4 research outputs found
Assessment of clinical efficiency using Kelual DS shampoo and cream in the topical treatment of seborrheic dermatitis
Catedra Dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Clinica de Medicină estetică Sancos, Chişinău, Republica Moldova, Congresul V Naţional de Dermatologie cu participare internaţională Chişinău, 9-11 iunie 2016, Chişinău, Republica MoldovaGeneralităţi. Dermatita seboreică reprezintă o afecţiune cutanată, cronică, inflamatorie, caracterizată prin prezenţa plăcilor eritemato-scuamoase,
însoţite de prurit, acoperite de scuame grase, cu afectare preponderentă a ariilor sebacee (pe partea piloasă a scalpului; faţă – zona sprâncenelor, pliurilor
nazolabiale; zona pavilionului urechii; torace anterior). Este întâlnită atât la bărbaţi, cât şi la femei (M > F, 2:1) şi afectează aproximativ 3-5% din populaţie.
Scopul studiului a constat în aprecierea eficacităţii tratamentului topic cu dermatocosmeticul Kelual DS cremă şi şampon (conţine 1,5% ciclopiroxolamină
şi 1% piritionat de zinc), de la Ducray, în dermatita seboreică.
Material şi metode. S-a efectuat un studiu prospectiv, observaţional şi descriptiv pe 20 de pacienţi (13 bărbaţi şi 7 femei ) cu dermatită seboreică, cu
afectarea preponderentă a scalpului şi feţei, vârsta pacienţilor fiind cuprinsă între 18 şi 55 de ani, care au fost consultaţi în cadrul Clinicii Sancos, în 2015.
La vizita primară, s-au colectat datele anamnezice, informaţii despre tratamentele anterioare, examenul clinic (intensitatea descuamaţiei, eritemului şi
pruritului) şi trihoscopia scalpului. Pentru evaluarea pruritului a fost utilizată o scală cu intervale de la 0 (fără prurit) la 3 unităţi (pentru prurit sever).
Şamponul Kelual DS a fost prescris pentru utilizare, timp de 1 lună, cu aplicarea de 2 ori pe săptămână (cu 2 aplicaţii la o spălare), cea de-a doua aplicaţie
–cu durata de minim 5 minute. Crema Kelual DS a fost prescrisă pentru afectarea feţei, cu aplicare de 2 ori pe zi, timp de 1 lună. Satisfacţia pacienţilor
a fost evaluată cu ajutorul chestionarelor. Eficacitatea a fost monitorizată de medic împreună cu pacientul, pe parcursul a 3-4 săptămâni de la iniţierea
tratamentului.
Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor incluşi în studiu a fost de 35 de ani la bărbaţi şi 31 de ani la femei. Până la iniţierea tratamentului cu Kelual
DS şampon şi cremă, mai mult de jumătate dintre pacienţi (59%) au folosit tratamente antiseboreice fără indicaţii medicale, 85% dintre ei constatând
o eficacitate minimă a tratamentului. În timpul vizitei primare, la 66% pacienţi, dermatita seboreică era localizată doar pe scalp; la 34% - focarele erau
localizate şi pe alte arii cutanate – zona sprâncenelor şi aripilor nazale. După folosirea tratamentului recomandat, s-a observat o dinamică pozitivă la
majoritatea pacienţilor (93%), cu reducerea eritemului şi a descuamaţiei (90% şi respectiv 75%). În 94% cazuri, pacienţii au observat reducerea semnelor
subiective. Pruritul s-a redus de la 2 puncte la 0,3 puncte. În 96% cazuri, nu au fost semnalate reacţii adverse, la 4% dintre pacienţi, reacţiile adverse s-au
manifestat prin uscarea excesivă a pielii capului, senzaţii de disconfort şi arsură. Satisfacţia pacienţilor, în urma folosirii şamponului şi cremei Kelual DS
a fost de 96%. Aproximativ 2/3 (78%) dintre pacienţi continuă să folosească şamponul recomandat pentru menţinerea efectelor terapeutice.
