Obstructive jaundice in patients with liver cirrhosis

Catedra chirurgie nr. 2, LCŞ Hepatochirurgie, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul: Analiza rezultatelor tratamentului icterului mecanic la pacienţi cu ciroză hepatică. Material şi metode: Au fost studiate rezultatele tratamentului icterului mecanic la 15 pacienţi cu ciroză hepatică. Child A/B/C – 7/5/3. Bărbaţi – 8, vîrsta medie – 58±2 ani. Metode de investigaţie: clinice, paraclinice, USG, FEGDS, CPGRE, CT, RMN. Rezultate: Diagnosticul diferențial între icterul mecanic şi sindromului colestatic la pacienţii cirotici a prezentat unele dificultăţi. Sensibilitatea USG căilor biliare a fost 65%. Cea mai eficientă metoda de diagnostic s-a dovedit a fi CPGRE (96%) şi RMNcolangiografia. Coledocolitiaza a fost diagnosticată la 7 (46%) pacienţi, papilo-oddita stenozantă – la 6 (40%), strictura distală de coledoc – la 2 (13,3%). Colangita s-a stabilit în 12 (80%) cazuri. Papilosfincterotomia endoscopică s-a efectuat în 11 (73%) cazuri, papilosfincterotomie endoscopică cu litextracţie – în 7 (46%), colecistectomie laparoscopică după efectuarea papilosfincterotomiei endoscopice cu litextracţie – în 2 (13,3%), dilatarea cu balon – în 2 (13,3%) cazuri. Complicaţii: progresarea insuficienţei hepatice – 3 (20%) cazuri, hemoragii post-papilosfincterotomie – 4 (26,6) cazuri. Letalitatea – 2 (13,3%) pacienţi. Concluzii: Gravitatea pacienţilor a fost determinată de două patologii concurente severe, evoluate pe fondal de colangită. Pacienţii cirotici din clasa funcţională Child C sunt cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor şi a letalităţii postoperatorii. Decompresia precoce a căilor biliare în combinaţie cu tratamentul medicamentos complex ameliorează rezultatele postoperatorii la pacienţii cirotici cu icter mecanic.Aim: Analysis of obstructive jaundice treatment outcomes in patients with liver cirrhosis. Material and methods: Were studied treatment results of mechanical jaundice in 15 patients with liver cirrhosis. Child A/B/C – 7/5/3. Male – 8, the mean age – 58±2 years. Examination methods: clinical, laboratory, ultrasound, endoscopy, ERCP, CT, MRI. Results: Differential diagnosis between obstructive jaundice and cholestatic syndrome in cirrhotic patients presented some difficulties. Sensitivity of biliary USG was 65%. The most effective diagnostic method has proved ERCP (96%) and MRIcholangiography. Choledocholithiasis was diagnosed in 7 (46%) patients, stenosis of papila Vater – in 6 (40%), distal bile duct stricture – in 2 (13.3%). Cholangitis was determined in 12 (80%) cases. Endoscopic papillosphincterotomy was performed in 11 (73%), endoscopic papillosphincterotomy with litextraction – in 7 (46%), laparoscopic cholecystectomy after endoscopic papillosphincterotomy and litextraction – in 2 (13.3%), balloon dilatation – in 2 (13.3%) cases. Complications: progression of liver failure – 3 (20%) cases, bleeding post papillosphincterotomy – 4 (26.6). Mortality – 2 (13.3%) patients. Conclusions: The severity of patients defined by two competing severe pathology on the background of cholangitis. Functional class Child C cirrhotic patients are at risk of postoperative complications and mortality. Early biliary decompression in combination with the complex medical treatment improves postoperative outcomes in cirrhotic patients with jaundice

