower limb revascularization results by crossover bypass in ilio-femoral position. Materials and methods. Retrospective study within Republican Clinical Hospital „Timofei Moșneaga” from the Republic of Moldova, during the years 2017 - 2022 of patients with lower limb ischemia. The following aspects were analyzed: demographic data, location of anastomosis and perioperative complications. Results. This study included 32 patients. The male/female ratio was 31/1. Central anastomosis was applied on the external iliac artery in 71.8% (n = 23), commune iliac artery – 6.25% (n = 2), contralateral ilio-femoral bypass – 9.3% (n = 3), contralateral aorto-femoral bypass – 3.1% (n = 1), branch of aorto-bifemural bypass – 9.3% (n = 3). The distal anastomoses were applied on the on the deep femoral artery bifurcation of the common femoral artery – 65.6% (n = 21), on bifurcation of the common femoral artery in the rest of the cases. Perioperative complications included bypass thrombosis in two cases, intraoperative bladder injury – 1 case. Conclusion. Ilio-femoral bypasses are an alternative to classic method of revascularization in patients who cannot undergo endovascular or open abdominal surgery due to advanced cardiorespiratory pathology, hostile abdomen, porcelain aorta.Introducere. Afectarea aterosclerotică a segmentului aorto-ilio-femural este o problemă actuală pentru chirurgia vasculară. By-pass-urile extraanatomice sunt metode alternative pentru revascularizarea membrelor afectate aterosclerotic. Scopul acestei metode este simplificarea unei intervenții chirurgicale majore. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor revascularizării membrului inferior prin bypass crossover în poziție ilio-femurală. Material și metode. Studiu retrospectiv în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Republica Moldova, în perioada anilor 2017-2022 a pacienților cu ischemia membrelor inferioare. Au fost analizate următoarele aspecte: date demografice, locul aplicării anastomozelor și complicațiile perioperatorii. Rezultate. În studiu au fost incluși 32 pacienți. Raportul bărbați/femei a fost 31/1. Anastomoza centrală a by-pass-ului a fost aplicată pe artera iliacă externă – în 71,8% (n = 23), pe artera iliaca comuna – 6,25% (n = 2), pe by-pass ilio-femural controlateral – 9,3%, pe by-pass aorto-femural controlateral – 3,1%, pe branșa by-passului aorto-bifemural – 9,3%. Anastomozele distale au fost aplicate pe artera femurală profundă – 65,6% (n = 21), în restul cazurilor – pe bifurcația arterei femurale comune. Complicațiile perioperatorii au fost: tromboza bypass-ului în 2 cazuri, lezarea vezicii urinare în timpul tunelării – 1 caz. Concluzii. By-pass-urile crossover în poziție ilio-femurală reprezintă o alternativă a intervențiilor chirurgicale clasice de revascularizare la pacienți care nu pot fi supuși intervențiilor endovasculare sau unei intervenții abdominale majore din cauza patologiei cardio-respiratorii avansate, abdomen ostil, aortă de porțelan

