Hernia diafragmatică congenitală la copil

Background. Congenital diaphragmatic hernia is a malformation characterized by defective development of the diaphragm in the intrauterine period, manifested by herniation in the thoracic cavity of the organs of the abdominal cavity, associating multiple malformations, affecting 1: 4000 live births. Objective of the study. To present the results of surgical treatment in children with congenital diaphragmatic hernia. Material and Methods. The present study represents the clinical observations of a group of 33 patients with the diagnosis of congenital diaphragmatic hernia resolved medically and surgically for the period 01.01.2018-01.06.2022. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases has been studied. Results. Within IMC, 33 children with diaphragmatic hernia were hospitalized, out of which 11 girls and 22 boys. The origin of the children is from rural areas 16, and the urban ones - 17. In the surgery department, newborns were hospitalized in 18 newborns, in septic and general surgery, 3 children each, in the premature department - 4, in other wards - 4. In the first 24 hours, 8 newborns died associating malformations incompatible with life. After a preoperative preparation, laparotomy surgery was performed - 17 cases and 2 thoracotomies. Postoperatively, 6 children died due to pulmonary hemorrhage and cardio-circulatory hypertension. Thirteen children were discharged in a satisfactory condition, constituting 68.4% of those operated on. Conclusion. The results of the surgical treatment of congenital diaphragmatic hernia depend on the associated malformations, the surgical technique used, the postoperative period and the provision of ventilation, homeostasis. A multidisciplinary collaboration improves the survival rate.Introducere. Hernia diafragmatică congenitală este o malformație caracterizată prin dezvoltarea defectuoasă a diafragmei în perioada intrauterină, manifestată prin hernierea în cavitatea toracică a organelor cavității abdominale, asociind malformații multiple, afectând 1:4000 nou-născuți vii. Scopul studiului: de a prezenta rezultatele tratamentului chirurgical la copii cu hernie diafragmatică congenitală. Material și Metode. Studiul de față reprezintă observațiile clinice a unui lot de 33 de pacienți cu diagnosticul de hernie diafragmatică congenitală rezolvați medico-chirurgical pentru perioada 01.01.2018-01.06.2022. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate. În cadrul IMșC s-au internat 33 de copii cu hernie diafragmatică, dintre care 11 fete și 22 de băieți. Proveniența copiilor fiind din mediu rural 16, iar cel urban - 17. În secția chirurgie nou-născuți s-au spitalizat 18 n.n., în chirurgie septică și generală cate 3 copii, în secția prematuri - 4, în alte secții - 4. Decedați în primele 24 de ore – 8 n.n., asociind malformații incompatibile cu viața. După o pregătire preoperatorie s-a intervenit chirurgical prin laparotomie - 17 cazuri și 2 toracotomii. Postoperator au decedat 6 copii din cauza hemoragiei pulmonare și hipertensiunii cardio-circulatorie. Au fost externați în stare satisfăcătoare 13 copii, constituind 68,4% din cei operați. Concluzii. Rezultatele tratamentului chirurgical al herniei congenitale diafragmatice depind de malformațiile asociate, de tehnica chirurgicala utilizată, de perioada postoperatorie și de asigurarea ventilației, homeostaziei. O colaborare multidisciplinară ameliorează rata de supraviețuire.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.32„Anomaliile congenitale chirurgicale la nou-născut, sugar, adolescent. Chirurgia reconstructivă în afecțiunile malformative congenitale la copil 0-18 ani” din cadrul Programului de Stat, conducător de proiect: Gudumac Eva, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltar

