Realizările şi perspectivele cardiologiei intervenţionale în Republica Moldova

Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica MoldovaRezumat. Studiul analizează experienţa acumulată în valorificarea tehnologiilor legate de cardiologia intervenţională din Republca Moldova şi expune unele sugestii care ar putea favoriza esenţial rezultatul utilizării procedurilor invazive de revascularizare miocardică cu minimalizării cazurilor de reabordări tardive. Pledoaria de suport este proliferarea acestor tehnologii prin deschiderea unor centre specializate în teritoriu.Descoperirea şi implementarea principiului de diagnostic şi tratament prin cateter a fost una dintre cele mai mari reuşite ale cardiologiei contemporane. Angioplastia transluminală percutană a devenit principala metodă de revascularizare miocardică, în lume fiind realizate anual cca 700-850 proceduri anual la un mln. de populatie. La moment în Institutul de Cardiologie al RM funcţioneaza două laboratoare de cateterism cardiac, dotate cu echipament modern, ceea ce a permis realizarea şi în ţara noastră a unui număr ascensiv de intervenţii diagnostice şi curative pe cord prin tehnici miniinvazive. Mai mult, în temeiul unui număr impunator de proceduri efectuate – cca 1500 de coronaroangiografii şi cca 400 de angioplastii anual efectuate în laboratorul din Chişinau – au putut fi elaborate şi sistematizate anumite criterii pentru obţinerea unor performanţe mai palpabile în tratamentul prin cateter, miza de referinţă fiind complicatiile care pot compromite sever rezultatul angioplastiei – restenoza şi tromboza intrastent. Pentru aceasta au fost elaborate criteriile de selectare a pacienţilor din categoriile de risc pentru aceste evenimente (celor cu DZ, artere de diametru mic, cu leziuni pe mari lungimi de vas, cu leziuni de bifurcaţii sau difuz calcificate, cu ocluzii cronice), care fiind completate cu o tactică adecvată de abordare tehnică, pot diminua substanţial aceste evoluţii. La cea de a doua prevedere se referă utilizarea raţionala a stenturilor farmacologice, sau în unele cazuri a baloanelor acoperite cu substanţă antirestenoză, precum şi implementarea la scară largă a ultrasonografiei intravasculare (IVUS), tehnologie de vârf în monitorizarea subcurativă a pacienţilor din categoria de risc a restenozei intrastent. Valorificarea şi răspândirea în teritorii a acestor tehnologii şi a experienţei acumulate ar putea favoriza esenţial rezultatul îndepartat, din care rezultă considerabile beneficii economice prin minimizarea cazurilor de reabordari tardive. Viitorul cardiologiei intervenţionale întrevede perspective clare prin crearea în teritoriul ţării a unor noi centre de cateterism cardiac cu regim de lucru non-stop, care să fie accesibile prin amplasarea lor geografică adecvată, prin instruirea în regim alert a echipelor mobile de urgenţă şi prin educaţia sanitară a populaţiei. În conexiune cu aceste evoluţii ar fi şi implementarea noilor tehnici miniinvazive de tratament al patologiilor cardiace structurale – defecte interseptale sau interatriale, stenoze sau insuficienţe valvulare, tehnici care devin tot mai larg utilizate în practica medicală din lume şi care vor minimiza consecinţele inerente metodelor chirurgicale

Bolile cronice necontagioase – o problemă vitală a sănătăţii publice

Founding out that NCD in our country have outrun the proportion of one medical issue, because of their destructive impact on public health indices, the authors conclude that it is strongly necessary to focus on managerial, financial and logistic intersectorial efforts in order to overpass the situation. As a variant could be the opportunities offered by the WHO and other international for a of public health management through conceptional adoption of some flexible prevention programmes which are based on some key positions of primary and secondary prevention

Alinierea necesităţilor de combatere a bolilor cronice la priorităţile serviciului de sănătate şi dezvoltare din Republica Moldova

