Contextual Effects on Metaphor Comprehension: Experiment and Simulation

This paper presents a computational model of referential metaphor comprehension. This model is designed on top of Latent Semantic Analysis (LSA), a model of the representation of word and text meanings. Compre­hending a referential metaphor consists in scanning the semantic neighbors of the metaphor in order to find words that are also semantically related to the context. The depth of that search is compared to the time it takes for humans to process a metaphor. In particular, we are interested in two independent variables : the nature of the reference (either a literal meaning or a figurative meaning) and the nature of the context (inductive or not inductive). We show that, for both humans and model, first, metaphors take longer to process than the literal meanings and second, an inductive context can shorten the processing time

A MDL-based Model of Gender Knowledge Acquisition

This paper presents an iterative model of\ud knowledge acquisition of gender information\ud associated with word endings in\ud French. Gender knowledge is represented\ud as a set of rules containing exceptions.\ud Our model takes noun-gender pairs as input\ud and constantly maintains a list of\ud rules and exceptions which is both coherent\ud with the input data and minimal with\ud respect to a minimum description length\ud criterion. This model was compared to\ud human data at various ages and showed a\ud good fit. We also compared the kind of\ud rules discovered by the model with rules\ud usually extracted by linguists and found\ud interesting discrepancies

La réponse à des questions cruciales en éducation réside-t-elle dans un changement de paradigme ?

Introduction Anthony Bryk soulève une question cruciale pour la recherche en éducation : comment se fait-il que les connaissances élaborées dans le cadre de recherches répondant à des critères méthodologiques rigoureux ne produisent pas les effets attendus lorsqu’elles sont diffusées dans le système éducatif ? L’argumentation est centrée sur les difficultés d’observer des effets positifs par l’introduction dans l’enseignement de ..

Developpement precoce du language et acquisition de la lecture/comprehension

Questo articolo esamina le relazioni tra sviluppo precoce delle lingue (sia le abilità legate al codice sia le capacità di comprensione) e acquisizione della lettura, a livello di asilo nido e scuola dell’infanzia. Si tratta di una ricerca longitudinale di quattro anni che ha contemplato un campione di 1273 bambini francesi, che sono stati seguiti per quattro anni e che avevano quattro anni al momento dell'inizio dello studio. I bambini di età prescolare hanno partecipato ad uno dei due programmi di formazione, a quello sulla comprensione o sulla consapevolezza fonologica. I due programmi di formazione previsti hanno esplorato la possibilità di migliorare la comprensione orale dei bambini piccoli in un ambienteeducativo. Il primo era incentrato sulle abilità di comprensione dei componenti, il secondo riguardava un setting di lettura di favole. La consapevolezza fonologica e la capacità di comprensione orale sono stati misurati più volte nel corso dello studio. I risultati hanno mostrato che è possibile migliorare la comprensione orale se laformazione si concentra sulle competenze dei componenti e si estende su due semestri. Quando queste condizioni sono state soddisfatte, gli effetti della formazione persistevano ancora dopo nove mesi dalla fine del programma. Inoltre, le competenze fonologiche e le abilità di comprensione si sono evolute in modo relativamente indipendente; come la formazione fonologica migliorato la consapevolezza fonologica, ma non la comprensione,così la formazione alle abilità di comprensione migliora la comprensione orale, ma non la consapevolezza fonologica. Infine, la modellizzazione strutturale (SEM) evidenzia che la performance relativa alla comprensione della lettura, misurata quando i bambini avevano 8 anni (grado 3), è significativamente prevista dallacapacità di comprensione orale al 5°/6° grado e dal grado in cui essi hanno migliorato la loro performance in età prescolare, indipendentemente dalle abilità di comprensione e di decodifica misurate in prima elementare. Questi risultati sottolineano l’importanza che uno sviluppo precoce della abilità di comprensione del linguaggio assume nell’aiutare l’acquisizione della lettura e dellacomprensione della lettura. Essi mostrano anche che è davvero possibile insegnare precocemente le abilità di comprensione in precisi contesti educativi

Enseigner des stratégies pour comprendre en moyenne section de maternelle.