OVARIAN CYST IN THE NEWBORN. CLINICAL AND THERAPEUTIC CONSIDERATIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Chisturile ovariene la copii sunt rezultatul modificărilor chistice ale epiteliului tegumentar, derivați ai foliculilor și stromei ovarelor. Formațiunile chistice simple sunt foliculare și pot apărea la vârste mici sub influența estrogenică a mamei, pe când cele complexe, mari pot explica apariția torsiunii axiale în uter sau imediat în perioada postnatală. Scopul lucrării. Prezentarea cazurilor clinice după apariția unei complicații severe- ocluzie intestinală. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Prezentăm două cazuri clinice la nou-născuți, în vârsta de 24 ore postnatal și alt nou-născut la 1 lună postnatal, evaluați și rezolvați chirurgical în IMSP IMșiC, CNȘP de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” chirurgie neonatală, cu sindrom de durere abdominală (ocluzie intestinală). În urma examenului clinic, evolutiv, colaborate cu examenul ecografic, radiologic si TC, s-a stabilit diagnostic de formațiune de volum în cavitate abdominală. S-a intervenit chirurgical. Examenul anatomo-patologic de formațiuni chistice ovariene a stabilit diagnosticul de chisturi ovariene torsionate (torsiune necrozată în totalmente). Concluzii. Particularitatea cazurilor sunt reprezentate de cele trei procese asociate (diagnosticul de chist tumoral, inflamație acută și procesul malformativ – degenerativ), cât și de descoperirea aleatorie postnatală afecțiunii malformative, care trebuia diagnosticată antenatal.Background. Ovarian cysts in children are the result of cystic changes in the integumentary epithelium, derived from the follicles and stroma of the ovaries. Simple cystic formations are follicular and may occur at a young age under the mother’s estrogenic influence, whereas large, complex ones may explain the appearance of axial torsion in the uterus or immediately postnatally. Objective of the study. Presentation of clinical cases after a severe complication intestinal occlusion. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases was reviewed. Results. We present two clinical cases in newborns, 24 hours postnatal and another newborn at 1 month postnatal, evaluated and surgically treated in the Natalia Gheorghiu DPOA, IMC neonatal surgery, with abdominal pain syndrome (intestinal occlusion). Following the clinical examination, evolution, collaborated with ultrasound, radiological and CT, the diagnosis of volume formation in the abdominal cavity was established. Surgical intervention was performed. Pathological examination of ovarian cystic formations established the diagnosis of torsional ovarian cysts (totally necrotic torsion). Conclusion. The peculiarity of the cases is represented by the three associated processes (diagnosis of tumor cyst, acute inflammation, and malformative - degenerative process), as well as the random postnatal discovery of the given malformative condition, which was to be diagnosed antenatally

Afectarea pulmonară la persoanele HIV-infectate

Infecţia HIV rămâne una dintre cele mai importante pandemii până în prezent. Infecţiile pulmonare sunt în continuare bolile care, cel mai frecvent, pun în evidenţă SIDA. Au fost analizaţi pacienţii HIV-infectaţi, spitalizaţi pe parcursul anului 2011 în una din secţiile de ftiziopneumologie a IFP „Chiril Draganiuc”, în scopul evidenţierii cauzelor mai frecvente de afectare pulmonară. Afectarea pulmonară la persoanele HIV-infectate deseori este determinată de infecţia tuberculoasă, precum şi de infecţiile oportuniste (în special infecţiile fungice)

Particularitățile morfopatologice ale inervației intrinseci ale esofagului la nou-născut cu atrezie de esofag și fistulă traheoesofagiană inferioară

