Surgical treatment of unicameral calcaneus cyst by introducing demineralized allogeneic bone paste: a case report

Introducere. Osul calcaneu nu este un loc obișnuit pentru chisturile osoase unicamerale. Nu este cunoscută etiologia acestor leziuni. Astfel de chisturi sunt simptomatice, din cauza concentrării forțelor pe călcâi și necesită tratament chirurgical în majoritatea cazurilor. Scopul lucrării. Această lucrare constituie un caz clinic al unui pacient căruia i s-a efectuat plastia defectului osos cu pastă osoasă demineralizată. Material și metode. Scopul acestei lucrări este de a prezenta cazul unui sportiv de 20 de ani care a fost internat la Secția de Microchirurgie și Chirurgie Reconstructivă cu dureri în regiunea calcaneului stâng în timpul mersului, apărute în urmă cu aproximativ 4 săptămâni. Pacientul a fost supus unei radiografii toracice, analize generale de sânge și urină, toate având parametri in limitele normei, cu excepția radiografiei piciorului stâng care a evidențiat o leziune chistică de 4,0x3,0x3,0 cm a calcaneului drept. Pacientul a fost supusă unui tratament chirurgical, care a constat în chiuretaj al chistului urmat de umplerea defectului osos cu 12 cm3 de pastă osoasă alogenă demineralizată amestecată cu 10 ml de sânge al pacientului. Pasta osoasă alogenică demineralizată a fost preparată de Banca de țesuturi umane. A fost efectuată o radiografie intraoperatorie care a arătat repararea defectului osos. Nu au fost raportate complicații postoperatorii precoce sau tardive. Pacientul a fost externat a doua zi după operație. Concluzii. Datele imagistice sunt necesare atunci când se suspectează o masă chistică. Tratamentul chirurgical în combinație cu utilizare de pasta osoasă demineralizată ar trebui să fie considerat un ca fiind un tratament eficient pentru chisturile osoase.Background. The calcaneus is not a commonplace for unicameral bone cysts. Not much is known about the etiology of these lesions. Such kind of cysts are symptomatic, because of the concentration of forces through the heel and require surgical treatment in most of the cases. Objective of the study. This paper is a case report of bone defect substitution using demineralized bone paste. Material and methods. The purpose of this work is to report a case of a 20-year-old athlete who was admitted to the Department of Microsurgery and Reconstructive Surgery with pain in the region of the left calcaneus during walking, which appeared about 4 weeks ago. The patient underwent plain chest X-ray, general blood and urine test, all of them came normal beside the X-ray of the left foot which showed a 4.0x3.0x3.0 cm cystic lesion of the right calcaneus. The patient underwent surgical treatment, which consisted of extended curettage of the cyst followed by filling of the bone defect with 12 cm3 demineralized allogeneic bone paste mixed with 10 ml of patients’ blood. The Human Tissue Bank prepared the demineralized allogeneic bone paste. An intraoperative X-ray was performed and showed the bone defect repair. There were no early nor late postoperative complications reported. The patient was discharged from the hospital the second day after the operation. Conclusions. Imaging data are required when a cystic mass is suspected. Surgical treatment in combination with demineralized bone paste should strongly be considered as an effective treatment for bone cysts

Treatment of unicameral calcaneus cyst by introducing demineralized allogeneic bone paste: a case report

Background. The calcaneus is an uncommon site for unicameral bone cysts. Little is known about the etiology of these lesions. Such cysts are usually symptomatic, because of the concentration of forces through the heel and require surgical treatment in most of the cases. Material and methods. The purpose of this paper is to present a case of a 25-year-old athlete who was admitted to the Department of Microsurgery and Reconstructive Surgery with pain in the region of the right calcaneus during walking, which appeared 2 months ago. The patient underwent plain chest X-ray, general blood and urine test, all of them came normal beside the X-ray of the foot which showed a 4,0x2,0x2.0 cm cystic lesion of the right calcaneus. The patient underwent surgical treatment, which consisted of extended curettage of the cyst followed by filling of the bone defect with 10 cm3 demineralized allogeneic bone paste mixed with 10 ml ofpatientblood. The demineralized allogeneic bone paste was prepared by the Human Tissue Bank. An intraoperative Xray was performed and showed that the bone defect was filled with demineralized allogeneic bone paste. There were no early or late postoperative complications encountered. The patient was discharged from the hospital the second day after the operation. Conclusions. Imaging data are required when a cystic mass is suspected. Surgical treatment in combination with using of demineralized bone paste should be considered as an effective treatment for bone cysts. Further evaluation is required