National audienceL'objectif de cette étude est de montrer les effets d'un entrainement explicite à la compréhension chez de jeunes élèves non lecteurs de moyenne section de maternelle. A partir du modèle de la compréhension de textes de, développé par Van Dijk et Kintsch (1983), et d'une classification des inférences proposée par les auteurs, un programme d'entrainement des habiletés d'inférences et de contrôle a été conçu. Il est composé d'une série de séquences progressives conçues pour travailler plus spécifiquement chacune des habiletés suivantes : détection d'inconsistances (lexicales et situationnelles), interprétation des connecteurs, des anaphores et des relation causales, déduction, construction des modèles de situation et structures d'histoires. 165 élèves de moyenne section, issus de milieux sociaux de niveaux moyen faible, répartis dans 8 écoles, ont suivi cet entrainement qui s'est déroulé sur 14 semaines. La comparaison avec un groupe contrôle et un groupe travaillant la compréhension à partir de lectures partagées montre qu'il est possible d'améliorer significativement la compréhension de texte chez ces jeunes enfants. Les résultats obtenus lors du post-test administré en fin d'année scolaire, et analysés par la méthode de régression linéaire, indiquent que les scores de compréhension des élèves qui ont suivi le programme décrit ci-dessus ont, en moyenne, des scores significativement plus élevés que l'ensemble des autres élèves de moyenne section

Are Automatically Identified Reading Strategies Reliable Predictors of Comprehension?

International audienceIn order to build coherent textual representations, readers use cognitive procedures and processes referred to as reading strategies; these specific procedures can be elicited through self-explanations in order to improve understanding. In addition, when faced with comprehension difficulties, learners can invoke regulation processes, also part of reading strategies, for facilitating the understanding of a text. Starting from these observations, several automated techniques have been developed in order to support learners in terms of efficiency and focus on the actual comprehension of the learning material. Our aim is to go one step further and determine how automatically identified reading strategies employed by pupils with age between 8 and 11 years can be related to their overall level of understanding. Multiple classifiers based on Support Vector Machines are built using the strategies' identification heuristics in order to create an integrated model capable of predicting the learner's comprehension level

Analiza automată a materialelor şcolare franceze din prisma complexităţii textuale

National audienceEforturile de cercetare în ceea ce priveşte analiza complexităţii textuale automate se concentrează în principal asupra limbii engleze, în prezent existând doar câteva adaptări pentru alte limbi. Pornind de la un fundament solid în ceea ce priveşte analiza discursului şi analiza complexităţii textuale bazată pe un model de evaluare validat pentru limba engleză, în lucrarea de faţă introducem un model de analiză textuală pentru limba franceză antrenat pe 200 de documente extrase din manuale şcolare franţuzeşti, pre-clasificate în cinci clase de complexitate textuală. Factorii de analiză acoperă o multitudine de dimensiuni şi sunt distribuiţi în următoarele categorii principale: de suprafaţă, factori specifici analizei sintactice, morfologice, semantice şi analiza discursului, metrici care ulterior sunt combinate prin intermediul maşinilor cu vector suport (Support Vector Machines – SVM) pentru îmbunătăţirea preciziei. La nivel global, adiţional faţă de factorii pur cantitativi de suprafaţă, anumite părţi de vorbire şi diverse metrici de coeziune s-au dovedit a fi predictori de încredere raportat la nivelul de dificultate al materialelor şcolare, creând astfel o bază consistentă pentru a construi modele de încredere de evaluare automată a complexităţii textuale franceze. Cuvinte cheie coeziunea textelor, evaluarea complexităţii textuale, lizibilitatea, metode kernel, maşini cu vector suport (Support Vector Machines) Clasificare ACM I.2.7 Natural Language Processing. INTRODUCERE Notarea automată a eseurilor, identificarea de modele şi şabloane textuale sau evaluarea dificultăţii textelor reprezintă subiecte de interes în prezent în domeniul analizei textuale, a căror aplicabilitate se adresează atât mediilor academice, cât şi celor comerciale, din prisma alinierii optime la nivelul de înţelegere al cursanţilor. Pe de-o parte, grupurile de cercetare se concentrează pe analiza şi inter-conectarea volumelor mari de texte extrase din web-ul social într-o continuă extindere, în timp ce piaţa comercială este axată pe dezvoltarea de instrumente de analiză care ar putea îmbunătăţi predicţia nivelului de înţelegere şi ar putea induce un control mai bun al fluxului de informaţii de la sursă către publicul ţintă. Un dezavantaj major al eforturilor de analiză automată a complexităţii textuale provine din lipsa de conţinut suficient în cazul unor limbi precum limba franceză, în comparaţie cu limbile pentru care există astfel de resurse (spre ex., engleza). Prin urmare, analiza multi-linguală a complexităţii textuale este încă un domeniu puţin explorat care ar putea reliefa rezultate surprinzătoare raportat la următoarele dimensiuni ale evaluării: complexitatea vocabularului, morfologia şi structura discursului. Indiferent de nivelul de analiză adresat, scopul final presupune îmbunătăţirea nivelului de înţelegere al cursanţilor