Concluzii. Studiul efectuat a demonstrat eficacitatea folosirii şamponului şi cremei, care conţine 1,5% ciclopiroxolamină şi 1% piritoin de zinc
pentru reducerea manifestărilor clinice în cadrul dermatitei seboreice. Şamponul Kelual DS a demonstrat o eficacitate maximă şi efecte adverse minime.
Satisfacţia în urma tratamentului este de 96%. Aşadar, tratamentul cu Kelual DS cremă şi şampon poate fi recomandat pacienţilor ca fiind eficient şi
sigur în schemele de tratament ale dermatitei seboreice.Introduction. Seborrheic dermatitis is a chronic inflammatory skin condition characterized by the presence of erythemato-squamous plaques, that
are covered by greasy scaling, accompanied by itching, predominantly affecting the sebaceous areas (on the scalp, eyebrows area, nasolabial folds, the ears
pavilion and the upper part of the thorax). It is common in both men and women (M>W, 2: 1) and affects about 3-5% of the population. The purpose of
the study was to assess the efficacy of treatment with topical cream and shampoo Kelual DS (containing 1.5% and 1% ciclopiroxolamina piritoin zinc)
that are dermatological cosmetics from Ducray used in seborrheic dermatitis.
Material and methods. It was performed a prospective, observational and descriptive study on 20 patients (13 men and 7 women) with seborrheic
dermatitis predominantly affecting the scalp and face, aged between 18 and 55 years, that had medical examination at medical clinic „Sancos” in 2015.
During the first visit were collected primary historical data, information about previously used treatments, about the clinical features (the intensity of
exfoliation, erythema and itching) and trichoscopy of the scalp. For the evaluation of itching it was used a scale with range from 0 (no itching) to 3 units
(for severe itching). Kelual Ds shampoo has been prescribed for use during one month, applying 2 times per week (2 applications per wash), the second
application should last at least 5 minutes. Kelual Ds cream was prescribed for facial lesion, applying it two times per day for 1 month. Patient satisfaction
was assessed through questionnaires. The efficiency was monitored by the doctor and the patient during the first 3-4 weeks of treatment.
Results. The average age of people involved in the study was 35 years for men and 31 years for women. Before starting the therapy with Kelual DS
shampoo and cream, more than half of patients (59%) used to have a treatment against seborrheic dermatitis without medical indications, and 85% have
seen a minimum efficiency of the used treatment. During the first examination, 66% of patients had lesions only on the scalp; 34% of patients had lesions
on other skin areas - the eyebrows and nosolabial folds. After using the recommended treatment it was observed a positive dynamics in the most of the
patients (93%), resulting in decrease of redness and exfoliation (reduction by 90% and 75%). In 94% of cases in patients was observed the reduction of
itching. Itching was reduced from 3 to 0.3 units. In 96% of cases there were no reported side effects, only 4% of patients had side effects, manifested by
dryness of the scalp, burning sensation and discomfort. 96% of the patients were satisfied after they used Kelual Ds shampoo and cream. 78% of patients
continue to use the shampoo to maintain therapeutic effects.
Conclusions. The study proved the efficiency of using the shampoo and cream that are containing 1.5% and 1% ciclopiroxolamina piritoin zinc to
reduce clinical features in seborrheic dermatitis. Kelual Ds shampoo proved a maximum efficacy and minimal side effects. Satisfaction treatment shows 96%.
