Respiratory pattern evaluated by cardiopulmonary exercise testing in patients with right ventricular dysfunction

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Disfuncția de ventricul drept (DVD) este un predictor important al insuficienței cardiace indiferent de funcția ventriculului stâng. Totuși, influența DVD asupra funcției ventilatorii apreciate în timpul unui test de efort cardiopulmonar (TECP) rămâne insuficient elucidată. Scop: analiza pattern-ului ventilator evaluat în timpul TECP în perioada precoce după revascularizare miocardică. Metode. Studiu analitic prospectiv care a inclus 114 pacienți (61,0±8,2ani, 91,9%-bărbați) la 3 luni după revascularizare miocardică, divizați în 2 grupuri: Gr. DVD- 35 pacienți care au prezentat semne de DVD și Gr. nonDVD- 79 pacienți cu funcția VD neafectată. Subiecții au fost investigați prin ecocardiografie și TECP. Analiza statistică: media și deviația standard, testul t-student, r Pearson, τ Kendall. Rezultate. Pacienții cu DVD au prezentat o rezervă respiratorie mai mare decât cei din Gr. nonDVD (56,9% vs 48,7%, p<0.05). Echivalentul ventilator pentru CO 2 (VE/VCO 2) a înregistrat valori semnificativ mai mari în Gr. DVD (32,9 vs 29,6, p<0.05), corelând negativ și semnificativ cu velocitatea sistolică a VD (r = -0,26, p<0.05). Presiunea parțială a CO 2 în aerul expirat (PetCO 2) a fost redusă la bolnavii cu DVD, constituind 33,2mmHg (Gr.nonDVD-36,5mmHg), p<0.01. Curba eficienței captării O 2 (OUES) a atins valori reduse în Gr. DVD (1635,4 vs 1998,9ml/min/l/min, p<0.01). 59% dintre pacienții cu DVD au prezentat ventilație oscilatorie în timpul efortului (Gr.nonDVD- 41%, p<0.05), prezența acesteia a corelat negativ cu TAPSE (τ = -0,25, p = .01). Concluzie. Pacienții cu DVD au prezentat o ineficiență ventilatorie în timpul TECP efectuat în perioada precoce după revascularizare miocardică, manifestată prin valori majorate ale curbei VE/VCO 2, valori reduse ale PetCO 2 și OUES, dar și apariția mai frecventă a ventilației oscilatorii de efort.Introduction. Right ventricular dysfunction (RVD) is an important predictor of heart failure regardless of left ventricular function. However, the influence of RVD on ventilatory function assessed during a cardiopulmonary exercise test (CPET) remains insufficiently elucidated. Purpose: analysis of the respiratory pattern evaluated during CPET in the early period after myocardial revascularization. Methods. Prospective analytical study that included 114 patients (61.0±8.2 years, 91.9%-men) 3 months after myocardial revascularization, divided into 2 groups: Gr. RVD- 35 patients with signs of RVD and Gr.nonRVD- 79 patients with normal RV function. Subjects were investigated by echocardiography and CPET. Statistical analysis: mean and standard deviation, Student’s t-test, r Pearson, τ Kendall. Results. Patients with RVD presented a higher breathing reserve than those with a normal RV function (56.9% vs 48.7%, p<0.05). The ventilatory equivalent for CO 2 (VE/VCO 2) recorded significantly higher values in Gr. DVD (32.9 vs 29.6, p<0.05), correlating negatively and significantly with RV systolic velocity (r = -0.26, p<0.05). The end-tidal pressure of CO 2 (PetCO 2) was reduced in patients with RVD, constituting 33.2mmHg (Gr.nonDVD-36.5mmHg), p<0.01. The O 2 uptake efficiency slope (OUES) reached reduced value in Gr. DVD (1635.4 vs 1998.9ml/min/l/min, p<0.01). 59% of patients with RVD presented exercise oscillatory ventilation (Gr. nonDVD-41%, p<0.05), its presence correlated negatively with TAPSE (τ = -0.25, p = .01). Conclusion. In patients with RVD a ventilatory inefficiency was determined during CPET performed in the early period after myocardial revascularization, manifested by increased values of the VE/VCO 2 slope, reduced values of PetCO 2 and OUES, but also the more frequent occurrence of exercise oscillatory ventilation

Evoluția hipertensiunii pulmonare în perioada precoce după by-pass coronarian la pacienții cu insuficiență cardiacă