Background. Dysfunction of the esophagus is considered a frequent finding in children diagnosed and treated surgically for various forms of esophageal atresia, the motility disorders being found in 75-80 %% cases. Objective of the study. The purpose of the study was to analyze the morphopathological particularities and immunoreactivity of some neuronal markers of intrinsic nerve structures. Material and Methods. Material studied for histological exploration was fragments drawn from the malformation of esophagus. Harvesting of the fragments was performed within 3 cm of the proximal and distal end of the fistula area. Results. Examination of the nerve component allowed determining various modifications with significance of the morpho-functional structure and cytology of neurons. In the samples taken from the upper atresia segment, at the level of the third higher and medium, the presence of the nerve network, manifested by trunk and ganglio-neuronal structures well differentiated with features specific to the variant, analogous to those in the control group, was attested. In the lower third, the nervous system had a chaotic (intra- and intramuscular) truncated appearance, predominantly present the level of the musculature, more frequently being certified in the outer layers. Conclusion. Congenital morphopathological modifications of intramural ganglio-neural structures determined in both esophageal segments in cases of esophageal atresia with inferior tracheoesophageal fistula, concomitant with fibro-muscular dysplasia, may be considered as factors with significant impact on esophageal motility regulation in children with esophageal atresia with tracheoesophageal fistula, and explains within certain limits their role in esophageal dysmotility found postoperatively in this group of children.Introducere. Disfuncția esofagului se consideră o constatare frecventă la copiii diagnosticați și tratați chirurgical pentru diferite forme de atrezie esofagiană, tulburările de motilitate fiind depistate în 75-10% cazuri. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost analiza particularităților morfopatologice și a imunoreactivității unor markeri neuronali ale structurilor nervoase intrinseci. Material și Metode. Material studiat a reprezentat fragmente prelevate din malformația esofagului de la nou-născuți decedați cu diagnosticul de atrezie de esofag cu fistulă traheo-esofagiană inferioară. Recoltarea fragmentelor a fost efectuată în limitele de până la 3 cm de la capătul proximal atreziat și distal de la zona fistulei. Rezultate. Examinarea componentei nervoase au permis de a determina modificări variate cu semnificație a structurii și citologiei morfo-funcționale ale neuronilor. S-a atestat prezența rețelei nervoase, cu structuri trunchulare și ganglio-neuronale bine diferențiate cu particularități caracteristice variantei de normă, analogice celor atestate în grupul de control. În treimea inferioară, rețeaua nervoasă prezenta un aspect truncular haotic, cu predilecție la nivelul muscularei prezente, mai frecvent în straturile exterioare. Concluzii. Modificările morfopatologice congenitale ale structurilor ganglioneuronale intramurale determinate în ambele segmente esofagiene în cazurile de atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană inferioară, concomitent cu procesele displazice fibro-musculare, pot fi considerați factori cu un impact semnificativ asupra procesului de reglare a motilității esofagului la copii cu atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană și explică rolul lor în dismotilitatea esofagiană constatată la acest grup de copii

THE MORPHOPATHOLOGICAL PARTICULIARITIES OF INTRINSIC INNERVATION OF THE ESOPHAGUS IN NEWBORNS WITH ESOPHAGEAL ATRESIA AND INFERIOR TRACHEO-ESOPHAGEAL FISTULA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Disfuncția esofagului se consideră o constatare frecventă la copiii diagnosticați și tratați chirurgical pentru diferite forme de atrezie esofagiană, tulburările de motilitate fiind depistate în 75-10% cazuri. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost analiza particularităților morfopatologice și a imunoreactivității unor markeri neuronali ale structurilor nervoase intrinseci. Material și Metode. Material studiat a reprezentat fragmente prelevate din malformația esofagului de la nou-născuți decedați cu diagnosticul de atrezie de esofag cu fistulă traheo-esofagiană inferioară. Recoltarea fragmentelor a fost efectuată în limitele de până la 3 cm de la capătul proximal atreziat și distal de la zona fistulei. Rezultate. Examinarea componentei nervoase au permis de a determina modificări variate cu semnificație a structurii și citologiei morfo-funcționale ale neuronilor. S-a atestat prezența rețelei nervoase, cu structuri trunchulare și ganglio-neuronale bine diferențiate cu particularități caracteristice variantei de normă, analogice celor atestate în grupul de control. În treimea inferioară, rețeaua nervoasă prezenta un aspect truncular haotic, cu predilecție la nivelul muscularei prezente, mai frecvent în straturile exterioare. Concluzii. Modificările morfopatologice congenitale ale structurilor ganglioneuronale intramurale determinate în ambele segmente esofagiene în cazurile de atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană inferioară, concomitent cu procesele displazice fibro-musculare, pot fi considerați factori cu un impact semnificativ asupra procesului de reglare a motilității esofagului la copii cu atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană și explică rolul lor în dismotilitatea esofagiană constatată la acest grup de copii.Background. Dysfunction of the esophagus is considered a frequent finding in children diagnosed and treated surgically for various forms of esophageal atresia, the motility disorders being found in 75-80 %% cases. Objective of the study. The purpose of the study was to analyze the morphopathological particularities and immunoreactivity of some neuronal markers of intrinsic nerve structures. Material and Methods. Material studied for histological exploration was fragments drawn from the malformation of esophagus. Harvesting of the fragments was performed within 3 cm of the proximal and distal end of the fistula area. Results. Examination of the nerve component allowed determining various modifications with significance of the morpho-functional structure and cytology of neurons. In the samples taken from the upper atresia segment, at the level of the third higher and medium, the presence of the nerve network, manifested by trunk and ganglio-neuronal structures well differentiated with features specific to the variant, analogous to those in the control group, was attested. In the lower third, the nervous system had a chaotic (intra- and intramuscular) truncated appearance, predominantly present the level of the musculature, more frequently being certified in the outer layers. Conclusion. Congenital morphopathological modifications of intramural ganglio-neural structures determined in both esophageal segments in cases of esophageal atresia with inferior tracheoesophageal fistula, concomitant with fibro-muscular dysplasia, may be considered as factors with significant impact on esophageal motility regulation in children with esophageal atresia with tracheoesophageal fistula, and explains within certain limits their role in esophageal dysmotility found postoperatively in this group of children