In conclusion, use of Kelual Ds cream and shampoo can be recommended to patients as effective and safe in the treatment of seborrheic dermatitis plans
Particularities of seborrheic dermatitis – research of 64 patients
Generalităţi. Dermatita seboreică este o afecţiune destul de frecvent întâlnită, fiind semnalată la circa 5% din populaţie la nivel global. Din
punct de vedere medical, afecţiunea nu este una gravă, dar impactul estetic şi social, precum şi evoluţia cronică a bolii cu recăderi periodice,
provoacă un disconfort psihoemoţional vădit, diminuând semnificativ calitatea vieţii pacientului. Boala apare, de regulă, odată cu pubertatea
şi evoluează în pusee, cu un vârf în jurul vârstei de 40 de ani. Barbaţii sunt mai frecvent afectaţi decât femeile, deoarece activitatea glandelor
sebacee este controlată de hormonii masculini. Specificarea profilului pacientului cu dermatită seboreică a constituit scopul prezentului studiu.
Material şi metode. A fost efectuat un studiu prospectiv, observaţional şi descriptiv pe un eşantion de 64 de pacienţi (38 de bărbaţi şi 26 de
femei), care s-au adresat pentru consultaţie în 2015.
Rezultate. S-a demonstrat o prevalenţă a bolii la sexul masculin (59,4%). Vârsta pacienţilor a fost în limitele 14 şi 50 de ani. Grupurile de
vârstă au constituit 4 categorii: 14-18 ani – 8 (12,5%) pacienţi; 19-25 de ani – 17 (26,6%) pacienţi; 30-45 de ani – 37 (57,8%) pacienţi; peste 45 de
ani – 2 (3,1%) pacienţi. Originea urbană a fost constatată la 55% femei şi 45% bărbaţi. În funcţie de durata afecţiunii, s-au reliefat 4 grupuri: până
la 1 an – 4 pacienţi (6%); 1-5 ani – 12 (19%) pacienţi; 6-10 ani – 10 (16%) pacienţi; mai mult de 10 ani – 38 (59%) de pacienţi. Au fost identificaţi
o serie de factori, care pot duce la agravarea afecţiunii: alimentari – 2 (3%) persoane; stres psihoemoţional – 6 (9%); factori termici – 8 (13%);
schimbarea produsului de îngrijire – 12 (19%); factori polivalenţi nespecificaţi – 34 (53%) de persoane. În relaţie cu factorul sezonier, s-a constatat
că acutizările survin preponderent iarna la 26 (41%) de pacienţi; primăvara – la 12 (19%); vara – la 11 (17%); toamna – la 15 (23%) pacienţi.
Asocierea pruritului a fost semnalată la 26 (41%) de pacienţi. Topografia erupţiilor a pus în evidenţă afectarea preponderentă a scalpului la 62
(98%) de persoane, dintre care 38 (60%) aveau focare doar pe scalp; 24 (38%) – cu afectarea feţei şi 2 (3,1%) pacienţi - cu localizarea erupţiilor
pe torace. Dintre afecţiunile concomitente a fost semnalată patologia gastrointestinală la 45% femei şi la 32% bărbaţi. Impactul maladiei asupra
calităţii vieţii este mult mai sever la femei. Pentru ele aspectul fizic influenţează direct calitatea vieţii, făcându-le dificilă integrarea în societate
şi la locul de muncă.
Concluzii. Acutizarea afecţiunii are loc preponderent în sezonul rece (iarna). Chiar dacă este o afecţiune asimptomatică, dermatita seboreică
poate avea un impact negativ asupra calităţii vieţii.Introduction. Seborrheic dermatitis is a quite frequent condition, encountered at about 5% of the global population. In terms of medical
condition it is not a serious disease, but the aesthetic and social impact, the chronic recurrent evolution with periodic exacerbations cause
discomfort, reducing significantly the quality of life. The disease occurs, usually with puberty and develops in spikes, with a peak around the age
of 40 years. Men are more frequently affected than women because the sebaceous glands are controlled by male hormones. The purpose of the
research was to identify the profile of patients with seborrheic dermatitis.
Material and methods. A prospective, observational and descriptive research was performed on 64 patients (38 men and 26 women) who
have addressed for examination in 2015.
