INTERCEPTIVE ORTHODONTIC TREATMENT IN ANTERIOR CROSSBITE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Angrenajul invers este o deviație în plan sagital de la ocluzia ideala în zona anterioară. Aceasta reprezintă malpoziția linguală a unuia sau mai multor dinți superiori maxilari față de dinții anteriori mandibulari. Scopul lucrării. Planificarea tratamentului ortodontic pentru corectarea optimă a angrenajului invers în dentiția mixtă. Material și metode. Pacienta G.A,7 ani s-a adresat cu acuze estetice și funcționale, iar în urma examinării clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Malocluzie clasa I Angle asociată cu angrenaj invers în reg.d.21.. Rezultate. S-a confecționat un aparat mobilizabil la maxilarul superior, adăugarea dizocluziei cu scopul de a permite saltul dentar. Tratamentul ortodontic a decurs cu succes, astfel ,timp de 5 luni am obținut acoperire în regiunea dinților frontali. Concluzii. Tratamentul ortodontic interceptiv este de succes atunci când este aplicat la timp ceea ce va facilita dezvoltarea armonioasă a maxilarelor.Background. An anterior crossbite is a deviation in the sagittal plane from the ideal occlusion. This represents the lingual malposition of one or more maxillary upper teeth relative to the mandibular anterior teeth. Objective of the study. Plannig the orthodontic treatment for optimal correction of crossbite in the mixed dentition. Material and methods. Patient G.A, 7 years old, suffered from aesthetic and functional accusations, and following the clinical and paraclinical examination, the diagnosis of Malocclusion Class I Angle associated with crossbite of the maxillary left central incisor. Results. A mobile appliance was made for the upper maxillary with disocclusion in order to allow the dental jump. The orthodontic treatment was successfully completed, so far 5 months was obtained coverage in the region of the front teeth. Conclusion. Interceptive orthodontic treatment is successful when it is applied in time, which will facilitate the harmonious development of the superior and inferior maxillary

Metode de creare a spațiului pe arcada dentară la pacienți cu anomalii dentomaxilare

Background. Dento-maxillary disharmonies are disorders of the dental occlusion with various clinical manifestations, what it is important to consider in planning the treatment of orthodontic patients, but to appreciate the facial and occlusal development it is necessary to determine the etiology and to examine clinically in order to obtain all the information to achieve the expected results. Objective of the study. Determining the method of creating space on the dental arch by evaluating clinical and paraclinical parameters. Material and Methods. In order to highlight the methods of creating space in orthodontics, a biometric study was performed based on a group of 18 patients. Subjects were assessed according to the following characteristics: age and sex of patients, type of malocclusion according to the Angle classification, location of disharmonies at the level of the 2 jaws, ways to create the space used for treatment of associated abnormalities, duration of treatment. Results. The study was based on data selected from the analysis of 18 patients with dento-alveolar abnormalities who underwent orthodontic treatment by various methods and a variety of techniques. Class I Angle was detected in 6 patients, Cl.II / 1 in 7 and Cl.II / 2 in 5 patients. All the patients were between 10-15 and 15-18 ages. During the clinical examination, it was determined that all patients went to the orthodontist due to the aesthetic defect induced by dento-maxillary anomalies, which creates an essential psychological discomfort. Conclusion. The analysis of etiological factors in the occurrence of dento-maxillary disharmony with crowding was significant by the incidence of dysfunctions of the dento- maxillary apparatus by 38%, where oral respiration and maxillary compressions were detected in 14 patients and cause 30% of dysfunctions, and dental abnormalities of size and volume were present in 4 patients with a value of 8%.Introducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici. Material și Metode. Pentru a evidenția metodele de creare a spațiului în ortodonție, s-a efectuat un studiu biometric bazat pe un lot de 18 pacienți. Subiecții au fost evaluați în funcție de următoarele caracteristici: vârsta și sexul pacienților, tipul malocluziei după clasificarea Angle, localizarea dizarmoniile la nivelul celor 2 maxilare, modalitățile de creare a spațiului utilizat pentru tratamentul anomaliilor asociate, durata tratamentului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. Analiza factorilor etiologici în apariția dizarmoniilor dento-maxilare cu înghesuire s-a semnificat prin incidența disfuncțiilor aparatului dento-maxilar cu 38 %, unde respirația orală și compresiunile de maxilar au fost depistate la 14 pacienți și determină 30 % din disfuncții, iar anomaliile dentare de dimensiuni și volum au fost prezente la 4 pacienți cu o valoare de 8 %

