Investigations at an Early Roman vicus in Moesia Inferior - the tale of the Beidaud site (Tulcea County, Romania)

We did geophysical investigations in a provincial vicus in Moesia Inferior, Romania. Magnetics and GPR surveys were combined to detect the rural archaeology. With these methods, we could map the internal layout and buildings in a rural Roman settlement

Histria.The Basilica “Pârvan” Sector (II). Late Roman Buildings West of the Christian Basilica (2001–2013)

This paper focuses on the results of excavations undertaken in the southern part of the so-called acropolis of Istros since 2001, by the team led by Mircea Victor Angelescu and the author of the present paper1 ; more precisely we will present the data obtained on the area W and NW of the Christian basilica, conventionally called Basilica Pârvan Sector. Research in this part of the sector has not been completed, so our paper will be based on the present state of the research. We have also chosen to exclude from this article the data concerning the Christian basilica, a large Late Roman building located N of it (CR02), as well as most of the information on street d, which runs between the two previously-mentioned structures and descends westwards into the area that concerns us, as these three complexes – the basilica, the street and CR02 – will be the subject of a future article.Articolul de faţă tratează rezultatelor săpăturilor arheologice efectuate de către o echipă condusă de M. V. Angelescu şi de autorul prezentului articol, în zona sudică a aşa-zisei acropole histriene cu începere din anul 2001. Sunt valorificate informaţii obţinute până în prezent în zona de la vest de bazilica creştină, numită convenţional Basilica Pârvan. Cercetarea în această parte a sectorului nu a fost finalizată, aşa că lucrarea se va baza pe rezultatele pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Din analiză sunt însă excluse informaţiile referitoare la bazilica creştină, la clădirea de la nord de aceasta (CR02) şi majoritatea informaţiilor despre strada d, care desparte cele două monumente menţionate şi coboară către vest, dat fiind faptul că aceste trei complexe arheologice vor constitui subiectul unui viitor articol.Bottez Valentin. Histria.The Basilica “Pârvan” Sector (II). Late Roman Buildings West of the Christian Basilica (2001–2013). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°10 2014. pp. 243-263

Roman lamps discovered at Histria, in the Acropolis Centre‐South Sector (2013 and 2015)

Even if it represents an important ceramic category, given the quantity of material discovered during archaeological excavations, as well as the chronological information they offer, lamps have not drawn enough the attention of the specialists. The fragments presented in this paper pertain to seven types, six of which were produced in the eastern part of the Empire or were imitated in the provinces on the western Black Sea shore, while the last type is a North African production.Chiar dacă reprezintă o categorie ceramică importantă, atât din punct de vedere al cantităţii materialului descoperit în timpul cercetărilor arheologice, cât şi al aceluia al informaţiilor cronologice oferite, opaiţele nu atrag încă suficient interesul specialiştilor. Fragmentele prezentate în acest articol se încadrează în șapte tipuri, șase fiind fabricate în zona orientală a Imperiului Roman sau imitate în provinciile vest-pontice, ultimul reprezentând un tip de opaiț nord-african.Bivolaru Alexandra, Bottez Valentin. Roman lamps discovered at Histria, in the Acropolis Centre‐South Sector (2013 and 2015). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°12 2016. pp. 131-140

Late Roman African Red Slip Ware from the Acropolis Centre-South Sector (Histria)

In this paper we present the North‐ African tableware discovered in the first four years (2013 to 2016) of archaeological excavations in the Acropolis Centre‐ South Sector in Histria. In smaller numbers than the Late Roman C Ware, the African Red Slip Ware is attested in this sector by 38 shards, pertaining to 7 forms with 11 types of pottery. Chronologically, the material belongs to the Late Roman period and can be dated to the 4th– 7th centuries AD.În acest studiu este prezentată vesela de masă nord‐ africană descoperită în primii patru ani (între 2013 și 2016) de cercetări arheologice în Sectorul Acropolă Centru‐ Sud, la Histria. Nu la fel de numeroasă ca ceramica orientală, vesela de masă nord‐ africană este atestată în acest sector prin 38 fragmente încadrate în 7 forme și 11 tipuri ceramice. Din punct de vedere cronologic, materialul aparține perioadei romane‐ târzii, fiind datat între secolele IV– VII p. Chr.Iliescu Iulia, Bottez Valentin. Late Roman African Red Slip Ware from the Acropolis Centre-South Sector (Histria). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°14 2018. pp. 155-167