Surgical management in acute purulent cholangitis

Catedra de chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul studiului a fost elaborarea managementului chirurgical în angiocolita acută purulentă. Material şi metode: Prezentăm experienţa Clinicii în tratamentul a 645 de cazuri de colangită acută, tratate pe parcursul ultimilor 5 ani. Am recurs la tratamentul etapizat al colangitei acute purulente folosind tehnicile mini-invazive ca un “standard de aur”, punând accentul pe cele endoscopice – 630 (95%) cazuri şi foarte rar pe cele percutan-transhepatice – 15 (2,33%) cazuri. În cazurile extrem de grave – 67 (10,34%), am fost adepţii la ERCP seriate în mai multe prize cu lavajurile locale prin stent şi introducerea de antibiotic local, restabilirea unui grad de decompresie adecvat. Pentru pacienţii extrem de dificili – 15 (2,26%) cazuri, suntem părtaşii drenajului nazo-biliar, ce ne-a permis un control permanent cu lavajuri continue cu antiseptice şi introducerea de antibiotice nemijlocit în calea biliară principală. Rezultate: Metodele endoscopice au permis dezobstrucţia definitivă a arborelui biliar în 470 (73%) cazuri. În celelalte 150 (23,26%) cazuri – au permis doar o stentare (n=135, ce constituie 21%) sau o drenare nazo-biliară (n=15 sau 2,26%) pentru asanarea colangitei purulente şi cuparea sindromului icteric. Aceşti pacienţi au beneficiat de diferite intervenţii chirurgicale în etapa a doua, pentru o restabilire adecvată a fluxului biliar în intestin. Mortalitatea generală a fost de 32 (5%) cazuri. Concluzii: Este importantă aprecierea la justa valoare a gradului de gravitate a colangitei acute, ce permite adoptarea unui management corect pentru fiecare pacient, iar aplicarea tacticii tratamentului etapizat ne va permite obţinerea unor rezultate fiabile în această patologie severă.Purpose: Improvement of acute suppurative cholangitis management. Material and methods: There is presented clinic’s experience in the treatment of 645 cases of acute cholangitis during the last 5 years. We used the stepwise treatment of acute suppurative cholangitis using minimally invasive techniques as a gold standard, focusing on the endoscopic – 630 (95%) cases and very rarely on the percutaneous-transhepatic ones – 15 (2.33%) cases. In extremely severe cases – 67 (10.34%) we used scheduled ERCP with local lavage through stent and the topical introduction of antibiotics, achievement of an adequate decompression. For extremely difficult patients (n=15 or 2.26% cases) we are partakers of nasobiliary drainage, which allowed us to control permanently with continues lavages with antiseptic and direct introduction of antibiotic in common biliary duct. Results: The endoscopic methods allowed definitive desobstruction of the biliary tree in 470 (73%) cases. In the other 150 (23.26%) cases, it allowed only a stentation or a nasobiliary drainage (n=15 or 2.26%) for sanation of suppurative cholangitis and elimination of jaundice. These patients beneficiated from different surgical interventions on the second stage for an adequate recovery of bile flow to the intestine. The general mortality was 32 (5%) cases. Conclusions: It is important to assessing the true value of the degree of severity of acute cholangitis, which allows the election of a correct management for every patient, whereas the scheduled treatment policy will allow us to obtain reliable results in this severe disease

Valoarea şi posibilităţile diagnosticului cu ultrasunet în icterul obstructiv distal

IMSP Spitalul Clinic RepublicanThe aim of this article is to estimate ultrasound in the diagnosis and clinical monitoring of the evolution of obstructive jaundice. The paper analyzed the results of treatment of 138 patients with obstructive jaundice of different genesis during the years 2009-2011 in the SCR