Results. It was observed a predominance of the disease in males 59.4%. The patients’ age was between 14 and 50 years. There were 4
categories of age: 14-18 years - 8 patients (12.5%); 19-25 years - 17 patients (26.6%); 30-45 years - 37 patients (57.8%); over 45 years - 2 patients
(3.1%). Urban origin was observed in 55% of women and 45% of men. Depending on the duration of illness there were highlighted 4 groups: up
to 1 year - 4 patients (6%); 1-5 years - 12 patients (19%); 6-10 years old - 10 patients (16%); more than 10 years - 38 patients (59%). There was
identified a number of factors that can lead to disease exacerbation: alimentary factor - 2 (3%) persons; psycho-emotional stress - 6 (9%) persons;
thermal factors - 8 (13%) persons; cosmetics change - 12 (19%) persons; unspecified multivalent factors - 34 (53%) persons. In connection with
the seasonal factors was observed that the exacerbation occurs predominantly in winter – 26 (41%) patients; in spring - 12 (19%) patients; in
summer - 11 (17%) patients; in fall - 15 (23%) patients. The presence of itching has been reported at 26 (41%) patients. Mainly affected region
was the scalp at 62 (96.9%) persons, 38 (60%) patients of them had affected only the scalp; at 24 (38%) patients face was affected and 2 (3.1%)
patients with lesions on the upper part of the chest. Concomitant diseases of gastrointestinal pathology were detected in 45% of women and 32%
of men. The impact of disease on quality of life is much more severe in women’s case, for them physical layout directly influences quality of life,
making them difficult to integrate into society and the workplace.
Conclusion. Exacerbation of the disease occurs predominantly in the cold season (winter). Even if it is an asymptomatic illness, seborrheic
dermatitis can have a negative impact on life quality
Bullous morphea – a case report
Catedra Dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Chişinău, Republica Moldova, Congresul V Național de Dermatologie cu Participare Internațională, 9-11 Iunie 2016, Chișinău, Republica Moldova, Catedra Dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău, Republica MoldovaGeneralităţi. Morfeea, cunoscută ca sclerodermie localizată, este o dermatoză, caracterizată prin depozitarea excesivă de colagen, ceea ce duce la
îngroşarea dermului şi ţesutului subcutanat. Morfeea poate fi în plăci, generalizată, liniară sau buloasă. Forma buloasă este rar întâlnită, afectând mai
des membrele inferioare, porţiunea inferioară a abdomenului şi a toracelui. Au fost raportate aproximativ 100 de cazuri în literatura de specialitate
dermatologică. Formarea bulelor pe leziunile de morfee este neclară. Etiopatogenia afecţiunii nu este cunoscută şi tratamentele au efecte modeste.
Cel mai frecvent, această boală are evoluţie benignă, doar cu atingeri cutanate, fără afectarea organelor interne, deşi există cazuri care pot evolua spre o
formă sistemică a bolii.
Prezentare de caz. O pacientă în vârstă de 61 de ani, care s-a prezentat pentru tratament în Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, cu
diagnosticul „sclerodermie în plăci”, prezenta acuze de erupţii cutanate, cu localizare în regiunea submamară, pe abdomen (partea inferioară), regiunea
lombară, pliurile inghinale, însoţite de senzaţii de prurit şi arsuri. Pacienta a relatat despre apariţia unei plăci dure la palpare, cu 8 ani în urmă, cu localizare
în porţiunea inferioară a abdomenului care, ulterior, s-a extins în dimensiuni, apoi au apărut leziuni edematoase în regiunea submamară, devenite
în timp dure. Acum 5 ani, în zona regiunii lombare, s-a observat apariţia leziunilor buloase la periferia plăcilor de morfee. A administrat tratament în
stationar şi ambulator, fără efect terapeutic. Anamneza medicală a relevat prezenţa hipertensiunii arteriale şi cardiopatiei hipertensive. Examenul dermatologic
a evidenţiat prezenţa plăcilor de culoare alb-sidefi e, indurate la palpare, cu pseudobule la periferie, fi ind localizate la nivelul regiunii lombare.