Chistul ovarian la nou născut. Considerații clinice și terapeutice

Background. Ovarian cysts in children are the result of cystic changes in the integumentary epithelium, derived from the follicles and stroma of the ovaries. Simple cystic formations are follicular and may occur at a young age under the mother’s estrogenic influence, whereas large, complex ones may explain the appearance of axial torsion in the uterus or immediately postnatally. Objective of the study. Presentation of clinical cases after a severe complication - intestinal occlusion. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases was reviewed. Results. We present two clinical cases in newborns, 24 hours postnatal and another newborn at 1 month postnatal, evaluated and surgically treated in the Natalia Gheorghiu DPOA, IMC neonatal surgery, with abdominal pain syndrome (intestinal occlusion). Following the clinical examination, evolution, collaborated with ultrasound, radiological and CT, the diagnosis of volume formation in the abdominal cavity was established. Surgical intervention was performed. Pathological examination of ovarian cystic formations established the diagnosis of torsional ovarian cysts (totally necrotic torsion). Conclusion. The peculiarity of the cases is represented by the three associated processes (diagnosis of tumor cyst, acute inflammation, and malformative - degenerative process), as well as the random postnatal discovery of the given malformative condition, which was to be diagnosed antenatally.Introducere. Chisturile ovariene la copii sunt rezultatul modificărilor chistice ale epiteliului tegumentar, derivați ai foliculilor și stromei ovarelor. Formațiunile chistice simple sunt foliculare și pot apărea la vârste mici sub influența estrogenică a mamei, pe când cele complexe, mari pot explica apariția torsiunii axiale în uter sau imediat în perioada postnatală. Scopul lucrării. Prezentarea cazurilor clinice după apariția unei complicații severe- ocluzie intestinală. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Prezentăm două cazuri clinice la nou-născuți, în vârsta de 24 ore postnatal și alt nou-născut la 1 lună postnatal, evaluați și rezolvați chirurgical în IMSP IMșiC, CNȘP de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” chirurgie neonatală, cu sindrom de durere abdominală (ocluzie intestinală). În urma examenului clinic, evolutiv, colaborate cu examenul ecografic, radiologic si TC, s-a stabilit diagnostic de formațiune de volum în cavitate abdominală. S-a intervenit chirurgical. Examenul anatomo-patologic de formațiuni chistice ovariene a stabilit diagnosticul de chisturi ovariene torsionate (torsiune necrozată în totalmente). Concluzii. Particularitatea cazurilor sunt reprezentate de cele trei procese asociate (diagnosticul de chist tumoral, inflamație acută și procesul malformativ – degenerativ), cât și de descoperirea aleatorie postnatală afecțiunii malformative, care trebuia diagnosticată antenatal