Prezenţa majoră a maladiilor noncontagioase în lume şi, în special, în ţara noastră constituie o ameninţare frontală pentru starea de sănătate a naţiunii, iar pierderile umane şi economice defi nite de acestea au atins cote fără precedent. Potrivit statisticilor internaţionale, dar şi realităţilor apreciate în Republica Moldova, bolile cronice noncontagioase (BCN) determină în statele din Europa cca 80%, iar la noi în ţară – până la 88% din mortalitatea generală, partea leului în acest aranjament cauzal revenind bolilor cardiovasculare, care în anul 2009 au înregistrat în RM o pondere de 56,7%. Sunt prezentate principalele aspecte ale prevenirii primare şi secundare a maladiilor cardiovasculare, ce determină mortalitatea şi morbiditatea

Reactivitatea vasculară periferică în disfuncţia endotelială: rolul Ang 1-7 şi receptorilor mas

Unul din peptidele endogene ale sistemului renină-angiotensină-aldosteron, Ang 1-7, este tratat drept un factor cu proprietăţi vasculare benefice. Acest studiu a demonstrat, că în disfuncţia endotelială diabetogenă reactivitatea inelelor izolate de şobolan la stimulare colinergică este afectată, iar vasorelaxarea mediată prin Ang 1-7 este prezervată. Beneficiul axei Ang (1-7)-receptorii mas se impune şi prin potenţarea efectului vasoconstrictor al Ang II în condiţiile blocării receptorilor mas şi atenuarea acestuia pe fondalul acţiunii Ang 1-7

Revascularizarea miocardului prin angioplastie coronariană transluminală la pacienţii cu cardiopatie ischemică

Studiul a prezentat succint o serie de avantaje şi respectiv inadvertenţe pentru utilitatea rezolutivă a două principii de asistenţă a pacienţilor cu boală coronariană severă: revascularizarea miocardului prin angioplastie coronariană transluminală şi medicaţie complexă. Din probele şi efectele comparate la diferite etape postcurative a rezultat că revascularizarea prin angioplastie se soldează cu efecte net superioare tratamentului medicamentos, cu o recuperare mai plenară a funcţiei ventriculare stângi şi asigură pacienţilor revenirea la parametri normali de viaţă, diminuează drastic necesarul de droguri antiischemice şi, astfel, se ameliorează esenţial calitatea vieţii pacienţilor

Evaluarea riscului: Sytax Versus Euroscore

Importanţa evaluării riscului de complicaţii intra- şi postintervenţionale la pacienţii cu cardiopatie ischemică este incontestabilă în procesul de apreciere a indicaţiilor pentru o anumită atitudine de revascularizare, precum şi în cadrul elaborării acordului informat al pacientului. Scorurile de evaluare a riscului SYNTAX şi EuroSCORE îşi au propriile avantaje, dezavantaje, limitări şi domenii de aplicare. Combinarea acestor scoruri, deci sumarea particularităţilor angiografi ce şi ale celor clinice, determină o creştere elocventă a preciziei de predicţie a consecinţelor adverse majore la pacienţii supuşi revascularizării miocardice prin intervenţii coronariene percutane

Disfuncţia endotelinică a arterei pulmonare în hipertensiune arterială pulmonară

Reactivitatea endotelinică in vitro a arterei pulmonare s-a evaluat la 17 pacienţi cu hipertensiune arterială pulmonară (46,29±2,17 mm Hg), datele fiind comparate cu indicii arterei pulmonare preluate de la 12 pacienţi fără HAP (22,92±0,65). Răspunsul constrictor al vasului a fost semnificativ crescut în HAP ( 20-21%) la acţiunea ET-1 (1,0 nM sau 10,0 nM), ce s-a atenuat concludent, până la valori referinţă, la inhibiţia receptorilor ETA prin pretratarea acţiunii ET-1 în concentraţia joasă cu antagonistul BQ-123. Inhibiţia receptorilor ETB prin Q-788 a determinat o creştere de circa 3 ori mai slabă a constricţiei endotelinice în HAP, sugerând afectarea receptorilor ETB endotelinici