Examinările paraclinice de rutină (analiza generală a sângelui, analiza sumară a urinei, probele biochimice) au fost în limitele normei. Testele serologice
pentru boala Lyme, anti-ADN dublu catenar, celule LE au fost negative. Biopsia cutanată a prezentat un pattern sclerodermiform, cu straturi epidermale
atrofi ate, formate din 2-3 straturi de celule, stratul bazal nivelat, dermul cu omogenizarea fi brelor de colagen, sărac în celule, mai multe eritrocite în
lichidul din bule subepidermice, fi ind prezent şi infi ltratul perivascular limfocitar. S-a stabilit diagnosticul de morfee generalizată, formă buloasă. S-a
iniţiat un tratament antioxidant (tocoferol), imunosupresor (hidroxiclorochină) şi topic (corticosteroizi de potenţă înaltă), efectele curative dovedinduse
destul de modeste.
Discuţii. Morfeea, forma buloasă, a fost pentru prima dată descrisă de Morow, în 1896. Etiopatogenia încă nu este clară. Au fost propuse mai multe
mecanisme: formarea bulelor, cauzată de limfedem şi dilatarea vaselor limfatice, care apar în urma obstrucţiei vaselor de procesul scleros; modifi cările
vasculare ca pseudoscleroză sau arteritele au un rol în formarea bulelor; traumatismele locale pot avea şi ele un rol esenţial în formarea acestora.
Concluzii. Cazul este interesant din punct de vedere al formei clinice de „morfee generalizată buloasa”, care este rar întâlnită în practica
dermatologică, având o evoluţie trenantă şi persistentă, iar mecanismul patogenetic rămâne a fi obscur.Introduction. Morphea, known as localized scleroderma, is a dermatitis characterized by storing excess collagen, which leads to thickening of the
dermis and subcutaneous tissue. Morphea can be in plaques, generalized, linear or bullous forms. Bullous form is the rare one, it is aff ecting most commonly
the legs, the lower portion of the abdomen and the chest. There were reported about 100 cases in the dermatological literature. Blistering lesions
of morphea are unclear. The etiopathogeny of the disease is unknown and treatments have modest eff ects. Most commonly this disease is benign, only
touching the skin without aff ecting the internal organs. Although there are cases which can develop into a systemic form of the disease.
Case report. We present the case of a patient aged 61 years, who was referred for treatment with the diagnosis “scleroderma in plaques”. She was
complaining of skin rashes localized in submammary region, on the lower region of abdomen, lumbar region, inguinal folds, accompanied by itching
and burning sensation. Th e patient reported the appearance of tough plaques 8 years ago, localized in the lower abdomen region; later the plaques increased,
then appeared edematous lesions in inframammary area, which in time became tougher. Five years ago appeared in the lumbar region bullous
lesions on the periphery of morphea plaques. She received inpatient and outpatient treatment without therapeutic eff ect. Medical history showed the
presence of high blood pressure and hypertensive cardiomyopathy. Dermatological examination showed the presence of pearly-white plaques harsh on
palpation, with pseudoblister on the lesion edge, localized in the lumbar region. Routine laboratory examinations (blood test, brief analysis of urine and
biochemical tests) were within normal limits. Serological tests for Lyme disease, anti-dsDNA, LE cells were negative. Th e skin biopsy showed sclerodermiform
pattern with atrophied epidermal layers, composed of 2-3 layers of cells, the basal layer is leveled. In the dermis collagen fi bers are homogenized
and poor in cells, some erythrocytes were found in the liquid from subepidermal blister and perivascular lymphocytic infi ltrate is present. Th e patient
was diagnosed with “generalized morphea, bullous form”. Th e treatment was initiated with antioxidants (tocopherol), immunosuppressants (hydroxychloroquine)
and topical (high potency corticosteroid), the healing eff ects were poor.