Institute of CardiologyBackground. Pulmonary hypertension (PH) is a common complication of chronic heart failure (cHF), but its evolution in patients who are undergoing myocardial revascularization by coronary artery bypass grafting (CABG) remains unclear. Objective of the study. Determining the evolution of PH, estimated by echocardiography (EchoCG), in patients with different clinical phenotypes of HF after myocardial revascularization by CABG. Material and Methods. Prospective analytical study, which included 126 patients (mean age 62.23±8.5 years, 67.5% were men) with cHF and CABG, divided according to HF phenotype: HF with preserved ejection fraction (HFpEF), HFmid-range(mr)EF, HFreduced(r)EF, investigated through EchoCG in the preoperative and early postoperative stage. Statistical analysis: mean, frequencies, t-student test, ANOVA. Results. In the preoperative stage more than 50% of all patients had a low probability of PH. The mean pulmonary artery systolic pressure (PSAP) was higher in the HFrEF subgroup of patients (44.18±12.8 mmHg) in comparison with HFmrEF and HFpEF subgroups (41.42±11.6 mmHg and 36.43±11.4 mmHg), p<0.05. Early after cardiac surgery there was a reduction of mean value of PSAP in the general group of patients by 8.55±0.5mmHg, p<0.001 and the rate of cases with low probability of PH increased by 28,5%, p < 0.05. The higher mean PSAP at this stage (35.73±11.1 mmHg) was registered in the HFmrEF subgroup compared to those with HFrEF (33.93±7.5 mmHg) and HFpEF (28.87±8.6mmHg), p<0.01. Conclusion. Both before and after heart surgery EcoCG established a low probability of PH in most cases, with a higher percentage postoperatively (79.8% vs. 51.3%). PSAP is superior in patients with HFrEF preoperatively, but postoperatively it is higher in those with HFmrEF.Introducere. Hipertensiunea pulmonară (HTP) este o complicație frecventă a insuficienței cardiace cronice (ICC), însă rămâne neclar care este evoluția acesteia la pacienții ce suportă revascularizare miocardică prin by-pass coronarian (BPc). Scopul lucrării. Cercetarea evoluției HTP estimate ecocardiografic (EcoCG) la pacienții cu diferite fenotipuri clinice de insuficiență cardiacă după revascularizare miocardică prin by-pass coronarian. Material și Metode. Studiu analitic prospectiv, care a inclus 126 de pacienți (vârsta medie 62.23±8.5 ani, 67.5%- bărbați) cu ICC și BPc, divizați conform fenotipului IC: IC cu fracție de ejecție păstrată (IC-FEp), IC-FEi - intermediară, IC-FEr - redusă. Toți pacienții au fost investigați prin EchoCG preoperator și precoce postoperator. Analiza statistică: media, frecvențe, test t-student, ANOVA. Rezultate. La etapa preoperatorie mai mult de 50% dintre pacienți aveau o probabilitate mică de HTP. Valoarea medie a presiunii sistolice în artera pulmonară (PSAP) a fost mai mare în subgrupul IC-FEr (44.18±12.8 mmHg) în comparație cu subgrupurile IC-FEi și IC-FEp (41.42±11.6 mmHg și 36.43±11.4 mmHg), p<0.05. În perioada postoperatorie precoce s-a observat o reducere a valorii medii PSAP în lotul general cu 8.55± 0.5mmHg, p<0.001, iar rata cazurilor cu probabilitate mică de HTP s-a majorat cu 28,5%, p < 0.05. Postoperator cea mai mare valoare medie a PSAP (35.73±11.1 mmHg) s-a înregistrat în subgrupul IC-FEi față de ICFEr (33.93±7.5 mmHg) și IC-FEp (28.87±8.6 mmHg), p<0.01. Concluzii. Atât preoperator, cât și precoce postoperator, EcoCG a stabilit o probabilitate mică de HTP în majoritatea cazurilor, cu un procentaj mai mare postoperator (79.8% vs 51.3%). PSAP este superioară la pacienții cu IC-FEr preoperator, însă postoperator este mai mare la cei cu IC-FEi

Valoarea aplicativă a testului de efort cardiopulmonar după procedurile de revascularizare miocardică