Stem-cell therapies in critical limb ischemia

Department of Anatomy and Clinical Anatomy, and Laboratory of Tissue Engineering and Cell Cultures, Department of Histology, Cytology and Embryology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of Moldova, Institute of Emergency Medicine, Chisinau, the Republic of MoldovaAbstract. Background: Due to stimulation of muscular regeneration in ischemic extremities and increasing blood flow, stem cells are considered a promising new strategy for patients with critical limb ischemia (CLI). So, it is demonstrated that mesenchymal stem cells (MSCs), mononuclear cells derived from bone marrow, peripheral and umbilical blood, adipose tissue encourage the genesis of endothelial cells (ECs) and vascular smooth muscle cells (VSMCs). By application of stem cell-based therapy, the following results are obtained: increased rate of ulcer healing, increased ankle-brachial index (ABI), and transdermal oxygen pressure (TcPO2), improved revascularization, and reduced rate of amputation surgery. So, stem cell-based therapy demonstrates good clinical outcomes. However, some adverse events related to cell sampling and mobilizations are reported. In addition, because of poor cell survival in the condition of ischemia their therapeutic efficacy remains low which indicates further researchers are necessary for this field. Conclusions: Cell-based therapy is a promising approach in CLI treatment. Its promising results have been already shown in smaller studies; however, large-scale studies are entailed to ascertain their definitive role in anti-ischemic therapy

