Infecția COVID-19 în sarcină

Background. Due to the rapid spread of the SARS-CoV-2 virus and the increased incidence of COVID-19, certain categories of people, such as pregnant women, become vulnerable to infection. The risks of exposing pregnant women to this new type of infection are not entirely known. Objective of the study. Assessment of the method of termination of pregnancy and the impact of COVID-19 on newborns. Material and methods. The study included 80 COVID-positive pregnant women hospitalized in the intensive care unit of Mother and Child Institute, during 2021 year, with severe and moderate form of the disease. The investigation of the patients included the anamnesis and the history of the disease, the clinical manifestations, the results of the paraclinical examinations, the way of completing the pregnancy, the condition of the newborns. Results. The term of pregnancy varied between less than 27 weeks of gestation- 26 cases (32.5%), 28-32 weeks of gestation - 24 cases (30%), 33-36 weeks of gestation - 19 cases (23.7%) and more than 36 weeks of gestation - 10 cases (12.5%). The pregnancy was completed per vias naturalis in 7 cases (8.7%), of which 2 births with antenatal death of the fetus and 39 cases (48.7%) were completed by cesarean section, of which 34 – emergency CS and 5 – planned CS. Cesarean section in 27 cases (69%) was undertaken on maternal indications, and in 9 cases (23%) because of fetal indications. A total of 47 children were born. In the early neonatal period, 8 newborns died. Another 39 children were later discharged at home in a satisfactory condition. Conclusion. COVID-19 infection was more commonly found at term of pregnancy up to 27 weeks of gestation. In pregnant women with severe forms of infection, the pregnancy was completed by urgent cesarean section, at maternal indications. Complications associated with prematurity led to the death of 8 newborns.Introducere. Având în vedere rapiditatea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și incidența crescută a COVID-19, anumite categorii de persoane precum gravidele devin vulnerabile în fața infecției iar riscurile expunerii gravidelor la acest nou tip de infecție nu sunt în totalitate cunoscute. Scopul lucrării. Aprecierea metodei de finalizare a sarcinii și impactul COVID-19 asupra nou născuților. Materiale și metode: În studiu au fost incluse 80 gravide COVID-pozitive internate in secția reanimare, a IMSP IMșiC, pe parcursul anului 2021, cu forma gravă și medie a bolii. Anchetarea pacientelor a cuprins anamneza și istoricul bolii, manifestările clinice, rezultatele examenelor paraclinice, modul de finalizare a sarcinii, starea noi născuților. Rezultate: Termenul sarcinii a variat între: mai mic de 27 săptămâni amenoree26 cazuri (32,5%), 28-32 săptămâni amenoree – 24 cazuri (30%), 33-36 săptămâni amenoree – 19 cazuri (23,7%) și mai mare de 36 săptămâni amenoree – 10 cazuri (12,5%). Sarcina a fost finalizată per vias naturalis în 7 cazuri (8,7%), din ele 2 nașteri cu moarte antenatală a fătului iar prin operație cezariană au fost finalizate 39 cazuri (48,7%), dintre care 34 – urgente și 5 – planificate. Operația cezariană în 27 cazuri (69%) a fost efectuată la indicații materne, iar în 9 cazuri (23%) - fetale. În total s-au născut 47 de copii. În perioada neonatală precoce au decedat 8 noi născuți. Au fost externați ulterior la domiciliu în stare satisfăcătoare 39 copii. Concluzie: Mai frecvent infecția COVID-19 s-a constatat la termenul de sarcină de până la 27 săptămâni amenoree. La gravidele cu forme grave ale infecției sarcina a fost finalizată prin operație cezariană urgentă, la indicații materne. Complicațiile asociate prematurității au dus la decesul a 8 noi-născuți