Introducere: Testul de efort cardiopulmonar (TECP) este un instrument util pentru aprecierea capacității funcționale după suportarea unor evenimente coronariene acute. Scop: evaluarea capacității de efort prin intermediul TECP la 3 luni după revascularizare miocardică prin by-pass coronarian (B/Pc) sau angioplastie coronariană percutană (PCI). Materiale și metode: Studiu prospectiv care a inclus 114 pacienți (61,0±8,2ani, 89,4%-brbai), divizați în funcție de tipul revascularizării miocardice suportate 3 luni în urmă: B/Pc (40,3%) sau PCI (59,7%). Ecocardiografia și TECP s-au efectuat tuturor subiecților. Rezultate: Frecvența cardiacă (FC) inițial a fost semnificativ mai mare la pacienții postB/Pc. FC maxim atins în timpul efortului fizic a prevalat în grupul post-PCI, iar rezerva FC a fost semnificativ mai mică la bolnavii post-PCI. (Fig. 1.) Consumul de oxigen de vârf (VO2p), precum și VO2p raportat la masa corporal și la efortul efectuat au fost semnificativ superioare la bolnavii postPCI. (Fig.2.) Curba eficienței captării oxigenului (OUES) a înregistrat valori superioare în grupul post-PCI. Concluzii: Deși capacitatea de efort este similară la 3 luni după revascularizarea miocardică prin B/Pc sau PCI, VO2p, VO2/kg, VO2/efortul efectuat și OUES sunt semnificativ mai mari la bolnavii post-PCI

APPLICATION VALUE OF THE CARDIOPULMONARY EXERCISE TESTING AFTER MYOCARDIAL REVASCULARIZATION PROCEDURES.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Testul de efort cardiopulmonar (CPET) este un instrument util pentru aprecierea capacității funcționale după suportarea unor evenimente coronariene acute. Scop: evaluarea capacității de efort prin intermediul CPET la 3 luni după revascularizare miocardică prin by-pass coronarian (B/Pc) sau angioplastie coronariană percutană (PCI). Metode. Studiu prospectiv care a inclus 114 pacienți (61,0 ± 8,2ani, 89,4% - bărbați), divizați în funcție de tipul revascularizării miocardice suportate 3 luni în urmă: B/Pc (40,3%) sau PCI (59,7%). Ecocardiografia și CPET s-au efectuat tuturor subiecților. Parametrii statistici utilizați: media și deviația standard, procentaje, test t-Student. Rezultate. Frecvența cardiacă (FC) inițială a fost mai mare la pacienții post-B/ Pc (79,6 ± 9,5 vs. 74,0 ± 11,8c/min, p < 0.05), în schimb FC maxim atins în timpul efortului fizic a prevalat în grupul post-PCI (114.8 ± 16.7 vs. 106.7±15.2c/min, p < 0.05). Astfel, rezerva FC a fost mai mică la bolnavii post-PCI (43,6 ± 17,2 vs. 51,1 ± 15,0c/min, p<0.05). Toleranța la efort a fost similară în ambele grupuri (B/Pc-104,5 ± 35,5W, PCI-112,2 ± 34,6W, p = 0,3). Totuși, consumul de oxigen de vârf (VO 2p), precum și VO 2p raportat la masa corporală și la efortul efectuat au fost mai mari la bolnavii post-PCI (VO 2p: 1280,9 ± 351 vs. 1108,4 ± 370ml/min, p = 0,05; VO 2/kg: 15,6 ± 4,3 vs. 12,6 ± 3,7ml/min/kg, p < 0,01; VO 2 /WR: 8,0 ± 2,0 vs. 6,3 ± 2,2ml/min/W, p < 0,01). Curba eficienței captării O 2 (OUES), la fel, a înregistrat valori superioare în grupul PCI (2011,7 ± 481 vs. 1809,4 ± 479, p = 0,05). Concluzii. Deși capacitatea de efort este similară la 3 luni după revascularizarea miocardică prin B/Pc sau PCI, VO 2p, VO 2/kg, VO 2/WR și OUES sunt semnificativ mai mari la bolnavii post-PCI.Introduction. Cardiopulmonary exercise testing (CPET) is a useful tool for assessment patients’ functional capacity after an acute coronary event. Aim: evaluation of functional capacity by CPET at 3 months after myocardial revascularization by coronary artery bypass grafting (CABG) or percutaneous coronary angioplasty (PCI). Methods. A prospective study that included 114 patients (mean age-61.0±8.2 years, 89.4% being men), who were divided into 2 groups according to the type of myocardial revascularization performed 3 months ago: CABG (40.3%) or PCI (59.7%). Echocardiography and CPET were performed in all subjects. Statistical parameters used: mean and standard deviation, percentages, t-Student test. Results. Initial heart rate (HR) was significantly higher in patients post-CABG (79.6 ± 9.5 vs 74.0 ± 11.8c/min, p < 0.05), but the maximum HR reached during exercise prevailed in the post-PCI group (114.8 ± 16.7 vs 106.7 ± 15.2c/min, p < 0.05). Thus, the HR reserve was lower in post-PCI patients (43.6 ± 17.2 vs 51.1 ± 15.0c/ min, p < 0.05). The work rate was similar in both groups (CABG-104.5 ± 35.5W, PCI-112.2 ± 34.6W, p = 0.3). However, peak oxygen consumption (VO 2p) as well as VO 2p related to body mass and work rate were significantly higher in post-PCI patients (VO 2p: 1280.9 ± 351 vs 1108.4 ± 370ml/ min, p = 0.05; VO 2/kg: 15.6±4.3 vs. 12.6 ± 3.7ml/min/kg, p < 0.01; VO 2/WR: 8.0 ± 2.0 vs. 6.3 ± 2.2ml/min/W, p < 0.01). The oxygen uptake efficiency slope (OUES) also registered higher values in the PCI group (2011.7 ± 481 vs 1809.4 ± 479, p = 0.05). Conclusion. Although exercise capacity is similar at 3 months after myocardial revascularization by CAGB or PCI, VO 2p, VO 2/kg, VO 2/WR and OUES are significantly higher in post-PCI patients