Discussions. Bullous form of morphea, was fi rst described by Morrow in 1896. Th e etiopathogenesis is still unknown. It was suggested that bullae
formation is attributed to lymphedema caused by dilatated lymphatic vessels, which occurs as a result of lymphatic obstruction from the sclerodermatous
process; the vascular changes like arteritis and phlebosclerosis also play a role in bullae formation; and local thrauma.
Conclusion: Th e “generalized bullous morphea” case is interesting in terms of clinical form which is rarely encountered in dermatological practice,
is in continues exploration and pathogenetic mechanism remains little known
XeraCalm AD creme as adjuvant treatment in patients with atopic dermatitis
Obiectiv. Urmărirea eficienţei XeraCalm AD cremă în tratamentul complex al bolnavilor cu dermatită atopică (DA).
Material şi metode. Lotul de studiu a cuprins 25 de pacienţi cu DA, cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani. La 15 pacienţi (lotul I) s-a constatat
o formă uşoară de DA (media SCORAD – 10,5), ceilalţi 10 au constituit lotul II cu formă moderată de DA (media SCORAD – 25,4). Crema
XeraCalm AD a fost aplicată de 2 ori în zi ca un adjuvant la terapia de bază (dermatocorticoizi şi antihistaminice), pe arii de xeroză cutanată
pronunţată şi plăci cu aspect eritemato-scuamos. Durata tratamentului a constituit 2 săptămâni, urmat de un tratament anti-recidivă, aplicat de
2-3 ori pe săptămână, pe parcursul următoarelor 2 luni.
Rezultate. La 14 (93,3%) pacienţi din lotul I, peste 5-7 zile s-a constatat dispariţia xerozei şi instalarea remisiunii clinice (efect foarte bun).
La 6 (60%) bolnavi din lotul II, s-a stabilit involuţia eritemului şi păstrarea xerozei discrete la a 8 – a 10 zi, media SCORAD reducându-se de 2
ori (efect bun). Evoluţie stagnantă s-a raportat la 5 (20%) din totalul pacienţilor din lotul de studiu (efect insuficient). Recurenţele pe parcursul
a 2 luni de tratament s-au observat în 7 (28%) cazuri.
Concluzii. XeraCalm AD cremă este eficientă în tratamentul adjuvant de combatere a xerozei la atopici, facilitează reducerea indicelui
SCORAD, având contribuţie anti-recidivă majoră în menţinerea remisiunii clinice.Objectives. To follow up the efficacy of XeraCalm AD crème, a part of adjuvant complex treatment for patients with atopic dermatitis.
Materials and methods. A total number of 25 patients with atopic dermatitis aged from 2 till 16 years were included in the research. In 15
patients (the 1st group) a mild form of atopic dermatitis was established (SCORAD mean – 10.5), another 10 (the 2nd group) presented a moderate
form (SCORAD mean – 25.4). The XeraCalm AD crème was applied twice per day on sights with marked xerosis and erythematosquamous
lesions as an adjuvant therapy for basic treatment (dermatocorticosteroids and antihistamines). Therapy lasted for 2 weeks, then antirecurrent
treatment was made 2-3 times per week during the following 2 months.
Results. In 14 (93.3%) patients from the 1st group, after 5-7 days of treatment, xerosis has disappeared completely and clinical remission
occurred (a very good effect). In 6 (60%) patients from the 2nd group an erythema involution was observed, although a discrete xerosis was still
present at 8-10 days of treatment, SCORAD mean decreased 2 times (a good effect). A stagnant evolution was reported in 5 (20%) out of all the
number of patients included in the study (insufficient result). In 7 (28%) patients recurrence has developed during first 2 months of the treatment.
Conclusions. XeraCalm AD crème is efficient adjuvant remedy for xerosis treatment in patients with atopic dermatitis, which facilitates
decrease of SCORAD index, as well as represents a major antirecurrent effect