COVID-19 INFECTION IN PREGNANCY

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Având în vedere rapiditatea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și incidența crescută a COVID-19, anumite categorii de persoane precum gravidele devin vulnerabile în fața infecției iar riscurile expunerii gravidelor la acest nou tip de infecție nu sunt în totalitate cunoscute. Scopul lucrării. Aprecierea metodei de finalizare a sarcinii și impactul COVID-19 asupra nou născuților. Materiale și metode: În studiu au fost incluse 80 gravide COVID-pozitive internate in secția reanimare, a IMSP IMșiC, pe parcursul anului 2021, cu forma gravă și medie a bolii. Anchetarea pacientelor a cuprins anamneza și istoricul bolii, manifestările clinice, rezultatele examenelor paraclinice, modul de finalizare a sarcinii, starea noi născuților. Rezultate: Termenul sarcinii a variat între: mai mic de 27 săptămâni amenoree26 cazuri (32,5%), 28-32 săptămâni amenoree – 24 cazuri (30%), 33-36 săptămâni amenoree – 19 cazuri (23,7%) și mai mare de 36 săptămâni amenoree – 10 cazuri (12,5%). Sarcina a fost finalizată per vias naturalis în 7 cazuri (8,7%), din ele 2 nașteri cu moarte antenatală a fătului iar prin operație cezariană au fost finalizate 39 cazuri (48,7%), dintre care 34 – urgente și 5 – planificate. Operația cezariană în 27 cazuri (69%) a fost efectuată la indicații materne, iar în 9 cazuri (23%) - fetale. În total s-au născut 47 de copii. În perioada neonatală precoce au decedat 8 noi născuți. Au fost externați ulterior la domiciliu în stare satisfăcătoare 39 copii. Concluzie: Mai frecvent infecția COVID-19 s-a constatat la termenul de sarcină de până la 27 săptămâni amenoree. La gravidele cu forme grave ale infecției sarcina a fost finalizată prin operație cezariană urgentă, la indicații materne. Complicațiile asociate prematurității au dus la decesul a 8 noi-născuți.Background. Due to the rapid spread of the SARS-CoV-2 virus and the increased incidence of COVID-19, certain categories of people, such as pregnant women, become vulnerable to infection. The risks of exposing pregnant women to this new type of infection are not entirely known. Objective of the study. Assessment of the method of termination of pregnancy and the impact of COVID-19 on newborns. Material and methods. The study included 80 COVID-positive pregnant women hospitalized in the intensive care unit of Mother and Child Institute, during 2021 year, with severe and moderate form of the disease. The investigation of the patients included the anamnesis and the history of the disease, the clinical manifestations, the results of the paraclinical examinations, the way of completing the pregnancy, the condition of the newborns. Results. The term of pregnancy varied between less than 27 weeks of gestation- 26 cases (32.5%), 28-32 weeks of gestation - 24 cases (30%), 33-36 weeks of gestation - 19 cases (23.7%) and more than 36 weeks of gestation - 10 cases (12.5%). The pregnancy was completed per vias naturalis in 7 cases (8.7%), of which 2 births with antenatal death of the fetus and 39 cases (48.7%) were completed by cesarean section, of which 34 – emergency CS and 5 – planned CS. Cesarean section in 27 cases (69%) was undertaken on maternal indications, and in 9 cases (23%) because of fetal indications. A total of 47 children were born. In the early neonatal period, 8 newborns died. Another 39 children were later discharged at home in a satisfactory condition. Conclusion. COVID-19 infection was more commonly found at term of pregnancy up to 27 weeks of gestation. In pregnant women with severe forms of infection, the pregnancy was completed by urgent cesarean section, at maternal indications. Complications associated with prematurity led to the death of 8 newborns