Легочная гипертензия и дисфункция правого желудочка у пациентов с сердечной недостаточностью с сохраненной фракцией выброса.

Pulmonary hypertension and right ventricular dysfunction in heart failure with preserved ejection fraction&Icirc;n lucrare este prezentat sumarul literaturii, &icirc;n care se aduc rezultatele cercetărilor consacrate corelației hipertensiunii pulmonare și disfuncției de ventricul drept la pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție prezervată. Mai mult de 80 % dintre pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție prezervată dezvoltă hipertensiune pulmonară, această combinație fiind asociată cu agravarea simptomelor și majorarea mortalității. Dezvoltarea hipertensiunii pulmonare la bolnavii respectivi este mai frecvent &icirc;nt&acirc;lnită la femeile v&acirc;rstnice cu comorbidități, precum: hipertensiune arterială cu hipertrofie de ventricul st&acirc;ng, cardiopatie ischemică, fibrilație atrială, obezitate, diabet zaharat, boli renale și pulmonare. Totuși, există o discrepanță &icirc;ntre necesitatea unui tratament specific, efectiv, sigur și lipsa unor evidențe științifice puternice &icirc;n acest domeniu.Легочная гипертензия и дисфункция правого желудочка у пациентов с сердечной недостаточностью с сохраненной фракцией выброса

Valoarea aplicativă a testului de effort cardiopulmonar după procedurile de revascularizare miocardică

