Imagistica in AVC ischemic acut - utilitatea in deciderea tacticii de tratament

Background. Recent neuroimaging acquisition techniques have demonstrated significant assessment benefits and appropriate triage of patients based on specific clinical and radiological features in the acute stroke management. Objective of the study. The objective of this study is to share the latest imaging tools in evaluation and diagnosis of an acute ischemic stroke. Their impact on management and clinical course of the stroke is also described. Material and Methods. This work explores the use of multimodality imaging for treatment selection of patients with AIS in the context of recent guidelines, highlighting controversial topics and providing guidance for clinical practice. The advantages and disadvantages of CT, CTA, MRI, and MRA in stroke diagnosis are summarized with attention to the role of vascular imaging and perfusion imaging. Results. Various imaging modalities are routinely used for diagnosis and management of acute ischemic stroke, including multimodal computed tomography (CT) and magnetic resonance imaging (MRI). These imaging methods should provide information beyond the presence or absence of intracranial hemorrhage as well as the presence and extent of the ischemic core, collateral circulation, and penumbra in patients with neurological symptoms. Differences between the extension of the ischemic core and the extension of penumbra may optimize selection of patients with late or unknown symptom onset who would potentially be eligible for endovascular treatment therapy. Conclusion. We present a comprehensive review of the current evidence about efficacy and theoretical basis of present imaging modalities, and explores future directions for imaging in the management of acute ischemic stroke.Introducere. Metodele neuroimagistice moderne au demonstrat un beneficiu enorm în triajul pacienților cu ictus ischemic acut, oferind în baza datelor radiologice și clinice puncte cheie în managementul acestor pacienți. Scopul lucrării. Analiza ultimelor investigații radiologice utilizate în diagnosticul și evaluarea unui pacient cu ictus ischemic acut. Impactul acestor investigații în tratamentul și evoluția clinică a pacienților este la fel descris. Materiale și Metode. În lucrare sunt descrise metodele imagistice de bază utilizate în ictusul ischemic acut: CT, CTA, RMN, angio-RMN cu accent pe imagistica vasculară cerebrală și studiile de perfuzie. Este redată și utilitatea clinică a acestor investigații prin selecția pacienților pentru tratamentul de revascularizare specific în baza recomandărilor protocoalelor și ghidurilor existente. Rezultate. Investigațiile radiologice contemporane vin să ofere informații complexe despre un pacient cu ictus ischemic acut. Astfel, suplimentar informației despre prezența sau absența unei hemoragii intracraniene se obțin date despre focarul ischemic format, circulația colaterală și extinderea zonei de penumbră. Diferența dintre zona de ischemie formată și zona de penumbră este crucială în selecția pacienților cu timp de debut necunoscut pentru tratamentul endovascular de revascularizare cerebrală. Concluzii. A fost prezentat un studiu comprehensiv al literaturii de specialitate în imagistica ictusului ischemic acut, inclusiv impactul acesteia în managementul și conduita unui pacient cu ictus ischemic acut

IMAGING IN ACUTE ISCHEMIC STROKE EVALUATION FOR TREATMENT DECISION

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Metodele neuroimagistice moderne au demonstrat un beneficiu enorm în triajul pacienților cu ictus ischemic acut, oferind în baza datelor radiologice și clinice puncte cheie în managementul acestor pacienți. Scopul lucrării. Analiza ultimelor investigații radiologice utilizate în diagnosticul și evaluarea unui pacient cu ictus ischemic acut. Impactul acestor investigații în tratamentul și evoluția clinică a pacienților este la fel descris. Materiale și Metode. În lucrare sunt descrise metodele imagistice de bază utilizate în ictusul ischemic acut: CT, CTA, RMN, angio-RMN cu accent pe imagistica vasculară cerebrală și studiile de perfuzie. Este redată și utilitatea clinică a acestor investigații prin selecția pacienților pentru tratamentul de revascularizare specific în baza recomandărilor protocoalelor și ghidurilor existente. Rezultate. Investigațiile radiologice contemporane vin să ofere informații complexe despre un pacient cu ictus ischemic acut. Astfel, suplimentar informației despre prezența sau absența unei hemoragii intracraniene se obțin date despre focarul ischemic format, circulația colaterală și extinderea zonei de penumbră. Diferența dintre zona de ischemie formată și zona de penumbră este crucială în selecția pacienților cu timp de debut necunoscut pentru tratamentul endovascular de revascularizare cerebrală. Concluzii. A fost prezentat un studiu comprehensiv al literaturii de specialitate în imagistica ictusului ischemic acut, inclusiv impactul acesteia în managementul și conduita unui pacient cu ictus ischemic acut.Background. Recent neuroimaging acquisition techniques have demonstrated significant assessment benefits and appropriate triage of patients based on specific clinical and radiological features in the acute stroke management. Objective of the study. The objective of this study is to share the latest imaging tools in evaluation and diagnosis of an acute ischemic stroke. Their impact on management and clinical course of the stroke is also described. Material and Methods. This work explores the use of multimodality imaging for treatment selection of patients with AIS in the context of recent guidelines, highlighting controversial topics and providing guidance for clinical practice. The advantages and disadvantages of CT, CTA, MRI, and MRA in stroke diagnosis are summarized with attention to the role of vascular imaging and perfusion imaging. Results. Various imaging modalities are routinely used for diagnosis and management of acute ischemic stroke, including multimodal computed tomography (CT) and magnetic resonance imaging (MRI). These imaging methods should provide information beyond the presence or absence of intracranial hemorrhage as well as the presence and extent of the ischemic core, collateral circulation, and penumbra in patients with neurological symptoms. Differences between the extension of the ischemic core and the extension of penumbra may optimize selection of patients with late or unknown symptom onset who would potentially be eligible for endovascular treatment therapy. Conclusion. We present a comprehensive review of the current evidence about efficacy and theoretical basis of present imaging modalities, and explores future directions for imaging in the management of acute ischemic stroke

