Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova
Abstract
Catedra chirurgie nr. 2, LCŞ Hepatochirurgie, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova,
Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul: Analiza rezultatelor tratamentului icterului mecanic la pacienţi cu ciroză hepatică.
Material şi metode: Au fost studiate rezultatele tratamentului icterului mecanic la 15 pacienţi cu ciroză hepatică. Child A/B/C –
7/5/3. Bărbaţi – 8, vîrsta medie – 58±2 ani. Metode de investigaţie: clinice, paraclinice, USG, FEGDS, CPGRE, CT, RMN.
Rezultate: Diagnosticul diferențial între icterul mecanic şi sindromului colestatic la pacienţii cirotici a prezentat unele dificultăţi.
Sensibilitatea USG căilor biliare a fost 65%. Cea mai eficientă metoda de diagnostic s-a dovedit a fi CPGRE (96%) şi RMNcolangiografia.
Coledocolitiaza a fost diagnosticată la 7 (46%) pacienţi, papilo-oddita stenozantă – la 6 (40%), strictura distală
de coledoc – la 2 (13,3%). Colangita s-a stabilit în 12 (80%) cazuri. Papilosfincterotomia endoscopică s-a efectuat în 11 (73%)
cazuri, papilosfincterotomie endoscopică cu litextracţie – în 7 (46%), colecistectomie laparoscopică după efectuarea
papilosfincterotomiei endoscopice cu litextracţie – în 2 (13,3%), dilatarea cu balon – în 2 (13,3%) cazuri. Complicaţii:
progresarea insuficienţei hepatice – 3 (20%) cazuri, hemoragii post-papilosfincterotomie – 4 (26,6) cazuri. Letalitatea – 2
(13,3%) pacienţi.
Concluzii: Gravitatea pacienţilor a fost determinată de două patologii concurente severe, evoluate pe fondal de colangită.
Pacienţii cirotici din clasa funcţională Child C sunt cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor şi a letalităţii postoperatorii.
Decompresia precoce a căilor biliare în combinaţie cu tratamentul medicamentos complex ameliorează rezultatele
postoperatorii la pacienţii cirotici cu icter mecanic.Aim: Analysis of obstructive jaundice treatment outcomes in patients with liver cirrhosis.
Material and methods: Were studied treatment results of mechanical jaundice in 15 patients with liver cirrhosis. Child A/B/C –
7/5/3. Male – 8, the mean age – 58±2 years. Examination methods: clinical, laboratory, ultrasound, endoscopy, ERCP, CT, MRI.
Results: Differential diagnosis between obstructive jaundice and cholestatic syndrome in cirrhotic patients presented some
difficulties. Sensitivity of biliary USG was 65%. The most effective diagnostic method has proved ERCP (96%) and MRIcholangiography.
Choledocholithiasis was diagnosed in 7 (46%) patients, stenosis of papila Vater – in 6 (40%), distal bile duct
stricture – in 2 (13.3%). Cholangitis was determined in 12 (80%) cases. Endoscopic papillosphincterotomy was performed in 11
(73%), endoscopic papillosphincterotomy with litextraction – in 7 (46%), laparoscopic cholecystectomy after endoscopic
papillosphincterotomy and litextraction – in 2 (13.3%), balloon dilatation – in 2 (13.3%) cases. Complications: progression of
liver failure – 3 (20%) cases, bleeding post papillosphincterotomy – 4 (26.6). Mortality – 2 (13.3%) patients.
Conclusions: The severity of patients defined by two competing severe pathology on the background of cholangitis. Functional
class Child C cirrhotic patients are at risk of postoperative complications and mortality. Early biliary decompression in
combination with the complex medical treatment improves postoperative outcomes in cirrhotic patients with jaundice