Introduction. Cardiopulmonary exercise testing (CPET) is a useful tool for assessment patients’ functional capacity after an acute coronary event. Aim: evaluation of functional capacity by CPET at 3 months after myocardial revascularization by coronary artery bypass grafting (CABG) or percutaneous coronary angioplasty (PCI). Methods. A prospective study that included 114 patients (mean age-61.0±8.2 years, 89.4% being men), who were divided into 2 groups according to the type of myocardial revascularization performed 3 months ago: CABG (40.3%) or PCI (59.7%). Echocardiography and CPET were performed in all subjects. Statistical parameters used: mean and standard deviation, percentages, t-Student test. Results. Initial heart rate (HR) was significantly higher in patients post-CABG (79.6 ± 9.5 vs 74.0 ± 11.8c/min, p < 0.05), but the maximum HR reached during exercise prevailed in the post-PCI group (114.8 ± 16.7 vs 106.7 ± 15.2c/min, p < 0.05). Thus, the HR reserve was lower in post-PCI patients (43.6 ± 17.2 vs 51.1 ± 15.0c/ min, p < 0.05). The work rate was similar in both groups (CABG-104.5 ± 35.5W, PCI-112.2 ± 34.6W, p = 0.3). However, peak oxygen consumption (VO2p) as well as VO2p related to body mass and work rate were significantly higher in post-PCI patients (VO2p: 1280.9 ± 351 vs 1108.4 ± 370ml/ min, p = 0.05; VO2/kg: 15.6±4.3 vs. 12.6 ± 3.7ml/min/kg, p < 0.01; VO2/WR: 8.0 ± 2.0 vs. 6.3 ± 2.2ml/min/W, p < 0.01). The oxygen uptake efficiency slope (OUES) also registered higher values in the PCI group (2011.7 ± 481 vs 1809.4 ± 479, p = 0.05). Conclusion. Although exercise capacity is similar at 3 months after myocardial revascularization by CAGB or PCI, VO2p, VO2/kg, VO2/WR and OUES are significantly higher in post-PCI patients.Introducere. Testul de efort cardiopulmonar (CPET) este un instrument util pentru aprecierea capacității funcționale după suportarea unor evenimente coronariene acute. Scop: evaluarea capacității de efort prin intermediul CPET la 3 luni după revascularizare miocardică prin by-pass coronarian (B/Pc) sau angioplastie coronariană percutană (PCI). Metode. Studiu prospectiv care a inclus 114 pacienți (61,0 ± 8,2ani, 89,4% - bărbați), divizați în funcție de tipul revascularizării miocardice suportate 3 luni în urmă: B/Pc (40,3%) sau PCI (59,7%). Ecocardiografia și CPET s-au efectuat tuturor subiecților. Parametrii statistici utilizați: media și deviația standard, procentaje, test t-Student. Rezultate. Frecvența cardiacă (FC) inițială a fost mai mare la pacienții post-B/ Pc (79,6 ± 9,5 vs. 74,0 ± 11,8c/min, p < 0.05), în schimb FC maxim atins în timpul efortului fizic a prevalat în grupul post-PCI (114.8 ± 16.7 vs. 106.7±15.2c/min, p < 0.05). Astfel, rezerva FC a fost mai mică la bolnavii post-PCI (43,6 ± 17,2 vs. 51,1 ± 15,0c/min, p<0.05). Toleranța la efort a fost similară în ambele grupuri (B/Pc-104,5 ± 35,5W, PCI-112,2 ± 34,6W, p = 0,3). Totuși, consumul de oxigen de vârf (VO2p), precum și VO2p raportat la masa corporală și la efortul efectuat au fost mai mari la bolnavii post-PCI (VO2p: 1280,9 ± 351 vs. 1108,4 ± 370ml/min, p = 0,05; VO2/kg: 15,6 ± 4,3 vs. 12,6 ± 3,7ml/min/kg, p < 0,01; VO2/WR: 8,0 ± 2,0 vs. 6,3 ± 2,2ml/min/W, p < 0,01). Curba eficienței captării O2 (OUES), la fel, a înregistrat valori superioare în grupul PCI (2011,7 ± 481 vs. 1809,4 ± 479, p = 0,05). Concluzii. Deși capacitatea de efort este similară la 3 luni după revascularizarea miocardică prin B/Pc sau PCI, VO2p, VO2/kg, VO2/WR și OUES sunt semnificativ mai mari la bolnavii post-PCI

Распространенность легочной гипертонии в раннем периоде после реваскуляризации миокарда у пациентов с аорто-коронарным шунтированием и первичной ангиопластикой..

Prevalence of pulmonary hypertension in the early post revascularization period after coronary artery by-pass grafting or primary percutaneous angioplasty&Icirc;n acest studiu am cercetat evoluția naturală a hipertensiunii pulmonare (HTP), evaluată prin determinarea ecocardiografică a presiunii sistolice &icirc;n artera pulmonară, la pacienții &icirc;n perioada precoce post-revascularizare miocardică prin by-pass aorto-coronarian sau angioplastie percutană primară. Grupul total include 141 pacienți consecutivi, spitalizați &icirc;n secția de reabilitare cardiacă, care au fost divizați &icirc;n trei grupuri &icirc;n funcție de probabilitatea ecografică a HTP: grupul 1 - probabilitate mică de HTP, presiunea sistolică &icirc;n artera pulmonară (PsAP) &lt;36mmHg) include 82 pacienți (58,15%), grupul 2 - probabilitate medie de HTP, PsAP=36-50mmHg cuprinde 48 de pacienți (34,04%) și grupul 3 - probabilitate &icirc;naltă de HTP, PsAP&gt;50mmHg, include 11 pacienți (7,81%). Am găsit o prevalență sporită a HTP &icirc;n perioada precoce post-revscularizare, &icirc;n special &icirc;n grupul de pacienți cărora li s-a efectuat angioplastie primară. Pacienții cu presiunea sistolică &icirc;n artera pulmonară elevată au, mai frecvent, insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Nu am găsit o corelare &icirc;ntre comorbiditățile pacienților și probabilitatea mai mare de hipertensiune pulmonară &icirc;n perioada imediat următoare revascularizării miocardului.Распространенность легочной гипертонии в раннем периоде после реваскуляризации миокарда у пациентов с аорто-коронарным шунтированием и первичной ангиопластикой.