Epidermolysis bullosa – a clinical study

Generalităţi. Au fost analizate fi șele de observaţie clinică (41 de cazuri) ale pacienţilor cu epidermolize buloase (EB), trataţi în perioada 2000-2014, în cadrul Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile. Rezultate obţinute. Vârsta pacienţilor a oscilat între 2 luni și 52 de ani (m/f –28/13; rural/urban – 25/16). Spectrul nosologic depistat, s-a prezentat în felul următor: epidermoliza buloasă simplă (EBS) Koebner – 11 cazuri; EBS Weber–Cockayne – 9 cazuri; EBS asociată cu tulburări de pigmentare – 1 caz; epidermoliza buloasă joncţională (EBJ) Herlitz – 1 caz; epidermoliza buloasă distrofi că dominantă (EBDD) Cockayne-Touraine – 12 cazuri; EBDD Passini – 3 cazuri; epidermoliza buloasă distrofi că recesivă (EBDR) Hallopeau–Siemens – 4 cazuri. Așadar, EBS s-a constatat în 51,2% cazuri, EBJ – în 2,4% și EBD – în 46,34% cazuri. Manifestările buloase de epidermoliză au fost asociate cu o afectare unghială în 48,8% cazuri. Hiperhidroza, keratodermia palmo-plantară, alopecia și leziunile ichtioziforme s-au evidenţiat în 12,2% cazuri. La circa o jumătate dintre pacienţi au fost constatate o serie de maladii concomitente (anemii, pneumonii, hepatite, pancreatite, pielonefrite). Anomaliile dentare și afectarea mucoaselor s-au raportat la o treime dintre pacienţi, fi ecare al zecelea pacient având și retard mental. La circa 20% cazuri, au fost observate complicaţii cu agenţi microbieni (piodermii), iar la bolnavii cu EBDR Hallopeau–Siemens – cheloizi, acrosclerodactilie, contracturi, mutilaţii, stenoze esofagiene. Un caz de deces s-a constatat la pacientul cu EBJ Herlitz, la 2 luni de la naștere. O evoluţie favorabilă s-a observat la pacienţii cu forme epidermolitice și distrofi ce dominante (63,4%). Pe durata tratamentului de rutină, s-a constatat apariţia bulelor noi la toţi bolnavii. Epitelizarea eroziunilor s-a observat pe parcursul a 5-14 zile. După includerea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel”, durata epitelizării erupţiei s-a redus de 2 ori (3-7 zile). Concluzii. Profi lul epidermolizei buloase constată predominarea sexului masculin, precum și a formelor clinice de EB dominante; asocierea cu afectările unghiale și a mucoaselor, cu distrofi i dentare, anemii, complicaţii microbiene, în cazuri grave – acrosclerodactilie, mutilaţii, stenoză esofagiană. Încluderea în tratamentul topic a pansamentelor „Mepilex Lite”, „Mepitel” reduce durata epitelizării eroziunilor.Overview. The study included case histories of 41 patients with epidermolysis bullosa, who were treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases during 2000-2014. Results. Patients’ age has oscillated from 2 till 52 years old (M/F-28/13; Rural/Urban – 25/16). Nosological spectrum ranged as follows: simple epidermolysis bullosa (EBS) Koebner–11 cases; EBS Weber-Cockayne – 9 cases; EBS associated with pigmented lesions – 1; jonctional epidermolysis bullosa – (EBJ) Herlitz – 1; dystrophic dominant form of EB (EBDD) Cockayne-Touraine – 12; EBDD Passini – 3; recessive form of EBD (EBDR) Hallopeau – Siemens – 4. Th us, EBS has been established in 51.2% of cases, EBJ – 2.4% of cases and EBD – in 46.34% of cases. Nail involvement was observed in 48.8 cases of EB. Hyperhidrosis, palmoplantar keratoderma, alopecia and ichthyosiform lesions were marked in 12.2% of cases. About half of patients has manifested a plenty number of associated diseases (anemia, pneumonia, hepatitis, pancreatitis, pyelonephritis). Dental anomalies and mucous membranes involvement were reported in 1/3 of patients, one in every 10 patients presented a mental retardation. In 20% of cases pyococcal complications (pyodermas) was described, in addition patients with EBDR Hallopeau-Siemens have developed keloid scars, acrosclerodactylitis, muscular contractions, mutilations, esophageal stenosis. A 2 month old infant with EBJ-H has died. More benign evolution was marked in patients with dominant forms of EBD (63.4%). All patients have presented a new bulla during obvious therapy. Epithelization of erosions occurred within 5-14 days. Topical treatment with “Mepilex Lite”, “Mepitel” reduced twice the time of lesion epithelization (3-7days). Conclusions. Epidermolysis bullosa profi le certifi es prevalence of this disease among males, as well as, increased number of dominant forms, association with nail and mucous membrane involvement, dental anomalies, anemia, microbial infections, in severe cases – acroscelro-dactylitis, mutilations, esophageal stenosis. “Mepilex Lite” and “Mepitel” dressings have reduced the time of lesion epithelization

Pemfigusuri autoimune (profunde şi superficiale): protocol clinic naţional PCN-239

USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP SD și MCAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al RM, constituit din reprezentanţii Catedrei Dermatovenerologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind pemfigusul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Epidemiological peculiarities of trichomycosis in the Republic of Moldova