Preliminary results of the excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2013–2014)

This paper focuses on the results of excavations undertaken by the team of archaeologists of the University of Bucharest in the Acropolă Centru-Sud Sector at Histria (Constanţa County). The general stratigraphy so far consists of the vegetal layer, under which there are two layers of debris marking the initial moment of destruction and the moment of the final collapse after the abandon of the buildings affected by the fire. Underneath we identified the living surfaces of the last dwelling level, of which we have identified a large Late Roman building (CR01) S of street c. The latter has at least two construction phases, as well as two streets to its E and W (ST01 and ST02). ST02 also has two construction phases ; the first is perpendicular to street c, and was probably paved with large stone slabs, while the second is oblique to it and it is made up of a highly solidified layer of stones bound with earth, covered by a highly solidified layer of yellow clay (the same structure was identified in ST01).Articolul prezintă rezultatele săpăturilor efectuate de către echipa arheologică a Universităţii din Bucureşti în Sectorul Acropolă Centru-Sud, la Histria (jud. Constanţa). Până acum, stratigrafia generală a sectorului constă în stratul vegetal, sub care au fost identificate două straturi de dărâmătură, cel inferior din momentul iniţial al distrugerii ultimului nivel constructiv, iar cel superior din momentul ruinării finale a clădirilor distruse, după abandonul şi, eventual, spolierea clădirilor din zonă. Dedesubt au apărut nivelurile de călcare ale ultimului nivel constructiv de la Histria, din care am descoperit o clădire de epocă romană târzie de mari dimensiuni (CR01) la S de strada c. Aceasta din urmă are cel puţin două faze constructive şi este flancată de două străzi la E şi V (ST01 şi ST02). Strada ST02 are şi ea două faze constructive ; prima este perpendiculară pe strada c şi era probabil pavată cu dale mari de piatră, în timp ce a doua este oblică (are o deviaţie către V) faţă de prima fază şi are o substrucţie puternic solidificată de pietre legate cu pământ, suprapusă de un strat puternic solidificat de lut galben (aceeaşi structură a fost identificată şi la ST01).Bottez Valentin, Liţu Alexandra, Ţârlea Alexandra. Preliminary results of the excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2013–2014). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°11 2015. pp. 157-191

Histria – Acropolă Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale (I) / Histria – Acropolis Centre-South. Data on bone and antler artefacts (I)