METHODS OF CREATING SPACE ON THE DENTAL ARCADE IN PATIENTS WITH DENTOMAXILLARY ABNORMALITIES

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici. Material și Metode. Pentru a evidenția metodele de creare a spațiului în ortodonție, s-a efectuat un studiu biometric bazat pe un lot de 18 pacienți. Subiecții au fost evaluați în funcție de următoarele caracteristici: vârsta și sexul pacienților, tipul malocluziei după clasificarea Angle, localizarea dizarmoniile la nivelul celor 2 maxilare, modalitățile de creare a spațiului utilizat pentru tratamentul anomaliilor asociate, durata tratamentului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. Analiza factorilor etiologici în apariția dizarmoniilor dento-maxilare cu înghesuire s-a semnificat prin incidența disfuncțiilor aparatului dento-maxilar cu 38 %, unde respirația orală și compresiunile de maxilar au fost depistate la 14 pacienți și determină 30 % din disfuncții, iar anomaliile dentare de dimensiuni și volum au fost prezente la 4 pacienți cu o valoare de 8 %.Background. Dento-maxillary disharmonies are disorders of the dental occlusion with various clinical manifestations, what it is important to consider in planning the treatment of orthodontic patients, but to appreciate the facial and occlusal development it is necessary to determine the etiology and to examine clinically in order to obtain all the information to achieve the expected results. Objective of the study. Determining the method of creating space on the dental arch by evaluating clinical and paraclinical parameters. Material and Methods. In order to highlight the methods of creating space in orthodontics, a biometric study was performed based on a group of 18 patients. Subjects were assessed according to the following characteristics: age and sex of patients, type of malocclusion according to the Angle classification, location of disharmonies at the level of the 2 jaws, ways to create the space used for treatment of associated abnormalities, duration of treatment. Results. The study was based on data selected from the analysis of 18 patients with dento-alveolar abnormalities who underwent orthodontic treatment by various methods and a variety of techniques. Class I Angle was detected in 6 patients, Cl.II / 1 in 7 and Cl.II / 2 in 5 patients. All the patients were between 10-15 and 15-18 ages. During the clinical examination, it was determined that all patients went to the orthodontist due to the aesthetic defect induced by dento-maxillary anomalies, which creates an essential psychological discomfort. Conclusion. The analysis of etiological factors in the occurrence of dento-maxillary disharmony with crowding was significant by the incidence of dysfunctions of the dento-maxillary apparatus by 38%, where oral respiration and maxillary compressions were detected in 14 patients and cause 30% of dysfunctions, and dental abnormalities of size and volume were present in 4 patients with a value of 8%

ORTHODONTIC TREATMENT FOR PATIENTS WITH PERIODONTAL DISEASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Unul din raționamentele ortodonției moderne ce promovează tratamentul ortodontic este prevenția bolii parodontale. Acest raționament este bazat pe faptul că malocluziile pot provoca apariția bolii parodontale și invers, tratamentul timpuriu al acestora previne apariția problemelor parodontale. Scopul lucrării. Prezentarea interconexiunii dintre boala parodontală și Anomaliile Dento-Maxilare și justificarea importanței tratamentului ortodontic ca metodă de prevenție a bolii parodontale. Material și metode. În acest studiu este subliniat impactul tratamentului ortodontic asupra îmbunătățirii stării parodontale. Metoda de lucru este rewiev-ul bibliografic analitic și descriptiv al articolelor listate în bazele de date științifice Embase și PubMed. Rezultate. Un studiu randomizat a fost efectuat în cadrul Universității de Științe Medicale Dentare din Tehran, pe pacienți cu semne clinico-radiologice de parodontită agresivă. Tratamentul grupului dat a necesitat o planificare multidisciplinară și ancoraj specific. Studiul a prezentat scăderea pungilor parodontale de la 1,93±0,9 mm la începutul tratamentului ortodontic, la 1,79±0,87 la 3 luni de la început și la 1,7±0,85 mm la 6 luni. S-a constatat și o îmbunătățirea a adâncimii defectului osos în mediu de la 2,5±0,46 mm la începutul tratamentului, 2,34±0,54 mm la 3 luni și 2,09±0,7 mm la 6 luni. Lățimea defectului intra-osos a cunoscut și ea o îmbunătățire de la 2,15±1,11 mm început, 1,9±1,11 mm la 3 și la 6 luni de la început. Concluzii. Analizând bibliografia de profil, au fost identificate corelații semnificative între malocluzii și starea parodontală. Studiile realizate sugerează că malocluziile reprezintă markerii de risc pentru boala parodontală.Background. One of the reasons of modern orthodontics that promotes orthodontic treatment is the prevention of periodontal disease. This reasoning is based on the fact that malocclusions can cause periodontal disease and conversely, their early treatment prevents the debut of periodontal disease. Objective of the study. Demonstrating of the interconnection between periodontal disease and Dento-Maxillary Anomalies and the justification of the importance of orthodontic treatment as a method of periodontal disease prevention. Material and methods. In this study, the impact of orthodontic treatment on the improvement of the periodontal condition is emphasized. The researching method implies the analytical and descriptive bibliographic review of the articles listed in the Embase and PubMed scientific databases. Results. A randomized trial was conducted at Tehran University of Dental Medical Sciences, on patients with clinical-radiological signs of aggressive periodontitis. The treatment of the given group required multidisciplinary planning and specific anchoring. The study showed a decrease in periodontal pockets from 1.93 ±0.9 mm at the beginning of orthodontic treatment, to 1.79±0.87 at 3 months from the start and to 1.7±0.85 mm at 6 months. There was also an improvement in the depth of the bone defect on average from 2.5±0.46 mm at the start of treatment, 2.34±0.54 mm at 3 months and 2.09±0.7 mm at 6 months. Intra-osseous defect width also improved from 2.15±1.11 mm at baseline, 1.9±1.11 mm at 3 and 6 months from baseline. Conclusions. Analyzing the dental bibliography, significant correlations between malocclusions and periodontal status have been identified. Studies suggest that malocclusions are risk markers for periodontal disease