Use of metformin in preeclampsia prevention: a systematic study

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Preeclampsia este o tulburare hipertensivă caracterizată prin tensiune arterială ridicată și leziuni ale organelor în timpul sarcinii, prezintă riscuri semnificative atât pentru mama, cât și pentru făt. Patogeneza preeclampsiei implică disfuncție endotelială, stres oxidativ și dezvoltare placentară afectată. Scopul lucrării. Acest studiu și-a propus să evalueze potențialul metforminei, un medicament antidiabetic, drept agent de prevenire a preeclampsiei. Materiale și metode. S-a realizat un review sistemic cuprinzător a literaturii pentru a identifica studii relevante care explorează utilizarea metforminei în prevenirea preeclampsiei. Au fost utilizate baze de date electronice, inclusiv PubMed, Embase și Cochrane Library. Studiile eligibile au fost evaluate în ceea ce privește calitatea metodologică, iar datele au fost extrase pentru analiză. Rezultate. Un total de 10 studii au îndeplinit criteriile de includere, incluzând atât studii controlate randomizate, cât și studii observaționale. Studiile au investigat efectele metforminei asupra diferitelor rezultate legate de preeclampsie, inclusiv tensiune arterială, proteinurie, disfuncție placentară și creștere fetală. În ansamblu, rezultatele sugerează că administrarea metforminei în timpul sarcinii poate reduce semnificativ incidența preeclampsiei și a complicațiilor asociate. Metformina a demonstrat beneficii potențiale în îmbunătățirea controlului tensiunii arteriale la mame, reducerea proteinuriei și promovarea dezvoltării placentare optime. Concluzie. Acest studiu sistematic furnizează dovezi care susțin rolul potențial al metforminei în prevenirea preeclampsiei. Utilizarea metforminei ca intervenție preventivă în sarcinile cu risc ridicat prezintă promisiuni și ar putea reduce povara preeclampsiei și îmbunătăți rezultatele materne și fetale.Background. Preeclampsia is a hypertensive disorder characterized by high blood pressure and organ damage during pregnancy, posing significant risks to both the mother and the fetus. The pathogenesis of preeclampsia involves endothelial dysfunction, oxidative stress, and impaired placental development. Objective of the study. This study aimed to evaluate the potential of metformin, an established anti-diabetic medication, as a preventive strategy for preeclampsia. Material and methods. A comprehensive systematic review of the literature was conducted to identify relevant studies exploring the use of metformin in preeclampsia prevention. Electronic databases were searched, including PubMed, Embase, and Cochrane Library. Eligible studies were assessed for methodological quality, and data were extracted for analysis. Results. A total of 10 studies met the inclusion criteria, comprising both randomized controlled trials and observational studies. The studies investigated the effects of metformin on various outcomes related to preeclampsia, including blood pressure, proteinuria, placental dysfunction, and fetal growth. Overall, the findings suggested that metformin administration during pregnancy may significantly reduce the incidence of preeclampsia and its associated complications. Metformin demonstrated potential benefits in improving maternal blood pressure control, reducing proteinuria, and promoting optimal placental development. Conclusion. This systematic study provides evidence supporting the potential role of metformin in the prevention of preeclampsia. The use of metformin as a preventive intervention in high-risk pregnancies shows promise, potentially reducing the burden of preeclampsia and improving maternal and fetal outcomes

Multi-Level Characterization of Microbial Consortia Involved in the Biodeterioration of Wooden and Stone Romanian Heritage Churches