Generalităţi. S-a efectuat un studiu cu utilizarea metodei de analiză retrospectivă a datelor statistice prin morbiditatea pilomicozelor (microsporie, tricofiţie, favus) în perioada 1950-2015 şi a datelor Laboratorului micologic, acumulate în Dispensarul Dermatovenerologic Republican, astăzi Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile. Rezultate. Morbiditatea prin pilomicoze în RM, în anii 1950-2015, este caracterizată în felul următor: o dominare netă a tricofiţiei până în anul 1963, provocată în marea ei majoritate de fungi antropofili, cu un vârf al incidenţei în anii 1954 şi 1956; o scădere ulterioară evidentă a morbidităţii prin tricofiţie până în prezent şi modificarea spectrului micologic; prevalenţa microsporiei zooantropofile, începând cu anul 1964, cu o creştere progresivă a morbidităţii, maximele observându-se în anii 1974-1976, fără o scădere esenţială în ultimele decenii, comparativ cu anii 1980-1990; lipsa favusului din anul 1974. Media raportului microsporiei, tricofiţiei şi favusului în perioada susnumită a oscilat, respectiv: anii 1950-1959 – 1:34:1,9; anii 1960-1969 – 1:1,2:0,01; anii 1970-1979 – 5:1:0,0002; anii 1980- 1999 şi 2000-2015 – 9:1:0. Media incidenţei teritoriale în RM (nordul, sudul, centrul, Găgăuzia, Chişinău) a microsporiei/tricofiţiei în ultimii 5 ani (2011-2015) a constituit, respectiv: 15,04/1,64; 30,56/1,79; 36,72/3,94; 28,12/0,9; 31,8/0,9. De asemenea, în anii 2000-2015, se observă o prevalenţă absolută a fungilor zoofili, respectiv, Microsporum canis – 100% şi Trichophyton mentagrophytes var. gypseum – 98,3% cazuri. Concluzie. Astfel, microsporia zooantropofilă rămâne pilomicoza cea mai des înregistrată în RM (anul 2015) – 31 de cazuri la 100 000 populaţie, media incidenţei în centrul RM fiind cea mai înaltă (36,72 cazuri la 100 000 populaţie).Overview. A retrospective study was done analyzing statistical data on morbidity with trichomycosis (microsporosis, trichophytosis and favus) during 1950-2015 and data presented by mycological lab of Hospital of Dermatology and Communicable Diseases. Results. Morbidity due to trichomycosis in the Republic of Moldova during 1950-2015 is characterized as follows: negligible predominance of trichophytosis until 1963 caused, in majority of cases, by antropophylic fungi,the highest level was achieved in 1954 and 1956, respectively; then a significant decrease in cases number is observed until present days with changing of fungi causative agents; prevalence of zooantropophylicmicrosporia started to increase in 1964, the highest level was achieved in 1974-1976, and is still on top our days comparative with 80s-90s of XX century; cases of favus haven’t been registered since 1974. Microsporosis, trichopytosis and favus ratio has oscillated during the estimated period as follows: 50s-1:34:1.9, 60s – 1:1.2:0.01, 70s – 5:1:0.0002, 80-90s – and 2000-2015- 9:1:0. Territorial incidence media of microsporosis, trichophytosis and favus in the Republic of Moldova (North, South, Centre, Chisinau and Gagauzia ) in recent 5 years (2011-2015) amounted as follows: 15.04/1.64; 30.56/1.79; 36.72/3.94; 28.12/0.9; 31.8/0.9. Also, during 2000-2015 was observed an absolute prevalence of zooantrophylic fungi: Microsporum canis – 100% and Trichophyton mentagraphyte var. gypseum – 98.3% cases respectively. Conclusions. Thus, zooantropophylic microsporosis still represents the most frequent form of trichomycosis, in 2015 in the Republic of Moldova have been registered 31 cases per 100.000 population, average incidence in the central part of the country was the highest one (36.72 cases per 100.000 population)

Psoriazisul la adult: protocol clinic naţional PCN-122

Protocolul național este elaborat în conformitate cu ghidurile internaționale actuale privind psoriazisul și va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituționale, în baza posibiltăților reale ale fiecărei instituții în anul curent. La recomandarea MS, pentru monitorizarea protocoalelor instituționale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic național

Sifilisul: protocol clinic naţional PCN-374

Protocolul național a fost elaborat în conformitate cu: - Ghidul național de conduită a infecțiilor cu transmitere sexuală (aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.68 din 31 ianuarie 2015); - WHO guidelines for the treatment of Treponema pallidum (syphilis), 2016