The analysis of the artefacts from osseous raw materials discoveret in Histria – Acropolis Centre‐ South Sector is integrated in the series of extensive scientific valorisation of the artefacts from osseous raw materials recovered from archaeological sites located in Dobrudja – see the bibliography. Consequently, the common and significant presence of this kind of artefacts is documented in terms of quantities, types and data obtained from the inventory of the archaeological structures dated to the Roman and Roman‐ Byzantine periods in Histria – Acropolis Centre‐ South Sector. Their systematic recovery and study will continue to be a goal for the research team of this sector as part of the broader scientific objectives of the on‐ going project. The article offers the extensive primary research data of the assemblage obtained following the 2013– 2016 archaeological campaigns, comprising 31 pieces. The typological categories are quite various : tools, adornments, accessories, hafts, raw materials and debris. The local procurement of osseous raw materials (bone, deer antler, wild boar tusks) is taken into account. The artefacts have been made probably within mixt workshops (metal, wood, bone etc.), where various tools, accessories from different raw materials etc. have been produced. The technical solutions of manufacture have been defined using microscopic analysis. Artefacts are dated in the Roman and Roman‐ Byzantine periods (2nd– 6th century AD). Further chronological data cannot be formulated due to the disturbed context of last dwelling levels and standardised parameters of the artefacts. The piece HIS‐ ACS_ 15 (dated to the 6th century AD, Fig. 16) is a remarkable exception due to its ornamentation, which attests the use of dye that was exceptionally well preserved. Given the fact that the decoration of the bone item still preserves traces of black pigment, the team decided to conduct a compositional non‐ destructive analysis using a portable X‐ Ray Fluorescence spectrometer Innov‐ X Systems Alpha Series, with W anticathode tube, SiPIN diode, Peltier cooling effect. The analysis on Analytical mode was conducted on both the interior side (less finished, undecorated) and the exterior side (finely worked, decorated) in order to determine possible differences in the composition (Tables 6– 7, Graph 5). The analysis conducted on the upper (decorated) side indicates again the presence of iron and lead, but this time the latter in a very high amount (70.51% Pb). The presence of both lead and iron on the surface of the decorated object could be possibly explained in terms of the original use of two pigments of different origin, one based on iron (an iron oxide – ochre ?) and another on lead. These would have been either mixed to obtain a final desired colour or combined to obtain two different hues or nuances on the surface (for example, ground in one hue of red and the concentric circles in another). Another possible explanation is that the surface of the object was coloured in black using only a lead oxide, while the presence of iron indicates the prolonged contact of the bone object with an iron object. The fact that the amount of iron is much higher on the interior of the object, in combination with the presence of zinc and a small amount of lead, could serve as an argument in favour of the original use of the red deer item as a convex plaque for an iron object. Artefacts made of osseous raw materials which were studied on this occasion offer important typological and technological benchmarks for complex and extensive approach of civilisation and culture of the Histrian communities during Roman and Roman‐ Byzantine epoch.Analiza lotului de artefacte din materii dure animale provenind din Sectorul Acropolă Centru‐ Sud se înscrie pe linia eforturilor derulate pe durata a circa un deceniu în direcţia valorificării extensive a acestui gen de materiale provenind din situri antice dobrogene şi extradobrogene de la Dunărea de Jos. El ilustrează rezultatul aplicării unei metodologii de săpătură care permite recuperarea integrală a materialului de mici dimensiuni. Se documentează, astfel, prezenţa comună şi semnificativă – ca efective, tipuri, date furnizate etc. – a pieselor de acest gen în inventarul structurilor de epocă romană şi romano‐ bizantină de la Histria. Recuperarea şi studiul lor sistematic vor constitui, în continuare, preocupări constante în cadrul colectivului de cercetare al acestui sector, ca parte a obiectivelor proiectului ştiinţific aflat în derulare. Articolul de faţă materializează intenţia de a introduce rapid în circuitul ştiinţific datele primare, în formă extensivă, relative la lotul aferent campaniilor 2013– 2016, cuprinzând 31 de piese. Categoriile tipologice sunt relativ variate : unelte, podoabe, accesorii, elemente receptoare, materii prime şi deşeuri. Se iau în considerare indiciile legate de procesarea locală probabilă a materiilor dure animale (os, corn de cerb, defense de mistreţ) în ateliere mixte, în care se produceau (şi) artefacte de acest gen, în general accesorii diverse. Au fost definite modalităţile de prelucrare a materiilor prime pe baza analizei microscopice a urmelor specifice. Încadrarea cronologică provizorie se referă la epoca romană şi romano‐ bizantină (sec. II– VI p. Chr.), contextul descoperirii şi parametrii standardizaţi ai pieselor nepermiţând, în general, formularea altor precizări. Ca excepţie notorie se menţionează piesa HIS‐ ACS_ 15, databilă în a doua jumătate a sec. al VI‐ lea p. Chr., preţioasă prin decor şi prin atestarea utilizării colorantului, conservat în mod excepţional, a cărui reţetă se bazează pe utilizarea oxidului de plumb (diagnoză spectrometrică). Analiza compoziţională non‐ distructivă a feţelor artefactului His‐ ACS_ 15 a fost efectuată cu ajutorul unui spectrometru portabil XRF tip Innov‐ X Systems Alpha Series, cu tub anticatodic W, diodă SiPIN şi efect de răcire Peltier. Analiza realizată în modul Analytical, pe ambele feţe ale artefactului, a urmărit determinarea diferenţelor compoziţionale cu semnificaţie legată de eventuala reţetă a materiei colorante negre (Tabele 6– 7, Grafic 5). Procentul foarte mare detectat pentru plumb (70,51% Pb) sugerează utilizarea colorantului pe bază de miniu. Prezenţa fierului, mai ales pe faţa inferioară, se poate datora contactului artefactului cu un obiect de fier, poate suportul pe care a fost montată aplica de corn de cerb respectivă. Piesele din materii dure animale studiate furnizează necesare repere tipologice şi tehnologice pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor de la Histria în epoca romană şi romano‐ bizantină.Beldiman Corneliu, Bottez Valentin, Ţârlea Alexandra, Beldiman Diana-Maria. Histria – Acropolă Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale (I) / Histria – Acropolis Centre-South. Data on bone and antler artefacts (I). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°14 2018. pp. 169-195