CONGENITAL DIAPHRAGMATIC HERNIA IN CHILDREN

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Hernia diafragmatică congenitală este o malformație caracterizată prin dezvoltarea defectuoasă a diafragmei în perioada intrauterină, manifestată prin hernierea în cavitatea toracică a organelor cavității abdominale, asociind malformații multiple, afectând 1:4000 nou-născuți vii. Scopul studiului: de a prezenta rezultatele tratamentului chirurgical la copii cu hernie diafragmatică congenitală. Material și Metode. Studiul de față reprezintă observațiile clinice a unui lot de 33 de pacienți cu diagnosticul de hernie diafragmatică congenitală rezolvați medico-chirurgical pentru perioada 01.01.2018-01.06.2022. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate. În cadrul IMșC s-au internat 33 de copii cu hernie diafragmatică, dintre care 11 fete și 22 de băieți. Proveniența copiilor fiind din mediu rural 16, iar cel urban 17. În secția chirurgie nou-născuți s-au spitalizat 18 n.n., în chirurgie septică și generală cate 3 copii, în secția prematuri - 4, în alte secții - 4. Decedați în primele 24 de ore – 8 n.n., asociind malformații incompatibile cu viața. După o pregătire preoperatorie s-a intervenit chirurgical prin laparotomie - 17 cazuri și 2 toracotomii. Postoperator au decedat 6 copii din cauza hemoragiei pulmonare și hipertensiunii cardio-circulatorie. Au fost externați în stare satisfăcătoare 13 copii, constituind 68,4% din cei operați. Concluzii. Rezultatele tratamentului chirurgical al herniei congenitale diafragmatice depind de malformațiile asociate, de tehnica chirurgicala utilizată, de perioada postoperatorie și de asigurarea ventilației, homeostaziei. O colaborare multidisciplinară ameliorează rata de supraviețuire.Background. Congenital diaphragmatic hernia is a malformation characterized by defective development of the diaphragm in the intrauterine period, manifested by herniation in the thoracic cavity of the organs of the abdominal cavity, associating multiple malformations, affecting 1: 4000 live births. Objective of the study. To present the results of surgical treatment in children with congenital diaphragmatic hernia. Material and Methods. The present study represents the clinical observations of a group of 33 patients with the diagnosis of congenital diaphragmatic hernia resolved medically and surgically for the period 01.01.2018-01.06.2022. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases has been studied. Results. Within IMC, 33 children with diaphragmatic hernia were hospitalized, out of which 11 girls and 22 boys. The origin of the children is from rural areas 16, and the urban ones - 17. In the surgery department, newborns were hospitalized in 18 newborns, in septic and general surgery, 3 children each, in the premature department - 4, in other wards - 4. In the first 24 hours, 8 newborns died associating malformations incompatible with life. After a preoperative preparation, laparotomy surgery was performed - 17 cases and 2 thoracotomies. Postoperatively, 6 children died due to pulmonary hemorrhage and cardio-circulatory hypertension. Thirteen children were discharged in a satisfactory condition, constituting 68.4% of those operated on. Conclusion. The results of the surgical treatment of congenital diaphragmatic hernia depend on the associated malformations, the surgical technique used, the postoperative period and the provision of ventilation, homeostasis. A multidisciplinary collaboration improves the survival rate

Ocluzii intestinale congenitale cu abdomen plat la nou-născut

Introduction. Congenital intestinal obstruction is the most common cause of urgent surgery in the newborn. Intestinal atresia and stenosis have an incidence of 80-95%. Appreciate a lethality from 16.5% to 64%. Diagnosis of associated abnormalities, surgical treatment, and postoperative behavior remain difficult. Objective of the study. To improve the early diagnosis and the results of surgical treatment of newborns with congenital intestinal obstructions. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. Newborns were examined by contrast-enhanced ultrasound, endoscopy, and radiography of the digestive tract. Risk factors in the development of intranatal and postnatal complications were assessed. Results. Between 2009 and 2017, in Natalia Gheorghiu DPSOA were treated 74 newborns with congenital intestinal occlusions, manifested by flat abdomen. Congenital pyloric occlusion - 5.4%, duodenal - 60.8%, jejunum - 10.8%, intestinal malrotation - 22.9%. In 39.3% of cases, births weighing less than 2000 grams, of varying degrees of prematurity - 81.2% of cases. Congenital heart defects, esophageal atresia, anorectal atresia, reno-urinar were associated in 30.2%. Various pathologies acquired were in 30.5%. Trisomy 21 is present in 31.3% of cases. Antenatal diagnosis only in 56% of cases. Conclusions. Any vomiting syndrome in the newborn is an absolute indication for consultation with a pediatric surgeon. Advances in neonatal intensive care, management of associated abnormalities, continuous improvement of surgical techniques and postoperative care have decreased the rate of complications in the short and long term.Introducere. Ocluzia intestinală congenitală este cea mai frecventă cauză de intervenție chirurgicală urgentă la nou-născut. Atreziile și stenozele intestinale au incidența de 80-95% . Apreciază o letalitate de la 16,5% la 64%. Diagnosticul anomaliilor asociate, tratamentul chirurgical și conduita postoperatorie rămân dificile. Scopul lucrării. De a ameliora diagnosticul precoce și rezultatele tratamentului chirurgical al nou-născuților cu ocluzii intestinale congenitale. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Nou-născuții a fost investigați prin ecografie, endoscopie și radiografie a tractului digestiv cu contrast. S-au apreciat factorii de risc în dezvoltarea complicațiilor intranatale și postnatale. Rezultate. În perioada 2009 – 2017, în CNȘPCP ,,Natalia Gheorghiu,, au fost tratați 74 nou-născuți cu ocluzii intestinale congenitale, manifestate prin abdomen plat. Ocluzia congenitală pilorică – 5,4%, duodenală – 60,8%, jejunului – 10,8%, malrotația intestinului – 22,9%. În 39,3 % cazuri s-au născut cu greutatea sub 2000 gr, de diferit grad de prematuritate - 81,2% cazuri. În 30,2 % au fost asociate malformații congenitale cardiace, atrezie de esofag, atrezie anorectală, reno-urinare. Diferite patologii dobândite au fost în 30,5 %. În 31,3 % cazuri prezentă Trisomia 21. Diagnostic antenatal doar în 56% cazuri. Concluzii. Orice sindrom de vomă la nou-născut este indicație absolută pentru consultația chirurgului pediatru. Progresele în terapia intensivă neonatală, managementul anomaliilor asociate, îmbunătățirea continuă a tehnicilor operatorii și îngrijirilor postoperatorii au scăzut rata complicațiilor pe termen scurt și lung