The 17th to 19th century wooden and stone churches are an iconic symbol of Romanian national heritage. The present study investigates by qualitative and quantitative methods the microbial communities from the biodeteriorated surfaces of wooden and stone monument churches included in the cultural heritage list of local or national importance. From a total of twelve monuments, samples were taken with cotton sterile swabs, inoculated on specific culture and identified by classical, automated and molecular methods. A total of 133 strains belonging to Ascomycota phylum were identified and confirmed at species level from the wooden churches, amongst which, Penicillium spp. strains (mostly P. corylophylum, P. chrysogenum) were the most frequent, followed by Alternaria alternata and species of Trichoderma, Aspergillus, Rhizopus, Mucor, and Fusarium genera. From the stone churches a total of 100 strains belonging to Aspergillus, Alternaria, Mucor, Penicillium, Aspergillus, Trichoderma, Fusarium and Rhizopus genera were isolated. A total of 55 bacterial strains were isolated and identified as Bacillus, Artrobacter and Pseudomonas species. The microbial load of the samples ranged between 2.18x107 and 3x105 CFU/mL. A very small number of fungal strains (6/77) isolated from wooden churches (mostly A. alternata, followed by P. corylophilum and one Cladosporium spp. strain) and from stone churches (5/55) (mostly A. alternata, followed by A. versicolor, A. nidulans strain) were involved in biofilm formation. The results of this study can help to improve understanding of the microbial deterioration of Romanian heritage churches and allow more reliable decontamination, conservation and preservation tools to be defined.Le chiese in legno e pietra dal XVII al XIX secolo sono un simbolo iconico del patrimonio nazionale rumeno. Il presente studio indaga con metodi qualitativi e quantitativi le comunità microbiche provenienti dalle superfici biodeteriorate di chiese monumentali in legno e pietra incluse nell'elenco dei beni culturali di importanza locale o nazionale. Da un totale di dodici monumenti, sono stati prelevati campioni con tamponi di cotone sterili, inoculati su colture specifiche e identificati con metodi classici, automatizzati e molecolari. Un totale di 133 ceppi appartenenti ad Ascomycota phylum sono stati identificati e confermati a livello di specie dalle chiese di legno, tra cui Penicillium spp. I ceppi (principalmente P. corylophylum, P. chrysogenum) sono i più frequenti, seguiti da Alternaria alternata e dalle specie dei generi Trichoderma, Aspergillus, Rhizopus, Mucor e Fusarium. Dalle chiese in pietra sono stati isolati in totale 100 ceppi appartenenti ai generi Aspergillus, Alternaria, Mucor, Penicillium, Aspergillus, Trichoderma, Fusarium e Rhizopus. Un totale di 55 ceppi batterici è stato isolato e identificato come specie Bacillus, Artrobacter e Pseudomonas. La carica microbica dei campioni varia tra 2,18x107 e 3x105 CFU / mL. Un numero molto piccolo di ceppi fungini (6/77) isolati da chiese in legno (principalmente A. alternata, seguito da P. corylophilum e un ceppo Cladosporium spp.) e da chiese in pietra (5/55) (principalmente A. alternata, seguito di A. versicolor, ceppo di A. nidulans) sono stati coinvolti nella formazione del biofilm. I risultati di questo studio possono aiutare a migliorare la comprensione del deterioramento microbico delle chiese del patrimonio rumeno e consentire la definizione di strumenti di decontaminazione, conservazione e conservazione più affidabili

Evoluția sarcinii la o pacientă cu diabet zaharat sever. Raport de caz

Background. DM complicates up to 10% of all pregnancies. Out of these, 0.3% are patients with type 1 diabetes. Recent advances in insulin therapy have increased the number of available options to the obstetrical-endocrinology team to complete the pregnancy in a viable way for the fetus. Objective of the study. Assessment of pregnancy and birth behavior in pregnant women with type I diabetes complicated until the end of pregnancy when there are signs of danger to the life of the pregnant woman. Material and methods. Evaluation of clinical, laboratory and instrumental outcomes in pregnant women with insulin-dependent diabetes mellitus. Results. Clinical case: Patient X, 21 years old, hospitalized with dg. Pregnancy 25 weeks GI NI. DM Type I complicated with chronic renal failure, nephropathy, and hydronephrosis gr. III. Against this background, the pregnancy occurred with physiological evolution up to 25 weeks, followed by the aggravation of the diabetes (CR 229, UR 22). A multidisciplinary council (nephrologist, urologist, gynecologist, and endocrinologist) was held on the evolution of the pregnancy in favor of its preservation. As a result, a plan of conduct was determined which led to an improvement in dynamics (CR 135, UR 12). At 36 weeks, in accordance with the plan, the pregnancy was completed by caesarean section. Conclusion: The multidisciplinary approach of a pregnant woman with aggravated extragenital pathology allows the development of a complex interdisciplinary behavior with obtaining optimal conditions for the favorable completion of the pregnancy for both mother and child.Introducere. DZ complică până la 10% din toate sarcinile. Dintre aceștia 0,3% sunt pacienți cu DZ tip 1. Progresele recente în tratamentul cu insulină au crescut numărul de opțiuni disponibile pentru echipa obstetrical-endocrinologică pentru a finaliza sarcina la termeni viabili pentru făt. Scopul lucrării. Aprecierea conduitei sarcinii și nașterii la gravidele cu DZ tip I complicat, până la termenul sarcinii când apar semne de pericol pentru viața gravidei. Material și metode: Evaluarea rezultatelor clinice, de laborator și instrumentale la gravida cu diabet zaharat tip I insulino-dependent complicat. Rezultate. Caz clinic: Pacienta X, 21 ani, internată cu diagnosticul: Sarcină 25 săptămâni. GI NI. Iminență NP. DZ tip I complicat cu insuficiență renală cronică, nefropatie, hidronefroza gr. III și retinopatie diabetică. Pe acest fondal a survenit sarcina cu evoluție fiziologică până la 25 săpt., ulterior a avut loc acutizarea DZ tip I (CR 229, UR 22). S-a efectuat consiliu multidisciplinar (nefrolog, urolog, ginecolog, reanimatolog, endocrinolog) privind evoluția sarcinii în favoarea păstrării acesteia, s-a determinat un plan de conduită care a condus la ameliorare în dinamică (creatinină 135, uree 12). La termenul de 36 săptămâni, conform planului sarcina s-a finalizat prin operație cezariană. Concluzie: Abordarea multidisciplinară al unei gravide cu patologia extragenitală agravată permite elaborarea unei conduite complexe interdisciplinare cu obținerea unor condiții optime pentru finalizarea favorabilă a sarcinii atât pentru mamă, cât și pentru copil