MODERN TREATMENT OF ATHEROSCLEROTIC AORTOILIAC OCCLUSIVE DISEASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Patologia aterosclerotică stenozant-ocluzivă în segmental aorto-iliac este o manifestare tardivă si avansată a patologie arteriale, iar tabloul clinic variază de la claudicație intermitentă până la ischemia amenințătoare. Scopul lucrării. Prezentarea comparativă a rezultatelor revascularizării pentru patologia stenozant-ocluzivă în segmentul aorto-iliac la IMSP SCR „Timofei Mosneaga” secția chirurgie vasculară pentru perioada 2017-2020. Materiale și metode. Studiu retrospectiv, pentru care au fost studiate fișele medicale ale pacienților internați în secția de chirurgie vasculară a IMSP SCR „Timofei Mosneaga” în perioada 2017-2020 Criteriile examinate au fost: vârsta, tipul intervenției, complicațiile, numărul de zile de spitalizare și de terapie intensive. Pacienții au fost divizați în 2 loturi. Rezultate. În total, în perioada anilor 2017-2020, în secția Chirurgie Vasculară au fost spitalizați și operați pentru o leziune stenozant-ocluzivă în segmentul aorto-iliac 586 pacienți, 327 au beneficiat de o intervenție chirurgicală clasică: BABF, BAF, BIF, Simpatectomii lombare și amputație primară, iar 259 de pacienți au beneficiat de o revascularizare endovasculară. Media de zile de spitalizare la pacienții din I lot este de 12,3, iar la cei revascularizați endovascular 4,5 zile. Cea mai frecventă complicație a fost hemoragia, 18 pacienți din I lot și la 6 din al II, 10 pacienți din I lot au suportat o amputație de coapsă. În 6 cazuri a fost înregistrată o tromboza de branșă la I lot și 3 tromboze de a. brahiala s-au înregistrat în lotul II. Concluzii. Tratamentul endovascular în segmentul aorto-iliac la pacienții aterosclerotici și-a demonstrat eficacitatea prin scăderea numărului de zile de spitalizare, dar si având o rată scăzută a complicațiilor. Totuși, chirurgia convențională rămâne o alternativă importantă în cazul leziunilor greu de recanalizat, accesului vascular dificil și la pacienții cu insuficiență renală.Background: Stenotic-occlusive atherosclerotic pathology in the aorto-iliac segment is a late and advanced manifestation of arterial pathology. The clinical manifestation ranging from claudication to limb-threatening ischemia. Objective of the study: Comparative presentation of revascularization results for stenotic-occlusive pathology in the aorto-iliac segment at Republican Clinical Hospital „Timofei Mosneaga” vascular surgery department for the period 2017-2020. Material and Methods: This is a retrospective study, for which were studied the medical records of patients admitted to in vascular surgery department of RCH „Timofei Mosneaga” in 2017-2020: The examined criteria were: age, type of intervention, complications, number of days of hospitalization and therapy intensive, and the patients were divided into 2 groups. Results: In total, during 2017-2020, in the Vascular Surgery Department, 586 patients were hospitalized and operated for a stenotic-occlusive lesion in the aorto-iliac segment, 327 have benefited from a classic surgery: ABFB, AFB, IFB, Lumbar Sympathectomies and primary amputations, and 259 patients were performed endovascular revascularization. The average number of days of hospitalization in patients in I group is 12.3, and in those revascularized endovascularly 4.5 days. The most common complication was bleeding, 18 patients in group I and 6 in group 2, 10 patients in group I suffered a thigh amputation. In 6 cases, a branch thrombosis was registered in I group and 3 thrombosis of the brachial artery were registered in the II group. Conclusion: Endovascular treatment in the aorto-iliac segment has been shown to be effective in reducing the number of days of hospitalization, but also with a low rate of complications. However, conventional surgery remains an important alternative for difficult-to-recanalize lesions, difficult vascular access, and at patients with renal insufficiency

Tratamentul leziunilor aterosclerotice ale segmentului aorto-iliac prin by-pass de tip „crossover" în poziţie ilio-femurală

Introducere. Afectarea aterosclerotică a segmentului aorto-ilio-femural este o problemă actuală pentru chirurgia vasculară. By-pass-urile extraanatomice sunt metode alternative pentru revascularizarea membrelor afectate aterosclerotic. Scopul acestei metode este simplificarea unei intervenţii chirurgicale majore. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor revascularizării membrului inferior prin bypass crossover în poziţie ilio-femurală. Materiale și metode. Studiu retrospectiv în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican "Timofei Moșneaga" din Republica Moldova, în perioada anilor 2017-2022 a pacienţilor cu ischemia membrelor inferioare. Au fost analizate următoarele aspecte: date demografice, locul aplicării anastomozelor și complicaţiile perioperatorii. Rezultate. În studiu au fost incluşi 32 pacienţi. Raportul bărbaţi/femei a fost 31/1. Anastomoza centrală a by-pass-ului a fost aplicată pe artera iliacă externă - în 71,8% (n=23), pe artera iliacă comună - 6,25% (n=2), pe by-pass ilio-femural contralateral - 9,3%, pe by-pass aorto-femural contralateral -3,1%, pe branşa by-pass-ului aorto-bifemural - 9,3%. Anastomozele distale au fost aplicate pe artera femurală profundă - 65,6% (n=21), în restul cazurilor - pe bifurcaţia arterei femurale comune. Complicaţiile perioperatorii au fost: tromboza bypass-ului în 2 cazuri, lezarea vezicii urinare în timpul tunelării - 1 caz. Concluzii. By-pass-urile crossover în poziţie ilio-femurală reprezintă o alternativă a intervenţiilor chirurgicale clasice de revascularizare la pacienţi care nu pot fi supuşi intervenţiilor endovasculare sau unei intervenţii abdominale majore din cauza patologiei cardio-respiratorii avansate, abdomen ostil, aortă de porţelan