Current achievements in reporting brain imaging in ischemic stroke: zones and score ASPECTS

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova Institute of Neurology and Neurosurgery of the Republic of MoldovaIntroduction. Ischemic stroke incidence and mortality rates show a constantly increasing trend worldwide. As the only specific treatment for ischemic stroke, considered the gold standard, tissue plasminogen activator can be applied only in first 3 hours from the symptoms onset, imaging report must contain maximal volume of information regarding the ischemic lesion. The Alberta Stroke Program Early Computer Tomography Score (ASPECTS) accurately classifies and standardizes regions of middle cerebral artery circulations and describes the subtle changes in imaging patterns, providing possibility to identify ischemia and appreciate its severity. ASPECTS represents a quantitative topographic assessment scale with 10 points for normal brain appearance and subtraction of 1 point for every area, where early ischemic signs are present

MRI cholangiography with hepatocytospecific contrast, with surgical correlation

Scopul lucrării. Colangio-pancreatografie prin Imagistica prin Rezonanța Magnetică (magnetic resonance cholangio-pancreato-graphy - MRCP) actualmente a devenit metoda de elecție pentru analiza patologiilor hepato-biliare. Utilizare intravenoasă a contrastului cu acumulare hepatocitospecifică și excreție selectivă biliară reprezintă o tehnică promițătoare, în special pentru planificare intervenției chirurgicale. Materiale și metode. Au fost efectuate investigații MRCP la 82 de pacienți cu utilizarea contrastului hepatocitospecific gadoxetat disodic (Gd-EOB-DTPA disodic), după USG-standard abdominal la pacienții cu patologie hepato-biliară. Performanța diferitor metode de diagnostic non-invaziv radiologic au fost corelate cu constatările intraoperatorii/ endoscopice. Rezultate. Diferite patologiile hepato-biliare au fost analizate statistic pentru fiecare metodă diagnostică. Corect au fost diagnosticate diferite patologii hepato-biliare la USG/MRCP/MRCP-gadoxetat: chist coledocian (67/100/100% din 3 total pacienti), diverticul coledocian (0/60/100% din 5), coledocolitiaza (35/79/100% din 34) din ei cu litiza vezicii biliare (95/85/95% din 21), stenoza benignă (strictura, lezare iatrogenă, Oddita stenozanta etc.) (11/79/95% din 19), colangita (0/60/100% din 4), patologii parenchimatoase initial interpretate ca leziunile căilor biliare (chisturi, mt, noduli regeneratori displazici) (0/80/100% din 5), carcinom pancreatic periampular (33/78/100% din 9), colangiocarcinom (33/67/100% din 3). Sensibilitate, specificitate, valoare pozitiv-predictivă, valoare negativpredictivă, precizie generală pentru toate patologii analizate au constituit: USG (44.57%, 68.97%, 43.16%, 70.18%, 60.53%), MRCP (79.61%, 95.68%, 93.18%, 86.36%, 88.84%), MRCP-gadoxetat (96.39%, 99.28%, 98.77%, 97.87%, 98.20%). Concluzii. RCP cu contrast hepatocitospecific și excreție selectivă biliară reprezintă o metodă de diagnostic preoperator non-invaziv, rapid (aplicare contrastului targetat nu crește timpul investigației IRM) și precis pentru diverse patologii hepato-biliare, arată corelare înaltă cu constatările intra-intervenționale și este extrem de util pentru planificare tratamentului chirurgical.Scopul lucrării. Magnetic Resonance Imaging Cholangio-pancreatography (magnetic resonance cholangio-pancreato-graphy - MRCP) in the last decade has become the method of choice for the analysis of hepato-biliary pathologies. Intravenous use of hepatocytospecific contrast with selective biliary excretion represents a promising technique, especially for surgical planning. Materials and methods. MRCP investigations were performed in 82 patients using the hepatocytospecific contrast gadoxetate disodium (Gd-EOB-DTPA disodium), after standard abdominal USG in patients with hepatobiliary pathology. The performance of different non-invasive radiological diagnostic methods were correlated with intraoperative/endoscopic findings. Results. Different hepatobiliary pathologies were statistically analyzed for each diagnostic method. Various hepatobiliary pathologies were correctly diagnosed at USG/MRCP/MRCP-gadoxetate: choledochal cyst (67/100/100% out of 3 total patients), choledochal diverticulum (0/3/5 out of 5), choledocholithiasis (35/79/100% of 34) including gall bladder lithiasis (95/85/95% of 21), benign stenosis (stricture, iatrogenic injury, stenosing Odditis etc.) (11/79/95% of 19), cholangitis (0/60/100% out of 4), parenchymal pathologies initially interpreted as biliary tract lesions (cysts, mt, dysplastic regenerative nodules) (0/80/100% out of 5), periampullary carcinoma (33/78/100% out of 9), cholangiocarcinoma (33/67/100% of 3). Sensitivity, specificity, positive-predictive value, negative-predictive value, general accuracy for all pathologies analyzed were: USG (44.57%, 68.97%, 43.16%, 70.18%, 60.53%), MRCP (79.61%, 95.68%, 93.18%, 86.36%, 88.84%), MRCP -gadoxetate (96.39%, 99.28%, 98.77%, 97.87%, 98.20%). Conclusions. MRCP with hepatocytospecific contrast and selective biliary excretion represents a non-invasive, fast (application of targeted contrast does not increase the time of MRI investigation) and accurate preoperative diagnostic method for various hepatobiliary pathologies, shows high correlation with intra-interventional findings and is extremely useful for planning surgical treatment