Микрососудистая коронарная дисфункция: актуальные аспекты

Microvascular coronary disorder: summary of updated aspectsDisfuncția microvasculară coronariană este responsabilă pentru morbiditatea și mortalitatea în multe boli cardiovasculare diferite, inclusiv pentru ischemia miocardică în absența stenozei arteriale coronare semnificative hemodinamic. Până la 65% din pacienții supuși angiografiei coronariene diagnostice pe motiv de suspecție de leziuni arteriale coronariene obstructive, prezintă artere epicardice normale sau non-obstructive. Actualmente, disfuncția microvasculară coronariană nu mai este considerată a fi o afecțiune benignă, având rol în agravarea semnificativă a pronosticului cardiovascular, în apariția anginei pectorale microvasculare, sindromului coronarian acut, inclusiv a infarctului miocardic acut fără obstrucție coronariană epicardică, determinând imperativul unei considerații speciale pe plan diagnostic, clinic, terapeutic și gestionar. Articolul respectiv reprezintă o sinteză de anumite aspecte actualizate patofiziologice, clinice, diagnostice și terapeutice, asupra problemei disfuncției microcirculației coronariene.Микрососудистая коронарная дисфункция: актуальные аспект

Микрососудистая коронарная дисфункция: актуальные аспекты

Disfuncția microvasculară coronariană este responsabilă pentru morbiditatea și mortalitatea în multe boli car-diovasculare diferite, inclusiv pentru ischemia miocardică în absența stenozei arteriale coronare semnificative he-modinamic. Până la 65% din pacienții supuși angiografiei coronariene diagnostice pe motiv de suspecție de leziuni arteriale coronariene obstructive, prezintă artere epicardice normale sau non-obstructive. Actualmente, disfuncția microvasculară coronariană nu mai este considerată a fi o afecțiune benignă, având rol în agravarea semnificativă a pronosticului cardiovascular, în apariția anginei pectorale microvasculare, sindromului coronarian acut, inclusiv a infarctului miocardic acut fără obstrucție coronariană epicardică, determinând imperativul unei considerații speciale pe plan diagnostic, clinic, terapeutic și gestionar. Articolul respectiv reprezintă o sinteză de anumite aspecte actua-lizate patofiziologice, clinice, diagnostice și terapeutice, asupra problemei disfuncției microcirculației coronariene.Coronary microvascular dysfunction is responsible for the morbidity and mortality in many different cardio-vascular diseases, including the myocardial ischemia in the absence of hemodynamically significant coronary artery stenosis. Up to 65% of patients undergoing the diagnostic coronary angiography for the reason of suspected obstruc-tive coronary impairment, are with normal or non-obstructive epicardial arteries. Currently, coronary microvascular dysfunction is no longer considered being a benign condition, since playing role in significantly aggravating the cardiovascular prognosis, in the occurrence of microvascular angina, in acute coronary syndrome, including acute myocardial infarction without epicardial coronary obstruction, which determines the need for a special consider-ation on its diagnostic, clinical, therapeutic and managing issues. This article represents the synthesis of some up-dated pathophysiological, clinical, diagnostic and therapeutic aspects of the coronary microcirculatory dysfunction.Микрососудистая коронарная дисфункция является ответственной за заболеваемость и смертность в различных сердечно-сосудистых патологиях, в том числе за ишемию миокарда в отсутствии гемодинамически значимого стеноза коронарных артерий. До 65% пациентов, перенесших диагностическую коронарную ангиографию по причине подозрения на обструктивные поражения коронарных артерий, обладают нормальными эпикардиальными артериями или их необструктивным поражением. В настоящее время, коронарная микроциркуляторная дисфункция более не считается клинически благоприятной формой, будучи вовлечен-ной в значительное ухудшение сердечно-сосудистого прогноза, в развитие микрососудистой стенокардии, острого коронарного синдрома, в том числе острого инфаркта миокарда без обструкции эпикардиальных артерий, определяя необходимость особого к себе внимания в плане диагностического, клинического и терапевтического менеджмента. В этой обзорной статье приведены некоторые обновленные патофизиологические, классификационные, клинические, диагностические и терапевтические аспекты коронарной микроциркуляторной дисфункции

Diagnosticul imunologic şi tratamentul antiviral în miocarditele acute virale la copii

Virusul Coxsackie B5 este un factor etiologic în miocarditele acute enterovirale la copii la rata de 52,94%. Evaluarea indicilor imunităţii celulare şi ai sistemului endogen de interferoni la copiii cu miocardită acută virală a determinat imunosupresie secundară. Terapia de scurtă durată cu Interferon α (Viferon) induce efectul de stimulare a imunităţii antivirale endogene mai precoce versus terapia tradiţională. Aplicarea tratamentului antiviral cu Viferon a contribuit la ameliorarea clinică şi a permis prevenirea complicaţiilor posibile