Modern diagnostic of chronic pancreatitis and its evolutive complications

Catedra 2 Chirurgie, LCŞ „Chirurgie reconstructivă a tractului digestiv”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP SCR, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Gravitatea notabilă a pancreatitei cronice (PC) şi complicaţiilor sale evolutive, polimorfizmul tabloului clinic marcat şi de asocieri lezionale, corelația unui diagnostic tardiv, rata înaltă de mortalitate impun implicarea a numeroase metode imagistice de diagnostic. Scop: Evaluarea strategiilor diagnostice în PC şi complicaţiile sale evolutive. Material şi metode: Studiul prezintă rezultatele metodelor de diagnostic aplicate la 460 pacienţi cu PC şi complicaţiile sale evolutive, desfăşurat în perioada anilor 1994-2014 în Clinica Chirurgie nr.1 din cadrul Catedrei 2 Chirurgie. Diagnosticul PC şi complicaţiilor sale evolutive a fost stabilit în baza rezultatelor examinărilor clinice, biochimice, marcherilor tumorali, investigaţiilor imagistice (USG, inclusiv şi USG i/o, FEGDS, radiografia simplă a cavităţii abdominale, radiografia cu masă baritată a stomacului şi duodenului, CT în regim standard şi angiografic, ERCP, IRM în regim standard şi colangiografic, pancreatografie i/o). Rezultate: Durata maladiei (90%) frecvent a variat de la 2 la 10 ani. Preponderent etiologia a fost determinată de etilism (60,50%) şi malrotaţie duodenală (39,5%). Sensibilitatea diagnostică: USG preoperator – 82,5%, USG intraoperator – 93,3%; CT – 98%; IRM în regim standard şi colangiografic – 98%; ERCP – 89%. Concluzii: Diagnosticul contemporan al PC şi complicaţiilor sale evolutive necesită aplicarea unei game largi de investigaţii clinice, de laborator, imagistice, care oferă o informaţie veridică despre gradul afecţiunii pancreasului, ceea ce permi te aplicarea tacticii curative optimale.Introduction: The notable severity of chronic pancreatitis (CP) and its evolutionary complications, the polymorphism of the clinical picture marked by lesional associations, the correlation of a belated diagnosis and the high mortality rate require the involvement of many diagnostic imaging methods. Aim: The evaluation of diagnostic strategies into CP and its evolutionary complications. Material and methods: The study presents the results of diagnostic methods applied to 460 patients with CP and its evolutionary complications, held during 1994-2014 in the Surgical Clinic No.1. The diagnosis of CP and its evolutionary complications was established based on the results of clinical examinations, tumor markers, imaging investigations (USG), FEGDS, simple abdominal radiography, radiographic examination with barium of the stomach and duodenum, CT (regimen standard and angiographic), ERCP, MRI (regimen standard and cholangiographic), pancreatography). Results: The duration of disease (90%) varied from 2 to 10 years. Mostly, the cause has been determined by the alcoholism (60.5%) and duodenal malrotation (39.5%). Diagnostic sensitivity: preoperative USG – 82.5%, intraoperative USG – 93.3%; CT – 98%; MRI standard regime and cholangiography – 98%; ERCP – 89%. Conclusions: The contemporary diagnosis of the CP and its evolutionary complications require applying a wide range of laboratory and clinical investigations, also imaging investigations that are giving truthful information about the level of pancreas disease, which allows the application of optimal curative tactics