EVOLUTION OF PREGNANCY IN A PATIENT WITH SEVERE DIABETES MELLITUS. CASE REPORT

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. DZ complică până la 10% din toate sarcinile. Dintre aceștia 0,3% sunt pacienți cu DZ tip 1. Progresele recente în tratamentul cu insulină au crescut numărul de opțiuni disponibile pentru echipa obstetrical-endocrinologică pentru a finaliza sarcina la termeni viabili pentru făt. Scopul lucrării. Aprecierea conduitei sarcinii și nașterii la gravidele cu DZ tip I complicat, până la termenul sarcinii când apar semne de pericol pentru viața gravidei. Material și metode: Evaluarea rezultatelor clinice, de laborator și instrumentale la gravida cu diabet zaharat tip I insulino-dependent complicat. Rezultate. Caz clinic: Pacienta X, 21 ani, internată cu diagnosticul: Sarcină 25 săptămâni. GI NI. Iminență NP. DZ tip I complicat cu insuficiență renală cronică, nefropatie, hidronefroza gr. III și retinopatie diabetică. Pe acest fondal a survenit sarcina cu evoluție fiziologică până la 25 săpt., ulterior a avut loc acutizarea DZ tip I (CR 229, UR 22). S-a efectuat consiliu multidisciplinar (nefrolog, urolog, ginecolog, reanimatolog, endocrinolog) privind evoluția sarcinii în favoarea păstrării acesteia, s-a determinat un plan de conduită care a condus la ameliorare în dinamică (creatinină 135, uree 12). La termenul de 36 săptămâni, conform planului sarcina s-a finalizat prin operație cezariană. Concluzie: Abordarea multidisciplinară al unei gravide cu patologia extragenitală agravată permite elaborarea unei conduite complexe interdisciplinare cu obținerea unor condiții optime pentru finalizarea favorabilă a sarcinii atât pentru mamă, cât și pentru copil.Background. DM complicates up to 10% of all pregnancies. Out of these, 0.3% are patients with type 1 diabetes. Recent advances in insulin therapy have increased the number of available options to the obstetrical-endocrinology team to complete the pregnancy in a viable way for the fetus. Objective of the study. Assessment of pregnancy and birth behavior in pregnant women with type I diabetes complicated until the end of pregnancy when there are signs of danger to the life of the pregnant woman. Material and methods. Evaluation of clinical, laboratory and instrumental outcomes in pregnant women with insulin-dependent diabetes mellitus. Results. Clinical case: Patient X, 21 years old, hospitalized with dg. Pregnancy 25 weeks GI NI. DM Type I complicated with chronic renal failure, nephropathy, and hydronephrosis gr. III. Against this background, the pregnancy occurred with physiological evolution up to 25 weeks, followed by the aggravation of the diabetes (CR 229, UR 22). A multidisciplinary council (nephrologist, urologist, gynecologist, and endocrinologist) was held on the evolution of the pregnancy in favor of its preservation. As a result, a plan of conduct was determined which led to an improvement in dynamics (CR 135, UR 12). At 36 weeks, in accordance with the plan, the pregnancy was completed by caesarean section. Conclusion: The multidisciplinary approach of a pregnant woman with aggravated extragenital pathology allows the development of a complex interdisciplinary behavior with obtaining optimal conditions for the favorable completion of the pregnancy for both mother and child