Videocolonoscopy vs virtual colonoscopy. The possible limits in the diagnosis of colonic pathologies

Secția endoscopie și chirurgie miniinvazivă, IMSP “Spitalul Cancelariei de Stat”, Secția proctologie, IMSP SCM „Sfânta Treime”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Videocolonoscopia se consideră standardul de aur în diagnosticul maladiilor colonice, dar în cazurile dificile de examinarea totală a colonului prin videocolonoscopie flexibilă, metoda de elecție pentru stabilirea diagnosticului de certitudine este colonoscopia virtuală prin tomografie computerizată. Ambele metode diagnostice au avantajele și dezavantajele: colonoscopie virtuală este neinvazivă, puțin traumatică, dar numai prin endoscopia este posibil evaluarea biopsiei și confirmarea diagnosticul difinitiv. Material și metode: Studiul prospectiv a cuprins 1947 de pacienți care au suportat videocolonoscopia, în perioada 2015-2018 la IMSP SCS. Primul lot 1788 (92%) de cazuri videocolonoscopia a permis confirmarea diagnosticul difinitiv. În 159(8,2 %) de cazuri a fost efectuată adăugator colonoscopia virtuală și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea totală a colonului. Rezultatele: În 1788 (92,8%) cazuri diagnosticul patologiilor colonuluia fost stabilit prin videocolonoscopie și a confirmat diferite tipuri de patologii (tumori benigne și maligne, colită ulceroasă nespecifică). Din cauza imposibilității efectuării endoscopiei totale în grupul II -159(8,9 %) pacienți, a fost efectuată colonoscopia virtuală. În acest grup s-au stabilit următoarele patologii: 76(47,8 %) paciențicu dolicocolon, în 4 cazuri (2,5 %) – cancer al cecului, 2 (1,2 %) cazuri - stricturi ale anastomozei după rezecție de colon. Într-un singur caz- situs inversus al colonului. Stabilirea corectă a diagnosticului a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiei identificate. Concluzii: La etapă actuală există două metode principale de investigatie ale colonului -videocolonoscopie și colonoscopie virtuală prin tomografie computerizată, care permit rezolvarea dificultăților diagnostice și stabilirea tacticii chirurgicale ulterioare.Introduction: Videocolonoscopy is considered the gold standard in the diagnosis of colonic diseases, but in cases of impossibility of total colonic examination the method of choice for certainty determining of the diagnosis is virtual colonoscopy with computered tomography. Both diagnostic methods have the advantages and disadvantages: virtual colonoscopy is non-invasive, less traumatic, but only by endoscopy the biopsy assessment and confirmation of the diagnosis is possible. Material and methods: The prospective study included 1947 patients who underwent videocolonoscopy during 2015-2018 at MSPI HSC. The first group included 1788 (92%) cases that allowed confirmation of the diagnosis by videocolonoscopy. In 159 (8.2%) cases the additional virtual colonoscopy was performed and included patients in which flexible videocolonoscopy did not allow total colonic examination. Results: In 1788 (92.8%) cases the diagnosis of colonic pathologies was established by videocolonoscopy and included various types of pathologies (benign and malignant tumors, non-specific ulcerative colitis). Due to the impossibility of total endoscopic performing in group II-159 (8.9%) the virtual colonoscopy was performed. The following pathologies were established in this group: 76 (47.8%) patients with dolichocolon, in 4 cases (2.5%) - cancer of the cecum, 2 (1.2%) cases - constriction of anastomosis after colonic resection. In one case – situs inversus of the colon. The correct diagnosis establishing allowed the appropriate surgical treatment for the identified pathology. Conclusions: At present, there are two main methods of colonic investigation - video-colonoscopy and virtual colonoscopy by computed tomography, which allow resolution of diagnostic difficulties and subsequent surgical tactics