Intervenţii ghidate sonografic - atitudini moderne

IMSP Spitalul Clinic RepublicanThe document represents the analysis of 301 sonographyc guided punctures to the organs or pathologic formations of the abdominal cavity with diagnostic or therapeutic purposes. This analysis revealed pathologists in diagnostic puncture and drainage in the effectiveness of therapeutic interventions.Introducere. Perfecţionarea vertiginoasă a aparatajului sonografic, inclusiv implementarea transductoarelor performante, dotate cu posibilităţi de ghidare, permit efectuarea puncţiilor ecoghidate cu precizie extrem de înaltă și deschid noi orizonturi pentru sonografie. Această opţiune transformă sonografia din aplicaţie de diagnostic în manieră contemporană diagnostico-curativă invazivă având cu așa compartimente deja formate ca chirurgia miniinvazivă, hepatologia, histologia. Scopul studiului este estimarea aplicării în practică a acestor posibilităţi [1-5]. Material și metode Prima intervenţie miniinvazivă sub ghidaj sonografic în Republica Moldova a fost efectuată de V. Guţu în SCR la 10 februarie 1989. Pe parcursul ultimilor ani, în SCR s-au efectuat 301 intervenţii ghidate sonografic la 182 (60,5%) bărbaţi și 119 (39,5%) femei, cu vârsta cuprinsă între 16 și 87 de ani. Din numărul total de bolnavi, 238 (79%) au suportat intervenţii cu ţel de diagnosticб iar 63 (21%) – cu scop diagnostico-curativ. Am utilizat aparatele Aloka-350, Toshiba-50, Siemens-400 cu diverse probe și ace (14- 22 GA). Metoda de punctare a fost cea „de mână liberă”, metoda secundă și utilizarea transductorului specializat. Toate intervenţiile s-au efectuat sub anestezie locală, cu o medicaţie intramusculară. Rezultate și discuţii Caracterul intervenţiilor miniinvazive de diagnostic și curative au determinat divizarea pacienţilor în IV grupe: I. 209 (69,4%) bolnavi cu hepatită cronică, ciroză hepatică sau formaţiuni de volum (diverse) ale ficatului. Scopul intervenţiei a fost colectarea materialului pentru examinare morfologică ulterioară, pentru confirmarea diagnosticului preventiv. În 203 (97,1%) cazuri materialul prelevat a fost suficient pentru examinarea morfologică. II. 29 (9,6%) de pacienţi cu icter obstructiv, pentru determinarea caracterului blocului. La acest lot puncţiile au purtat caracter diagnostico-curativ și au inclus injectarea substanţei de contrast în arborele biliar, urmată de drenare transcutantranshepatică. Rata reușitei este de 66,7% (23) și este direct proporţională cu acumularea experienţei. III. 17 (5,6%) pacienţi complicaţi, cu procese supurative postoperatorii la cavitatea abdominală, abcese hepatice. La toţi 17 abcesele și procesele supurative au evoluat pozitiv și nu au necesitat reintervenţii tradiţionale. IV. 46 (15,2%) de bolnavi cu formaţiuni lichidiene: chisturi hepatice – 7, pancreatice – 15, renale – 20,ovariene – 4. 42 (91,3%) dintre ele au fost drenate, cu prelucrarea ulterioară cu antiseptice – (etanol pur 99,5%), preparate de iod până la epitelizare completă. În 4 cazuri ne-am limitat numai la aspiraţia conţinutului. Concluzii Puncţiile ţintite sonografic pe bună dreptate sunt metoda de elecţie în cazurile unui diagnostic dificil al patologiilor organelor parenchimatoase, inclusiv formaţuini de volum. Drenarea formaţiunilor lichidiene sau colecţiilor supurative vine ca o alternativă a metodelor masiv invazive și poate fi propusă în tratamentul acestor categorii de pacienţi