Metode de creare a spațiului pe arcada dentară la pacienți cu anomalii dento-maxilare

Introducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici Materiale și metode. Studiul a fost realizat în baza datelor selectate din fișele pacienților aflați în tratament din incinta Catedrei de Ortodonție IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinica „Emilian Coțaga” și din Clinica Stomatologică SRL,,Orto-Dental’’. Pacienții au fost examinați în perioada 2018-2020. Diagnosticul a fost stabilit în baza examenului clinic și paraclinic, cu înregistrarea datelor necesare în fișa medicală a pacientului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. •Estimarea deficitului de spațiu disponibil și necesar pe arcada dentară în funcție de planul de referință induce la selectarea metodei de diagnostic utile; •Aprecierea eficienței tratamentului ortodontic în dizarmoniile dento- maxilare cu înghesuire se manifestă prin obținerea unui echilibru ocluzal optimfuncțional

Developing and evaluation of orodispersible tablets containing caffeine

Starting from the premise that a reduced number of active pharmaceutical ingredients (APIs) are used to treat hypotension, the aim of this study consisted of developing new formulations of caffeine-orodispersible tablets (CAFODTs). The formulation variables were the type of disintegrant and its concentration. The CAF-ODTs were prepared by direct compression, (CAF1, CAF2 and, CAF3) each of them containing 100 mg of CAF / tablet. The proposed formulations were analyzed from a pharmacotechnical point of view. For the formulations developed the tablets’ physical appearance, resistance to crushing, friability, disintegration behaviour, and the in vitro caffeine release were evaluated. White tablets, with a resistance to crushing decreasing in the following order CAF1 > CAF2 > CAF3 were obtained. The friability test showed that all the formulations are respecting the in-force European Pharmacopoeia (Ph. Eur. 10) requirements with values less than 1 %. The disintegration time for all three formulations was less than 180 seconds, the smallest time being registered in the case of CAF2 formulation, where Sodium Starch Glycolate (SSG) was used as a disintegrant (24-30 s, as a result of the different methods used. Through the in vitro releasing study, it was observed that over 99.9 % caffeine was released from all three analyzed formulations. By investigating the amount of caffeine released after 1 minute, it can be noticed that the largest amount released was recorded in CAF2 formulations, where SSG was used as a disintegrant. Compared to CAF2, the amount of CAF released was reduced to half, after the first five minutes for CAF1 formulation, where sodium croscarmellose was used, and ten times lower in the case of CAF3 where no disintegrant was used. Based on the results obtained we can conclude that all three formulations are respecting the pharmacotechnical in-force officinal requirements. The presence of SSG in the CAF2 formulation led to obtaining tablets with a reduced disintegration time in comparison to the other two formulations proposed in this study

Influence of the post-harvest storage time on the multi-biological potential, phenolic and pyrrolizidine alkaloid content of comfrey (Symphytum officinale L.) roots collected from different European regions

Comfrey (Symphytum officinale L.) roots are well-known bioactive ingredients included in various cosmeceutical and pharmaceutical preparations. In this study, the influence of the post-harvest storage on the chemico-biological potential of roots collected from different European regions and stored for up to six months was investigated. Total phenolic content (TPC) and total phenolic acid content (TPAC) were spectrophotometrically estimated, whereas the levels of individual phenolic and pyrrolizidine alkaloidal markers were determined by HPLC-DAD and HPLC-MS/MS, respectively. The changes in the biological potential was tracked via antioxidant (DPPH, ABTS, CUPRAC, and FRAP) and anti-enzymatic (cholinesterase, tyrosinase, glucosidase, and amylase) assays. TPC and TPAC varied from 6.48-16.57 mg GAE/g d.w. root and from 2.67-9.03 mg CAE/g, respectively. The concentration of the four phenolics (rosmarinic acid, globoidnan A, globoidnan B, rabdosiin) and six pyrrolizidine alkaloids generally showed maximum values at 1-3 months, after which their levels significantly decreased. With respect to the bioassays, the samples showed a wide range of antioxidant and anti-enzymatic effects; however, a direct storage time-bioactivity relationship was not observed. Similar conclusions were also revealed by the multivariate and correlation analyses. Our study could improve the current knowledge of the shelf-life properties of comfrey-based products and enhance their industrial exploitation