Rezultatele perinatale ale nașterilor prin operație cezariană la termen de 22-28 de săptămâni amenoree

Disciplina de obstetrică şi ginecologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”Background. Clinical observations and specialty literature indicate worrying perinatal results after cesarean section at gestation terms 22-28 weeks. Objective of the study. Determination of perinatal indices within IMSP IMșiC, obtained as result of births by cesarean section in pregnancies at 22-28 weeks of gestation. Material and Methods. Retrospective study, analysis of medical documentation for 2020 within IMSP IMșiC, statistical data processed by SPPS Statistics. The only criterion of inclusion – C-section at gestation age 22-28 weeks. Results. Within IMSP IMșiC, during 2020 there were 4686 births, of which 88.2% were from pregnancies with a term of gestation 37 weeks and more, the rest being premature births, which implies a special management both in birth conduct as well as in the postnatal care of newborns. Out of 62 births at the term of gestation 22-28 weeks, 19 were completed by cesarean section, which constitutes 30.65%, and 43 or 69.35% were vaginal births. Out of 19 births by cesarean section, only 3 (15 + / -%.) newborns out of the total of 20 (1 duplex) survived and reached the term of life and maturity to be discharged at home. The average term of hospitalization was 48.67 days. Conclusion. Although cesarean section is an increased aggression against the mother's body, the perinatal results are not very promising, the number of newborns who survived being only 15%, as well, their health indices require increased attention.Introducere. În literatura de specialitate nu există un consens despre modul de finalizare a unei sarcini la termenul de gestație de 22-28 sa, atunci când sunt indicații. Mulți autori menționează că, deși operația cezariană are riscuri anesteziologice și chirurgicale, rezultatele perinatale la termenul de gestație 22-28 sa sunt nesatisfăcătoare. Scopul lucrării. Aprecierea rezultatelor perinatale în nașterile premature la termen de 22-28 sa, rezolvate prin operația cezariană și per vias naturalis, din cadrul IMSP IMC, pe parcursul anului 2020. Material și Metode. Studiu retrospectiv prin analiza documentației medicale, prelucrarea statistică a datelor prin SPSS Statistics. Rezultate. În IMSP IMC, în anul 2020, au avut loc 4686 de nașteri, dintre ele 11,74% au fost nașteri premature și 88,26% la termen după 37 sa. Din 550 de nașteri premature, 62 (11,27%) de nașteri au avut loc la termenul de gestație 22-28 sa. În 19 (30,65%) cazuri nașterea prematură extremă s-a finalizat prin operație cezariană și în 43 ( 69,35%) - nașteri vaginale. Din 19 operații cezariene s-au născut 20 (1 duplex) de nou-născuți: 17 () au decedat în primele 7 zile și doar 3 (15%) au ajuns a fi externați la domiciliu, după o perioadă medie de internare de 48,67+/- 3,75 zile. Concluzii. Nașterea prin operația cezariană la termen de 22-28 de săptămâni nu influențează satisfăcător rezultatele perinatale, de aceea intervenţia va fi efectuată individual, după indicațiile stabilite consultativ de consiliul medical