Histria – Acropolă Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale (II) / Histria – Acropolis Centre-South. Data on bone and antler artefacts (II)

The article offers the extensive primary research data of the assemblage from 2017 archaeological campaign, comprising 19 pieces. The typological categories are : adornments-accessories (bone hair pins – 2 ; decorated red deer plate – 1) ; hafts (bone haft – 1), blanks (red deer blank – 1) and debris (12). The local processing of osseous materials (bone, red deer antler) is taken into account. The artefacts have been made probably within mixt workshops (metal, wood, bone etc.) where various tools, accessories from different raw materials etc. have been produced. The technical solutions of manufacture have been defined using microscopic analysis. Artefacts are dated from Roman and Roman-Byzantine period (2nd– 6th century AD). Further chronological data cannot be formulated due to the disturbed context of last occupational levels and standardised parameters of the artefacts. Artefacts made of osseous raw materials which were studied on this occasion offer important typological and technological benchmarks for a complex and extensive approach of the civilisation and culture of the Histrian communities during Roman and Roman-Byzantine period.Articolul de faţă materializează intenţia de a introduce rapid în circuitul ştiinţific datele primare, în formă extensivă, relative la lotul artefactelor din materii dure animale aferent campaniei 2017, cuprinzând 19 piese. Categoriile tipologice sunt relativ variate : podoabe-accesorii, elemente receptoare şi deşeuri : ace de păr de os (N = 2) ; plăcuţă (mâner ?) de corn de cerb decorată (N = 1) ; piese de joc – arşice perforate (N = 2) ; mânere : mâner de os (N = 1) ; eboşă – corn de cerb (N = 1) ; deşeuri : corn de cerb – fragmente de raze şi de ax (N = 12). Se iau în considerare indiciile legate de procesarea locală probabilă a materiilor dure animale (os, corn de cerb) în ateliere mixte, în care se produceau (şi) artefacte de acest gen, în general accesorii diverse. Au fost definite modalităţile de prelucrare a materiilor prime pe baza analizei microscopice a urmelor specifice. Încadrarea cronologică provizorie se referă la epoca romană şi romano-bizantină (sec. II– IV p. Chr.), contextul descoperirii şi parametrii standardizaţi ai pieselor nepermiţând, în general, formularea altor precizări. Piesele din materii dure animale studiate furnizează necesare repere tipologice şi tehnologice pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor de la Histria în epoca romană şi romano-bizantină.Beldiman Corneliu, Bottez Valentin, Bivolaru Alexandra, Beldiman Diana-Maria. Histria – Acropolă Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale (II) / Histria – Acropolis Centre-South. Data on bone and antler artefacts (II). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°15 2019. pp. 105-122

Late Roman C wares discovered at Histria in the Acropolis Centre-South sector (2013 and 2014)

132 pottery fragments, discovered in the first two years of archaeological research in the Acropolis Centre-South Sector (excavation coordinated by a team from the University of Bucharest), at Histria are published in this paper. This pottery lot contains ten forms with 18 types of kitchen ware. This category of artefacts offers important information concerning the ACS Sector’s chronology and the economic relations of Histria (and of Scythia Minor) during the Late Roman period.În acest studiu sunt publicate 132 fragmente ceramice care au fost descoperite în primii doi ani de cercetări arheologice în Sectorul Acropolă Centru-Sud (săpătură coordonată de o echipă de la Universitatea din București), la Histria. Acest lot ceramic cuprinde zece forme cu 18 tipuri de veselă de bucătărie. Această categorie de piese oferă informații importante referitoare la cronologia Sectorului Acropolă Centru-Sud și la relațiile economice ale Histriei (și ale Scythiei Minor) în perioada romană târzie.Iliescu Iulia, Bottez Valentin, Ţârlea Alexandra, Liţu Alexandra, Bivolaru Alexandra. Late Roman C wares discovered at Histria in the Acropolis Centre-South sector (2013 and 2014). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°13 2017. pp. 47-72