The opportunities of diagnosis and treatment of benign strictures of extra-hepatic biliary ducts

Catedra 2 Chirurgie USMF „N.Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. Diagnosticul şi atitudinea chirurgicală în stricturile benigne (SB) ale căilor biliare extrahepatice (CBE) reprezintă o filă dificilă şi actuală a chirurgiei biliare. Materiale şi metode. Pe parcursul anilor 1980-2010 în Clinica 2 Chirurgie au fost trataţi 213 pacienţi cu SB a CBE. Evaluarea clinică a bolnavilor a includea: 1) stabilirea diagnosticului etiopatogenetic; 2) decompresiunea preoperatorie a arborelui biliar; 3) actul chirurgical reconstructiv. Algoritmul diagnostic al SBCBE includea câteva etape consecutive: I etapă - testarea biochimică, examenul sonografic; II etapă - contrastarea directă a arborelui biliar executând CPGRE, sau CPT, sau colangiofistulografie. În cazurile de dificultăţi de diagnostic sa efectuat colangiografia prin rezonanţa magnitonucleară. Pregătirea preoperatorie sa realizat prin decompresiunea mini-invazivă a arborelui biliar (drenajul naso-biliar(9,39%), hepatostoma percutană transhepatică(14,8% ) sau stentare endoscopică(8,45%)), tratamentul antibacterial şi farmacoterapeutic de detoxicare şi corecţie a funcţiei hepatice. Rezultate. Tratamentul chirurgical al SB a CBE a fost în raport direct cu nivelul localizării. Pentru SB de tip I-58(27,23%) cazuri a fost optimă coledocojejunostomie termino-laterală cu ansa izolată în Y a la Roux. În SB de tipII la 80(37,56%) cazuri s-a efectuat coledoco- şi hepaticojejunostomie pe ansa izolată în Y a la Roux, În 62(29.11%)observaţii cu SB tipIII am realizat hepaticojejunostomie termino-laterală pe ansa izolată în Y a la Roux cu o protejare transanastomotică separată a canalelor hepatice. În SB tip IV la 13(6.1%) pacienţi restabilirea fluxului biliar în tractul digestiv s-a soluţionat cu bihepaticojejunostomie pe ansa izolată a la Roux cu drenarea transanastomotică a ambilor canale hepatice. Derivaţiile pe parcursul ultimilor 4 ani sau realizat cu suturi atraumatice doar într-un singur plan. Letalitatea postoperatorie 6(2.82%)cazuri. Concluzii: Tratamentul chirurgical al SB a CBE este în raport direct cu nivelul şi tipul afectării. Optimale sunt derivaţiile pe ansa izolată a la Roux realizate într-un plan de sutură atraumatică, ce exclude totalmente refluxul digestiv în arborele biliar şi previne stenozele postoperatorii la distanţă.Introduction. Surgical treatment of benign strictures (BS) of extrahepatic biliary ducts (EBD) presents the difficult page of biliary surgery from the point of view of diagnosis and clinical manifestations. Material and methods. During the period 1980-2006 in surgical clinic II were treated 207 patients with BS of EBD. The clinical evaluation of patients included: 1) etiopathogenic diagnosis establishing; 2) biliary tree decompressing preoperatively; 3) surgery reconstructing. The diagnosis algorithm of BS of EBD had been included a few consequence steps: I step–biochemical testing, US; II step- bile tree contrasting directly by ERCPG, or CT, or cholangiofistulography. In cases of difficulties in diagnosis was performed MRI in regimen of cholangiography. Preoperative preparing was realized via mini-invasive decompression of biliary tree (nazo-biliary drainage, percutaneous transhepatic hepatostomy or stunting endoscopical), antibacterial treatment, detoxification and correction of hepatic function. Result. Surgical treatment of BS of EBD was in direct ratio with the level of localization. For BS of type I-57(27.54%) cases was optimal termino-lateral choledochojejunoanastomosis on the Y loop by Roux. In situation of BS of type in 79(38.16%) cases was performed choledocho- and hepatica-jejunostomy on the Y loop by Roux. In 59(28.5%) cases of BS of type III was realized termino-lateral hepaticojejunostomy on the Y loop by Roux and transanastomotical separate drainage of biliary ducts. In BS of type IV in 12(5.8%) cases the restoring of bile flux in digestive tract was realized via bi-hepaticojejunostomy on the loop by Roux with transanastomotic’s drainage of hepatic ducts. The postoperative lethality was 5(2.42%) cases. Conclusions Surgical treatment of BS of EBD is in direct ratio with the level and type of affection. The optimal solution is derivation on the loop by Roux with complete exclude digestive of reflux in biliary tree and prevents the late postoperative stenosis