Sarcina multiplă: protocol clinic naţional PCN-180

Sarcina cu doi sau mai mulți fetuși este numită sarcină multiplă. Gemenii pot fi: • biamniotici bicorionici – fiecare făt are propria placentă și sac amniotic propriu; • biamniotici monocorionici - feții împărtășesc o placentă și corion, dar fiecare are propriul sac amniotic; • monoamniotici monocorionici - mult mai rar, feții împărtășesc placenta și corionul și se află în interiorul aceluiași sac amniotic - acest tip de sarcină gemelară este rar și prezintă riscuri suplimentare. În mod similar, tripleții pot fi tricorionici (fiecare bebeluș are o placentă și corion separat), bicorionici (doi dintre cei trei feți împărtășesc o placentă și corion, iar al treilea copil este separat) sau monocorionici (toți cei trei feți au o placentă și un corion). Sarcina multiplă este asociată cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate perinatală și maternă, astfel încât diagnosticul precoce de sarcină multiplă asigură o evaluare adecvată și îmbunătățirea prognosticului. Mortalitatea și morbiditatea perinatală este mai mare în cazul sarcinilor gemelare monocorionice, datorită anastomozelor vasculare prezente în placenta monocorionică. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă în cazul duplexurilor, aceasta e de cinci ori mai mare ca în sarcinile monofetale (27,33 versus 5,83), iar în cazul tripleţilor de 10 ori mai mare – 59,7‰ ( National Vital Statistics Reports, Volume 60, Number 5 May 10, 2012). În Republica Moldova mortalitatea perinatală în cazul duplexurilor e de 30‰, iar la sarcinile cu tripleţi pierderile perinatale ajung a fi de 151-200‰, faţă de o mortalitate perinatală de 13‰ în sarcinile monofetale. Actualitatea problemei sarcinilor multiple capătă şi mai multă importanţă în contextul creşterii continue a incidenţei acestor gravidităţi, ca rezultat al aplicării pe larg a metodelor de reproducere asistată şi a controverselor ce ţin de conduita obstetricală a acestor sarcini. O supraveghere fetală mai intensă în perioada antenatală este asociată cu un risc mai mic de decese intrauterine și născuți morți

Transplantul hepatic ortotopic de la donator decedat la adult. Experienţa Centrului de Chirurgie Generală şi transplant hepatic Fundeni

Studiul de faţă analizează experienţa Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni în transplantul hepatic ortotopic cu ficat întreg de la donator decedat la adult (THO), din aprilie 2000 până în aprilie 2006. În această perioadă au fost realizate 45 de THO – 20 femei şi 25 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19-57 de ani (medie de 45 ani).Indicaţiile pentru transplantare au fost: ciroză VHB – 11, ciroză VHB VHD – 6, ciroză VHC – 13 (2 cu hepatocarcinom), ciroză VHB VHC – 2, ciroză VHB VHD etanol – 1, ciroză biliară primitivă – 5, boala Wilson – 2, ciroză toxic-nutriţională – 2, ciroza toxică non-alcoolică – 1, ciroză autoimună – 1, colangită sclerogenă primitivă – 1. Cu trei excepţii, la care s-a folosit tehnica clasică de transplantare, ficatul a fost grefat după tehnica Belghiti. Complicaţiile postoperatorii locale au survenit la 19 bolnavi (42,22%), iar generale la 19 (42,22%); complicaţiile tardive au fost înregistrate la 20 pacienţi (44,44%), iar recidiva bolii la 7 pacienţi (15,55%). Mortalitatea intraoperatorie şi postoperatorie imediată a fost de 6,66% (3 din 45 pacienţi). La peste 30 de zile de la TH, au decedat alţi cinci pacienţi (11,11%). Patru pacienţi (8,88%) au decedat la distanţă de momentul transplantului prin boală venoocluzivă, prin cancer bronho-pulmonar şi prin infarct miocardic -2. Patruzeci si doi de pacienţi au supravieţuit perioadei postoperatorii (93,33%) şi 33 peste un an (73,33%). THO reprezintă metoda principală de transplantare hepatică, cu o morbiditate şi mortalitate acceptabile