JUVENILE LARYNGEAL PAPILLOMATOSIS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Papilomatoza laringiana reprezintă o tumoră benignă, ce rezulta din proliferarea conjunctivo-epitelială a mucoasei laringiene. Este o patologie evolutiva, recurentă și extensivă de papilomavirus uman, în special tipul 6 și 11, fiind cele mai agresive. Primele acuze apar de obicei la vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani. Simptomul inițial fiind disfonia progresivă, urmată de stridor și detresă respiratorie. Tratamentul este unul multimodal, de baza fiind microlaringoscopia suspendată cu excizia papiloamelor. Scopul lucrării. Studiul presupune efectuarea unei analize detaliate asupra statisticii pacienților cu papilomatoza laringiană pe parcursul anilor 2020-2022 și relevarea datelor obținute. Materiale și metode. În articolul respectiv au fost utilizate date din literatura de specialitate cu referire la papilomatoza laringiană și datele statistice acumulate pe parcursul anilor 2020-2022 în cadrul Spitalului Clinic “E. Coțaga”, secția ORL. Rezultate. S-au înregistrat 11 pacienți cu diagnosticul de papilomatoza laringiană. Prevalența genului F/M este de 8:5. Din numărul total de adresări vârsta pacienților a fost cuprinsă între 1-13 ani, dintre care la 5 pacienți, a fost vârsta 2 ani. Pacienții cu vârsta de debut 2 ani au prezentat un număr mai mare de recidive, de la 2 până la 5 spitali zări. În urma efectuării examenului histopatologic la fiecare caz, nu s-a depistat trecerea din forma benignă în malignă a patologiei. Concluzii. Papilomatoza laringiană juvenilă este o tumoră benignă. La copii, papiloamele sunt multiple și recidivează frecvent după ablație, comparativ cu adultul, la care este de obicei singular, însă poate degenera malign. În unele cazuri, la copii papiloamele pot retroceda spontan, după pubertate.Background. Laryngeal papillomatosis is a benign tumor, resulting from the conjunctival epithelial proliferation of the laryngeal mucosa. It is an evolutionary, recurrent, and extensive pathology of human papillomavirus, especially type 6 and 11, that are the most related and aggressive. The first signs appear between the ages of 2 and 6. The initial symptom is a gradual dysphonia, followed by stridor and respiratory distress. The treatment is a multimodal one, the basic being the suspended microlaringoscopy with excision of the papillomas. Objective of the study. The study involves a detailed analysis of data base about patients with laryngeal papillomatosis during 2020-2022 years and revealing the data obtained. Material and methods. In that article were used data from the literature with reference to laryngeal papillomatosis and statistics during 2020-2022 years in the E. Coțaga ENT Clinic. Results. During this time were registered 11 patients with the diagnosis of laryngeal papillomatosis. The prevalence of F/M sex is 8:5. Out of the total number of addresses, the age of the patients was between 1-13 years, of which in 5 patients, the age was 2 years. According to the data obtained, patients with the age of onset 2 years had a higher number of recurrences, from 2 to 5 hospitalizations. Following the histopathological examination in each case, the transition from benign to malignant form of the pathology was not detected. Conclusions. Juvenile laryngeal papillomatosis is a benign tumor. In children, papillomas are multiple and recur frequently after ablation, compared to the adult, in which it is usually singular, but can degenerate into malignancy. In some cases, in children, papillomas may recede spontaneously after puberty