Оценка влияния программы кардиологической реабилитации на диастолическую функцию левого желудочка у пациентов перенесших процедуру коронарной реваскуляризации путем чeрескожной ангиопластики

A lot of studies have demonstrated the the cardiac rehabilitation program enhanced results in ischemic patients and was associated with a reduction in mortality in the post-myocardial period. The mechanisms of these in certain aspects of cardiac function, either systolic or diastolic are not fully understood. These studies have reported an increase in stroke volume and left ventricular ejection fraction as well as a decrease in heart rate and diastolic arterial pressure. In the present study, we aimed to evaluate the effect of the cardiac rehabilitation program on patients who underwent PCI by measuring and comparing their diastolic function as well as ventricular dimensions with those of un-rehabilitated patients who underwent PCI.Multiple studii au evidențiat că programul de reabiltare cardiacă îmbunătățește rezultatele pacienților cu boli corona- riene și este asociat cu o reducere semnificativă a mortalității în perioada de după infarctul miocardic acut. Mecanismele care stau la bază sub aspectul funcției complexe cardiace, fie sistolică sau diastolică sunt încă nu pe deplin studiate. Sunt puține studii care au evaluat funcția diastolică la pacienții cu insuficiență cardiacă după programul de reabilitare cardiacă. Majoritatea studiilor pledează pentru o creștere a volumului bătaie și a fracției de ejecție a ventriculului stâng cât și o descreștere în frecvența contracțiilor cardiace și a presiuniii arteriale diastolice. În acest articol am studiat efectul pro- gramului de reabilitare cardiacă la pacienții care au suportat procedura de revascularizare coronariană prin angioplastie percutanată asupra funcției diastolice și a dimensiunilor ventricolului stâng.Многочисленные исследования показали, что программа кардиологической реабилитации улучшает исходы пациентов с ишемической болезнью сердца и связана со значительным снижением смертности в постинфарктном периоде. Основные механизмы сложной сердечной функции, будь то систолическая или диастолическая, еще полностью не изучены. Есть несколько исследований, в которых оценивалась диастолическая функция у пациентов с сердечной недостаточностью после программы сердечной реабилитации. Большинство исследований приводят доводы в пользу увеличения объема биения и фракции выброса левого желудочка, а также снижения частоты сердечных сокращений и диастолического артериального давления. В этой статье мы изучили влияние программы кардиологической реабилитации у пациентов, перенесших процедуру коронарной реваскуляризации путем чeрескожной ангиопластики, на диастолическую функцию и размеры левого желудочка

Impactul comorbidităților non-cardiace asupra consecințelor insuficienței cardiace la pacienți după terapia de revascularizare coronar