CONGENITAL INTESTINAL OCCLUSIONS WITH FLAT ABDOMEN IN THE NEWBORN

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Ocluzia intestinală congenitală este cea mai frecventă cauză de intervenție chirurgicală urgentă la nou-născut. Atreziile și stenozele intestinale au incidența de 80-95% . Apreciază o letalitate de la 16,5% la 64%. Diagnosticul anomaliilor asociate, tratamentul chirurgical și conduita postoperatorie rămân dificile. Scopul lucrării. De a ameliora diagnosticul precoce și rezultatele tratamentului chirurgical al nou-născuților cu ocluzii intestinale congenitale. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Nou-născuții a fost investigați prin ecografie, endoscopie și radiografie a tractului digestiv cu contrast. S-au apreciat factorii de risc în dezvoltarea complicațiilor intranatale și postnatale. Rezultate. În perioada 2009 – 2017, în CNȘPCP ,,Natalia Gheorghiu,, au fost tratați 74 nou-născuți cu ocluzii intestinale congenitale, manifestate prin abdomen plat. Ocluzia congenitală pilorică – 5,4%, duodenală – 60,8%, jejunului – 10,8%, malrotația intestinului – 22,9%. În 39,3 % cazuri s-au născut cu greutatea sub 2000 gr, de diferit grad de prematuritate - 81,2% cazuri. În 30,2 % au fost asociate malformații congenitale cardiace, atrezie de esofag, atrezie anorectală, reno-urinare. Diferite patologii dobândite au fost în 30,5 %. În 31,3 % cazuri prezentă Trisomia 21. Diagnostic antenatal doar în 56% cazuri. Concluzii. Orice sindrom de vomă la nou-născut este indicație absolută pentru consultația chirurgului pediatru. Progresele în terapia intensivă neonatală, managementul anomaliilor asociate, îmbunătățirea continuă a tehnicilor operatorii și îngrijirilor postoperatorii au scăzut rata complicațiilor pe termen scurt și lung.Introduction. Congenital intestinal obstruction is the most common cause of urgent surgery in the newborn. Intestinal atresia and stenosis have an incidence of 80-95%. Appreciate a lethality from 16.5% to 64%. Diagnosis of associated abnormalities, surgical treatment, and postoperative behavior remain difficult. Objective of the study. To improve the early diagnosis and the results of surgical treatment of newborns with congenital intestinal obstructions. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. Newborns were examined by contrast-enhanced ultrasound, endoscopy, and radiography of the digestive tract. Risk factors in the development of intranatal and postnatal complications were assessed. Results. Between 2009 and 2017, in Natalia Gheorghiu DPSOA were treated 74 newborns with congenital intestinal occlusions, manifested by flat abdomen. Congenital pyloric occlusion - 5.4%, duodenal - 60.8%, jejunum - 10.8%, intestinal malrotation - 22.9%. In 39.3% of cases, births weighing less than 2000 grams, of varying degrees of prematurity - 81.2% of cases. Congenital heart defects, esophageal atresia, anorectal atresia, reno-urinar were associated in 30.2%. Various pathologies acquired were in 30.5%. Trisomy 21 is present in 31.3% of cases. Antenatal diagnosis only in 56% of cases. Conclusions. Any vomiting syndrome in the newborn is an absolute indication for consultation with a pediatric surgeon. Advances in neonatal intensive care, management of associated abnormalities, continuous improvement of surgical techniques and postoperative care have decreased the rate of complications in the short and long term