Benign obstructive pathology of extrahepatic biliary ducts: diagnosis and treatment

Catedra Chirurgie nr.2, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, LCŞ “Chirurgia reconstructivă a tractului digestiv”, Spitalul Clinic Republican, Secţia Endoscopie, Spitalul Internaţional “Medpark”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul de elecţie în patologia benignă a căilor biliare extrahepatice (CBE): stenoza papilei duodenale mari (PDM), stricturi ale căii biliare principale (CBP), colangite, coledocolitiaza pe fondalul malrotaţiei duodenale (MRD) asociată cu duodenostază, este chirurgical. Metodele endoscopice: colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPGRE), papilosfincterotomia endoscopică (PSTE) cu sau fără litextracţie permit stabilirea diagnosticului de patologie a CBE şi selectarea tratamentului potrivit. Scopul studiului: Optimizarea tratamentului chirurgical al pacienţilor cu patologie benignă a CBE pe fondal de MRD asociată cu duodenostază. Material şi metode: Lotul de cercetare – 140 pacienţi selectaţi în perioada 1998-2014. Toţi au fost examinaţi conform algoritmului diagnostic stabilit în Clinica Chirurgie nr.2. Apreciate clinic trei grade ale duodenostazei: compensată, subcompensată, decompensată. Rezultate: Tratamentul chirurgical a fost bazat pe principii etiopatogenetice în funcţie de gradele clinice. I – Stricturile PDM și duodenostază compensată – CPGRE+PSTE – 130 pacienţi (92,8%); II – Stricturile PDM + coledocolitiază + angiocolită şi duodenostază subcompensată – CPGRE + PSTE + litextracţie + sanarea CBE cu terapie medicamentoasă complexă – 98 pacienţi (70,0%); III – Megalocoledoc şi duodenostază decompensată – transecţie supraduodenală de CBP cu implantarea ei în ansa jejunală în ”Y a la Roux”, cu o lungime optimă a ansei de 80 cm – 12 pacienţi (8,57%). Concluzii: Metoda tratamentului chirurgical aplicat depinde de gravitatea patologiei CBE şi stadializarea duodenostazei. Eficienţa acestui tratament chirurgical este determinată de dispariţia semnelor clinice de colangită cronică, cu rezultate bune în perioada postoperatorie – 131 (93,57%) pacienţi, ce au fost reintegraţi socio-familial şi profesional.Introduction: The elective treatment in the pathology of extrahepatic biliary ducts (EBD): stenosis of large duodenal papilla (LDP), stricture of the main biliary duct (MBD), cholangitis, coledocholithiasis on the background of duodenal malrotation (DMR) associated with duodenostasis is a surgical one. Endoscopic methods: endoscopic retrograde cholecistopancreatography (ERCP), endoscopic papilosphyncterotomy (EPST) with or without stones extraction can determine the diagnosis of EBD pathology and treat it as well. The aim of the study: optimizing of surgical treatment of patients with benign EBD pathology on the background of DMR associated with duodenostasis. Material and methods: Studied group – 140 patients selected from 1998 to 2014 period. All of them were examined according to the algorithm proposed by Surgical Department Nr.2. There were three clinical stages of duodenostasis: compensated, subcompensated, decompensated. Results: Surgical treatment – based on ethiopathogenetic principles related to clinical stages. I – LDP strictures and compensated duodenostasis – ERCP+EPST – 130 patients (92.8%); II – LDP strictures + choledocolithiasis + cholangitis and subcompensated duodenostasis – ERCP + EPST + litextraction + MBD sanation and complex drug therapy – 98 patients (70.0%); III – Megalocholedoc and decompensated duodenostasis – supraduodenal transsection of MBD with its implantation in a 80 cm long “Y a la Roux” intestinal loop – 12 patients (8.57%). Conclusions: The chosen surgical method depends on the gravity of EBD pathology and duodenostasis stage. The efficiency of surgical treatment is determined by disappearance of clinical signs of chronic cholangitis with good postoperative results – 131 (93.75%) patients reintegrated in socio-familial and professional aspects

Obstructive benign jaundice in chronic pancreatitis-diagnosis and surgical tactics