Institute of CardiologyBackground. Heart failure (HF) and non-cardiac comorbidities often coexist. However, the prevalence and prognostic impact of non-cardiac comorbidities on the hospitalization rates and all-cause mortality according to the two phenotypes of HF remain inadequately studied. Objective of the study. To analyze the impact of 15 non-cardiac comorbidities on hospitalization rate and all-cause mortality and their interaction with EF. Material and Methods. A 48 months prospective observational study enrolled 166 patients. They underwent coronary artery bypass grafting, percutaneous coronary angioplasty and previously where admitted to the cardiac rehabilitation department and correlated to the association of non-cardiac comorbidities in particular EF phenotypes. HFmrEF defined as EF from 40-49% and HFpEF as EF ≥ 50%. Results. HFmrEF patients had a similar clinical profile to that of HFpEF patients in terms of age, body mass index and blood pressure (p<0,001). The HFmrEF and HFpEF groups had similar re-hospitalization rates and all-cause mortality (p<0,001). From non-cardiac comorbidities, a greater impact on hospital re-admission was seen through obstructive bronchopulmonary diseases OR 1.60 95% CI 0.50 – 0.73 and 1.62 95% CI 0.5 – 0.75 (p<0,05), thyroid gland diseases OR 1.40 95% CI 0.70 – 0.95 and 1.35 95% CI 0.68 – 0.95 (p<0,01) and ischemic stroke OR 2.1 95% CI 0.42 – 0.60 and 2.1 95% CI 0.40 – 0.63 (p<0,05). Conclusion. Non-cardiac comorbidities contribute both to mortality and to hospital re-admissions, thus, we determined the importance of including the management of comorbidities as a part of heart failure treatment in both patient categories.Introducere. Insuficiența cardiacă (IC) și comorbiditățile non-cardiovasculare adesea coexistă. Prevalența și valoarea prognostică a comorbidităților non-cardiovasulare asupra ratelor de spitalizare și cauzelor de decese în dependență de fenotipurile insuficineței cardiace ramân incomplet studiate. Scopul lucrării. Analiza impactului a 15 comorbidități non-cardiovasculare asupra ratei de spitalizare, cauzei de deces și inter-relația lor cu fracția de ejecție (FE) a miocardului ventricolului stâng. Material și Metode. Am desfășurat un studiu prospectiv cu durată de 48 de luni ce a inclus 166 pacienți. Studiul a inclus pacienții care au suportat bypass aorto-coronarian sau angioplasitii percutanate și anterior au fost spitalizați în cadrul secției de reabilitare cardiacă. IC cu FE intermediară (ICiFE) atunci când FE era cuprinsă între 40-49% și IC cu FE păstrată (ICpFE) când FE ≥ 50%. Rezultate. Pacienții cu ICiFE intermediară au avut profiluri clinice similare cu cei cu ICpFE în legătură cu vârsta, indexul masei corporale si tensiunea arterială (p<0.001). Grupele cu ICiFE și cei cu ICpFE au avut rate similare de spitalizare și aceleași cauze de mortalitate (p<0.001). Dintre comorbiditățile non-cardiovasculare, un mai mare impact asupra spitalizării s-a atestat printre patologia bronhopulmonară obstructivă OR – 1.60 95%, CI 0.50 – 0.73 și 1.62 95%, CI 0.5 – 0.75 (p<0,05), patologia glandei tiroide OR 1.40 – 95%, CI 0.70 – 0.95 și 1.35 95%, CI 0.68 – 0.95 (p<0,01), cât și AVC tip ischemic OR 2.1 – 95%, CI 0.42 – 0.60 și 2.1 – 95%, CI 0.40 – 0.63 (p<0,05). Concluzii. Comorbiditățile non-cardiovasculare contribuie atât la creșterea ratei de mortalitate, cât și la creșterea ratei de re-spitalizare, astfel am determinat importanța includerii managementului strict al comorbidităților ca o parte a tratamentului insuficienței cardiace la ambele categorii

Толерантность к физической нагрузке у больных с дисфункцией правого желудочка на раннем этапе после реваскуляризации миокарда