Automated assessment of paraphrases in pupil's self-explanations

National audienceSelf-explanations are verbalizations that readers give to themselves while reading a text, in order to better understand it. Our implemented system is designed for automatically analyzing self-explanations in order to allow teachers to better grasp the comprehension of pupils of the previously read materials. Our method uses specific natural language processing techniques for French language and it is conceived for use with primary school pupils. Furthermore, we have integrated a word-based heuristic in order to measure similarity between the initial texts and the pupil's verbalizations

Analiza automată a materialelor şcolare franceze din prisma complexităţii textuale

National audienceEforturile de cercetare în ceea ce priveşte analiza complexităţii textuale automate se concentrează în principal asupra limbii engleze, în prezent existând doar câteva adaptări pentru alte limbi. Pornind de la un fundament solid în ceea ce priveşte analiza discursului şi analiza complexităţii textuale bazată pe un model de evaluare validat pentru limba engleză, în lucrarea de faţă introducem un model de analiză textuală pentru limba franceză antrenat pe 200 de documente extrase din manuale şcolare franţuzeşti, pre-clasificate în cinci clase de complexitate textuală. Factorii de analiză acoperă o multitudine de dimensiuni şi sunt distribuiţi în următoarele categorii principale: de suprafaţă, factori specifici analizei sintactice, morfologice, semantice şi analiza discursului, metrici care ulterior sunt combinate prin intermediul maşinilor cu vector suport (Support Vector Machines – SVM) pentru îmbunătăţirea preciziei. La nivel global, adiţional faţă de factorii pur cantitativi de suprafaţă, anumite părţi de vorbire şi diverse metrici de coeziune s-au dovedit a fi predictori de încredere raportat la nivelul de dificultate al materialelor şcolare, creând astfel o bază consistentă pentru a construi modele de încredere de evaluare automată a complexităţii textuale franceze. Cuvinte cheie coeziunea textelor, evaluarea complexităţii textuale, lizibilitatea, metode kernel, maşini cu vector suport (Support Vector Machines) Clasificare ACM I.2.7 Natural Language Processing. INTRODUCERE Notarea automată a eseurilor, identificarea de modele şi şabloane textuale sau evaluarea dificultăţii textelor reprezintă subiecte de interes în prezent în domeniul analizei textuale, a căror aplicabilitate se adresează atât mediilor academice, cât şi celor comerciale, din prisma alinierii optime la nivelul de înţelegere al cursanţilor. Pe de-o parte, grupurile de cercetare se concentrează pe analiza şi inter-conectarea volumelor mari de texte extrase din web-ul social într-o continuă extindere, în timp ce piaţa comercială este axată pe dezvoltarea de instrumente de analiză care ar putea îmbunătăţi predicţia nivelului de înţelegere şi ar putea induce un control mai bun al fluxului de informaţii de la sursă către publicul ţintă. Un dezavantaj major al eforturilor de analiză automată a complexităţii textuale provine din lipsa de conţinut suficient în cazul unor limbi precum limba franceză, în comparaţie cu limbile pentru care există astfel de resurse (spre ex., engleza). Prin urmare, analiza multi-linguală a complexităţii textuale este încă un domeniu puţin explorat care ar putea reliefa rezultate surprinzătoare raportat la următoarele dimensiuni ale evaluării: complexitatea vocabularului, morfologia şi structura discursului. Indiferent de nivelul de analiză adresat, scopul final presupune îmbunătăţirea nivelului de înţelegere al cursanţilor

Differences in the Components and Relations of a Multidimensional Model of Reading Comprehension in Low and Average 8- to 11-Year-Old French Readers.

International audienceIf the simple view of reading earlier characterised reading comprehension as a product of decoding and linguistic comprehension, research has evolved to a more complex simple view including speed or fluency as a major factor of reading comprehension. Through this complex simple view approach, multidimensional models of reading comprehension emerged, which, in addition, proposed the implication of other cognitive skills. The purpose of our study is; Firstly, as we hypothesised a structural theoretical model of the relationships between oral language skills, decoding and word fluency, oral text comprehension, reading fluency and reading comprehension, we want to test if this model fits the data obtained from 8 to 11-year-old French students and to identify the contribution and relations of each skill to reading comprehension. Secondly, we want to explore the relations of text fluency with other components of the model and with reading comprehension. Thirdly, we try to identify variations of the relations between these components according to the average or low level of reading achievement of pupils. The results obtained by studying differences in the relationships between multiple predictors of reading comprehension for low and average primary school readers seem to indicate that proficiency in reading is acquired by passing from an independent participation of the OLS and WLS to reading comprehension, as stated by the simple view of reading, to a more integrated functioning with some links between these two groups of skills, which calls for more complex views of reading