Catedra Chirurgie nr: 2, LCŞ „Chirurgie reconstructivă a tractului digestiv”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Actualitatea temei. Până în prezent nu există un consens în literatură privind modalitatea de tratament al obstrucțiilor biliare benigne pancreatogene. Scopul. Diagnosticul şi tactică chirurgicală în icterul mecanic obstructiv benign pancreatogen. Material şi metodă. Studiul prezintă rezultatele tratamentului chirurgical aplicat la 167 pacienţi cu icter mecanic obstructiv benign pancreatogen (IMOP) desfăşurat în perioada anilor 1994-2015 în Clinica Chirurgie nr.2. Diagnosticul IMOP a fost realizat printr-o abordare sistemică ce include raționamentul clinic complex asociat investigaţiilor paraclinice şi a celor imagistice (ecografia, bilioscintigrafia dinamică,CT,ERCP,RMN şi colangioRMN). Operaţiile de elecţie pentru cazurile de IMOP au inclus: chistpancreaticojejunostomie (CPJS) pe ansă Roux– 45(26,95%) cazuri, colecisto(coledoco)-jejunoostomie(CJS) pe ansă Roux-35(20,96%) cazuri, drenare externă a PP-30(17,96%) cazuri; puncţie ecoghidată a PP-9(5,39%) cazuri. In cazurile de hipertensiune biliară şi pancreatică: pancreatojejunostomie cu CJS pe ansă bispiculată a lá Roux -10(5,99%) cazuri, CPJA cu CJS pe ansă bispiculată a lá Roux–35(20,96%) cazuri, DPC-3(1,79%) cazuri. Rezultate. Evoluţia pacienţilor a fost favorabilă în 139(83,23%) cazuri. Rata complicaţiilor precoce a constituit 17(10,17%) cazuri. Complicaţiile tardive s-au manifestat în 12(7,19%) cazuri, necesitând reintervenţie chirurgicală clasică la 5(2,99%)pacienţi şi miniinvazivă la 7(4,19%) pacienţi. Concluzii. În cazurile de icter tranzitoriu, fără lezarea gravă a funcţiei hepatice, e logică aplicarea unui tratament medicamentos de corecţie şi realizarea imediată a intervenţiei chirurgicale. In celelalte cazuri atitudinea chirurgicală aplicată este în 2 etape (I – cuparea icterului şi infecţiei biliare cu ajutorul tehnologiilor miniinvazive; II – asigurarea unui drenaj optimal al bilei şi sucului pancreatic în intestin prin intermediul unei coledoco-jejunostomii, si pancreato(chistpancreato)-jejunostomii pe ansă bispiculată a la Roux), care asigură o decompresie adecvată a sistemului ductal pancreatic şi a arborelui biliar.Actuality. There is no consensus in the literature regarding the treatment of benign biliary obstruction caused by chronic pancreatitis. Aim of study. Diagnosis and surgical tactic in benign obstructive mechanical jaundice in chronic pancreatitis. Materials and methods. This study presents the results of surgical treatment in 167 patients with mechanical jaundice complications in the period 1994-2015 in the Surgical Clinic No. 2. Diagnosis of benign obstructive jaundice included clinical examination,biochemical testing, dynamic bilioscintigrafia, ultrasound, CT and cholangioRMN, ERCP. The elective operations for complicated cases with mechanical jaundice in PC included: chistpancreaticojejunoanastomosis(CPJA) on loop’s Roux–45(26.95%)cases, colecisto(coledoco)- jejunoanastamosis(CJA) on loop’s Roux-35(20.96%)cases, external drainage PP-30(17.96%)cases, the PP ecopuncture 9(5.39%)cases. In cases of biliary and pancreatic hypertension: pancreatojejunoanastamosis with CJA on bispiculate a la Roux loop-10(5.99%) cases with CJA, CPJA with CJA on bispiculate loop a la Roux- 35(20.96%)cases, cephalic duodenpancreatectomy-3(1.79%)cases. Results. Evolution was favorable in 139(83.23%) cases. Early complication rate was 17(10.17%) cases. Late complications occurred in 12(7.19%) cases requiring surgical reintervention classic 5(2.99%) patients and miniinvasive treatment in 7(4.19%)cases. Conclusions. In cases where the clinical picture is expressed by transient jaundice, without serious injury of liver function, it is logical to apply a corrective medication and to achieve immediate surgery. In other cases of mechanical jaundice, surgical treatment is applied in two stages (stage 1 - cropping jaundice and biliary infection with mini-invasive technologies, 2nd stage - to ensure optimal drainage of bile and pancreatic juice into the intestine through a coledoco-jejunostomy, and pancreato(chistpancreato)-jejunostomy on the bispiculate loop a la Roux) that provides adequate decompression of pancreatic ductal system and biliary tree

Pancreatic insulinomas – clinical, diagnostical and therapeutical aspects

Introduction. Insulinomas are neuroendocrine tumors with low incidence (1-4 persons per million of general population), and represents 1-2% of total pancreatic neoplasm. Material and methods. The study presents the results of surgical treatment applied to 9 patients diagnosed with pancreatic endocrine tumor (PET) - between 1993 - 2016 in the Departament of surgery Nr.2 The diagnostic management has included a clinical and laboratory examination, (glycemic profile, the glycemic index during hypoglycemic and convulsive crises, glycemic levels after the administration of glucose solutions of 40%, assessment of the level of serum insulin, echography, CT, MRI. Results. The symptomatology is dominated by neuropsychiatric symptoms – 8 (88,8%) cases, adrenergic symptoms – 6 (66,6%) cases, digestive - 5 (55,56%) cases and Cushingoid syndrome 1 (11,1%) case. After evaluating the glycemic profile, the glycemic level of hypoglycemic and convulsions crisis was within 2-3,0mmol; the glycemic level after the administration of glucose solutions of 40% was 3,8-5,5mmol, the level of serum insulin was increased 32,45U/mL, level of C-peptide - 4,6 ng/ml. The elective surgeries included: tumor enucleation in 5 (55,6%) cases, corporeal-caudal pancreatectomy with spleen preservation in 3 (33,33%) cases, corporeal- caudal pancreatectomy with splenectomy in 1 (11,1%) case. Mortality and morbidity perioperative were 0. Conclusion. Delays in diagnosis are caused by a non-specific symptomatology (cardiac, neurological, psychiatric symptoms), the pancreatic enucleoresection being the treatement of election