Papilomatoza laringiană juvenilă

Background. Laryngeal papillomatosis is a benign tumor, resulting from the conjunctival epithelial proliferation of the laryngeal mucosa. It is an evolutionary, recurrent, and extensive pathology of human papillomavirus, especially type 6 and 11, that are the most related and aggressive. The first signs appear between the ages of 2 and 6. The initial symptom is a gradual dysphonia, followed by stridor and respiratory distress. The treatment is a multimodal one, the basic being the suspended microlaringoscopy with excision of the papillomas. Objective of the study. The study involves a detailed analysis of data base about patients with laryngeal papillomatosis during 2020-2022 years and revealing the data obtained. Material and methods. In that article were used data from the literature with reference to laryngeal papillomatosis and statistics during 2020-2022 years in the E. Coțaga ENT Clinic. Results. During this time were registered 11 patients with the diagnosis of laryngeal papillomatosis. The prevalence of F/M sex is 8:5. Out of the total number of addresses, the age of the patients was between 1-13 years, of which in 5 patients, the age was 2 years. According to the data obtained, patients with the age of onset 2 years had a higher number of recurrences, from 2 to 5 hospitalizations. Following the histopathological examination in each case, the transition from benign to malignant form of the pathology was not detected. Conclusions. Juvenile laryngeal papillomatosis is a benign tumor. In children, papillomas are multiple and recur frequently after ablation, compared to the adult, in which it is usually singular, but can degenerate into malignancy. In some cases, in children, papillomas may recede spontaneously after puberty.Introducere. Papilomatoza laringiana reprezintă o tumoră benignă, ce rezulta din proliferarea conjunctivo-epitelială a mucoasei laringiene. Este o patologie evolutiva, recurentă și extensivă de papilomavirus uman, în special tipul 6 și 11, fiind cele mai agresive. Primele acuze apar de obicei la vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani. Simptomul inițial fiind disfonia progresivă, urmată de stridor și detresă respiratorie. Tratamentul este unul multimodal, de baza fiind microlaringoscopia suspendată cu excizia papiloamelor. Scopul lucrării. Studiul presupune efectuarea unei analize detaliate asupra statisticii pacienților cu papilomatoza laringiană pe parcursul anilor 2020-2022 și relevarea datelor obținute. Materiale și metode. În articolul respectiv au fost utilizate date din literatura de specialitate cu referire la papilomatoza laringiană și datele statistice acumulate pe parcursul anilor 2020-2022 în cadrul Spitalului Clinic “E. Coțaga”, secția ORL. Rezultate. S-au înregistrat 11 pacienți cu diagnosticul de papilomatoza laringiană. Prevalența genului F/M este de 8:5. Din numărul total de adresări vârsta pacienților a fost cuprinsă între 1-13 ani, dintre care la 5 pacienți, a fost vârsta 2 ani. Pacienții cu vârsta de debut 2 ani au prezentat un număr mai mare de recidive, de la 2 până la 5 spitalizări. În urma efectuării examenului histopatologic la fiecare caz, nu s-a depistat trecerea din forma benignă în malignă a patologiei. Concluzii. Papilomatoza laringiană juvenilă este o tumoră benignă. La copii, papiloamele sunt multiple și recidivează frecvent după ablație, comparativ cu adultul, la care este de obicei singular, însă poate degenera malign. În unele cazuri, la copii papiloamele pot retroceda spontan, după pubertate

Role in the etiology of gastro-esophageal reflux disease buccopharyngeal

Conducator ştiintific Mihail Maniuc, dr.hab., prof.univ. Catedra Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testimitanu”The gastro-esophageal flow may be silent in the digestive frame, the clinical frame being dominated by atypical indications. The most frequent atypical indications may include the pulmonary area, ORL area or cardiac area (thoracic pains, sinus irregularity). The diagnosis of the atypical forms may be sometimes difficult, because many patients may not show typical indications (such as heartburn, acid regurgitation) that may set the diagnosis. In such cases, the diagnosis tests have a high distinctiveness and it is difficult to establish the cause-effect relationship and association between the disease of gastro-esophageal flow and the atypical symptoms. Refluxul gastroesofagian poate fi silenţios pe plan digestiv, tabloul clinic fiind dominat de manifestări atipice. Cele mai frecvente manifestări atipice pot include sfera pulmonară, sfera ORL sau cardiacă (dureri toracice, aritmia sinusală). Diagnosticul formelor atipice poate fi uneori dificil, deoarece mulţi pacienţi pot să nu prezinte şi manifestări tipice (precum pirozis, regurgitaţie acidă) care să orienteze diagnosticul. În aceste cazuri, testele diagnostice au înaltă specificitate şi este dificil de stabilit relaţia cauză-efect şi de asociere între boala de reflux gastroesofagian şi simptomele atipice