Background. Exercise capacity is strongly associated with morbidity, as well as all-cause and cardiovascular mortality in patients with heart failure. Right ventricular dysfunction (RVD) appears to be an independent predictor of exercise intolerance, but its influence on patients’ exercise capacitiy in the early period after myocardial revascularization remains unclear. Purpose: evaluation of exercise capacity in patients with DVD 3 months after myocardial revascularization. Methods. The research is a prospective analytical study which is part of the scientific project „ALTERICC” within the State Program 2020-2023. The research included 114 patients 3 months after myocardial revascularization by coronary artery by-pass grafting or percutaneous coronary angioplasty. They were divided into 2 groups according to the presence of RVD: Gr. RVD 35 patients and Gr. non-RVD -79 patients. All patients were investigated by echocardiography, cardiopulmonary exercise testing (CPET) and 6 minute walking test (6MWT).Results. Peak oxygen consumption (VO2p) achieved by patients in the RVD group was significantly lower (1018.0±400.6 ml/min) compared to those in the non-RVD group (1243.9±336, 6 ml/min), p&amp;lt;0.05. VO2p related to the maximum predicted value (VO2p%) was inferior in patients with RVD (49.2±13.3% vs 58.5±15.0%), p=0.01, as well as VO2p related to body mass was lower in the RVD group (VO2p/kg 11.9±3.9 ml/min/kg vs 14.6±4.1 ml/min/kg), p=0.01. S’ RV and TAPSE correlated positively and statistically significantly with VO2p, VO2p% and VO2p/kg. Patients with RVD performed a lower distance during 6MWT (313.5±72 m vs 338.1±65.5 m). However, the results of 6MWT correlatedpositively with the work rate performed during CPET and VO2p, VO2p/kg, VO2p%.Conclusion. Exercise capacity (expressed both by maximal work rate and by VO2p, VO2p/kg, VO2p%, but also by the distance performed during TM6M) was lower in patients with RVD at 3 months after myocardial revascularization.Introducere. Capacitatea de efort este puternic asociată cu morbiditatea și mortalitatea de orice cauză și de cauză cardiovasculară la pacienții cu insuficiență cardiacă. Disfuncția de ventricul drept (DVD) pare a fi un predictor independent al intoleranței la efort, însă influența acesteia asupra capacității de efort a bolnavilor în perioada precoce după revascularizare miocardică ramâne neclară. Scopul: evaluarea capacității de efort la pacienții cu DVD la 3 luni după revascularizare miocardică. Materiale și metode. Cercetarea în cauză este un studiu analitic prospectiv care face parte din proiectul științific„ALTERICC„ din cadrul Programului de Stat 2020-2023. Acesta a inclus 114 pacienți la 3 luni după revascularizare miocardică prin by-pass coronarian sau angioplastie coronariană percutană. Ei au fost divizați în 2 grupuri în funcție de prezența DVD: Gr. DVD 35 pacienți și Gr. non-DVD -79 pacienți. Pacienții au fost investigați prin ecocardiografie, test de efort cardiopulmonar (TECP) și test de mers 6 minute (TM6M).Rezultate. Consumul de oxigen de vârf (VO2p) atins de către pacienții din Gr. DVD a fost semnificativ mai redus (1018,0±400,6 ml/min) în comparație cu cei din Gr. non-DVD (1243,9±336,6 ml/min), p&amp;lt;0.05. VO2p raportat la valoarea maximă prezisă (VO2p%) a fost inferior la bolnavii cu DVD (49,2±13,3% vs 58,5±15,0%), p=0,01, similar cu VO2p raportat la masa corporală (VO2p/kg 11,9±3,9 ml/min/kg vs 14,6±4,1 ml/min/kg), p=0,01. S’ VD și TAPSE au corelat pozitiv și statistic semnificativ cu VO2p, VO2p% și VO2p/kg. Bolnavii cu DVD au parcurs o distanță nesemnificativ inferioară în timpul TM6M (313,5±72 m vs 338,1±65,5 m). Totuși, aceasta a corelat pozitiv cu sarcina efectuată în timpul TECP șiVO2p, VO2p/kg, VO2p%.Concluzii. Capacitatea de efort (exprimată atât prin sarcina maximă de efort, cât și prin VO2p, VO2p/kg, VO2p%, dar și distanța parcursă în timpul TM6M) a fost inferioară la pacienții cu DVD la 3 luni după revascularizare miocardică.Введение. Толерантность к физическим нагрузкам тесно связана с заболеваемостью и со смертностью у пациентов с сердечной недостаточностью. Дисфункция правого желудочка (ДПЖ) является независимым предиктором низкой толерантности к физическим нагрузкам. Цель исследования: оценка толерантности к физическим нагрузкам у больных с ДПЖ через 3 месяца после реваскуляризации миокарда. Методы. Данная работа является проспективным аналитическим исследованием, который является частью научного проекта «ALTERICC» в рамках Государственной программы 2020-2023 гг. В исследовании были включены 114 пациентов через 3 месяца после реваскуляризации миокарда методом коронарного шунтирования или коронарной ангиопластики. В зависимости от наличия ДПЖ они были разделены на 2 группы: Гр. ДПЖ 35 больных и Гр. без ДПЖ 79 больных. Все пациенты были обследованы методом эхокардиографии, кардио-респираторного нагрузочного теста и теста 6 минутной ходьбы (Т6МХ).Результаты. Пиковое потребление кислорода (VO2p), достигнутое у пациентов в группе ДПЖ было ниже (1018,0±400,6 мл/мин) по сравнению с больными с нормальной функцией ПЖ (1243,9±336,6 мл/мин), p&amp;lt;0,05. VO2p относительно максимального прогнозируемого значения (VO2p%) было ниже у больных с ДПЖ (49,2±13,3% vs 58,5±15,0%), p=0,01, аналогично VO2p относительно массы тела (VO2p/кг 11,9±3,9 мл/кг vs 14,6±4,1 мл/мин/кг), p=0,01. S’VD и TAPSE положительно коррелировали с VO2p, VO2p% и VO2p/кг. Пациенты с ДПЖ преодолели незначительно меньшее расстояние во время Т6МХ (313,5 ± 72 м vs 338,1 ± 65,5 м). Однако пройденное расстояние в Т6МХположительно коррелировало с параметрами кардио-респираторного нагрузочного теста (VO2p, VO2p/кг, VO2p%).Выводы. Толерантность к физической нагрузке (выраженная как VO2p, VO2p/кг, VO2p%, а также расстоянием пройденным при Т6МХ) была ниже у пациентов с ДПЖ через 3 месяца после реваскуляризации миокарда