Cystic duplication of the terminal ileum in the ileocecal region: a descriptive study

Catedra de chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Centrul Naţional Ştiinţifico Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu”, Institutul Mamei şi Copilului, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Chisturile de duplicaţie enterală (EDC) este o tulburare congenitală rară. Există două tipuri principale de chisturi de duplicaţie − chistică și tubulară. Ele pot fi găsite oriunde de-a lungul tractului gastro-intestinal de la gură până la rect. Ultrasonografia este cea mai utilizată metodă imagistică pentru diagnosticare. Tratamentul este întotdeauna chirurgical. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin examen ecografic, radiografie cu masă barietată. A fost studiată literatura de specialitate. Rezultate. Copilul de 1 lună internat în IMSP IM și C, pe linia AVIASAN cu diagnosticul prezumtiv de ocluzie intestinală, pilorostenoză. La internare mama acuză prezenţa la copil a vomelor repetate cu conţinut gastric, lipsa scaunului mai mult de 24 de ore, neliniste, inapetenţă, meteorism abdominal. Investigat clinic și paraclinic. Pacientul a fost supus intervenţiei chirurgicale. În regiunea ileo-cecală se determină, o formaţiune chistică, cca 3,5��4,0 cm, de consistenţă dură, culoare roză, aspect exterior asemănător cu perete intestinal, cu obturarea extrinseca a lumenului. A fost efectuată enterotomie marginală a formaţiunii, rezectată în bloc cu peretele lateral intestinal cu enterorafie în 2 straturi anatomice. Permiabilitatea păstrată, diferenţe de lumen nu se determină. Peste 20 de zile de tratament, pacientul s-a recuperat complet. Concluzii. Comportamentul clinic al EDC este imprevizibil. EDC tind să crească în dimensiuni treptat și pot provoca simptome și complicaţii importante care ar putea fi fatale, cum ar fi obstrucţia, sângerarea masivă, transformare malignă la vârsta adultă. Chirurgia este necesară din cauza complicaţiilor severe pe care le pot dezvolta. Diagnosticul este confirmat doar prin examenul histologic.Introduction. Enteral duplication cysts (EDC) is a rare congenital disorder. There are two main types of duplication cysts − cystic and tubular. They can be found anywhere along the gastrointestinal tract from the mouth to the rectum. Ultrasonography is the most widely used imaging method for diagnosis. The treatment is always surgical. Material and methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The patient was investigated by ultrasound examination, radiography with varied mass. The literature has been studied. Results. The 1 month-old child hospitalized in Mother and Child Institute, on the AVIASAN line with the presumptive diagnosis of intestinal occlusion, pylorosthenosis. At hospitalization, the mother accuses the presence in the child of repeated vomiting with gastric contents, lack of stool for more than 24 hours, restlessness, loss of appetite, abdominal bloating. Clinically and paraclinically investigated. The patient underwent surgery. In the ileo-cecal region, a cystic formation is determined, about 3.5�4.0 cm, of hard consistency, pink color, external appearance similar to the intestinal wall, with extrinsic filling of the lumen. Marginal enterotomy of the formation was performed, resected in block with the lateral intestinal wall with enteroraphy in 2 anatomical layers. Preserved permeability, lumen differences are not determined. Over 20 days of treatment, the patient fully recovered. Conclusions. The clinical behavior of EDC is unpredictable. EDCs tend to increase in size gradually and can cause important symptoms and complications that could be fatal, such as obstruction, massive bleeding, malignant transformation in adulthood. Surgery is necessary because of the severe complications it can develop. The diagnosis is confirmed only by histological examination