Cutaneous larva migrans: a few case reports

Generalităţi. Larva migrans cutanată (toxocaroza) este o zoonoză parazitară, caracterizată printr-o erupţie cu un aspect clinic deosebit. În patogeneza afecţiunii sunt incriminaţi viermii cu cârlig (hookworms) de la animale și om, Ancylostoma caninum precum și Ancylostoma braziliense. Larva migrans cutanată apare, mai ales, în zonele tropicale, cazuri izolate fiind raportate în Europa la călătorii veniţi din aceste zone și cauzate, probabil, de schimbările climaterice survenite în zone nonendemice. Boala a fost descrisă de Beaver, în anul 1952, care a și introdus termenul ,,larva migrans”. Cazuri clinice. Studiul se referă la 5 pacienţi cu lavra migrans, observaţi în Spitalul Dermatologie și Maladii comunicabile, cu vârste cuprinse între 3 și 32 de ani (femei/bărbaţi – 4/1), durata maladiei variind între 2 și 8 luni. La toţi pacienţii, au fost constatate erupţii sub formă de traiecte eritematoase, serpiginoase și pruriginoase, cu diverse localizări: membre – 3 cazuri (localizare tipică), scalp și coapsă – câte 1 caz. În toate cazurile, examenul coproparazitologic a fost negativ, iar radiografia pulmonară a fost normală. Diagnosticul a fost stabilit conform datelor clinice. S-a efectuat îndepărtarea chirurgicală a paraziţilor. Concluzie. Cazurile clinice sunt aduse în discuţie pentru raritatea lor.Overview. Cutaneous larva migrans (toxocariasis) is a parasitic zoonosis, which is manifested by a very specifi c skin eruption. Hookworms, e.g. Ancylostoma canis and Ancylostoma braziliense, infect animals, as well as humans, and cause the disease. Cutaneous larva migrans occurrs, particularly, in tropical regions, but sporadic cases were registered in Europe as well, among travellers who have returned from lands metioned above, probably, because of climate changes. Disease was discribed by Beaver in 1952, he introduced the term “larva migrans”. Clinical cases. Descriptive research has included 5 patients, aged 3 to 32 years old (F/M ratio – 4/1), with larva migrans, who were treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases; dermatoses lasted for 2-8 months. All patients have shown similar itching, serpiginous, erythematous lesions, localized, as follows: on limbs in 3 cases (typical manifestation), on the head and thigh 1 case of each. Fecal examination for parasites was negative and chest X-ray exam showed no pathological changes. Diagnosis was made on clinical signs only. Surgical extraction of parasites has been done. Conclusions. Cases were introduced for discussion due to their rarity

Tumoral mycosis fungoides Vidal-Brocq – a case report

Generalităţi. Micozisul fungoid este cel mai important limfom cutanat, care se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi, în proporţie 2:1 vs femeile. Raportul T-limfoame, B-limfoame este de 65% la 20% din totalul limfoamelor maligne. Conform particularităţilor morfopatologice, 15% rămase nu pot fi clasifi cate nici la T, nici la B limfoame. O formă clinică mai rar întâlnită, cu apariţia unor formaţiuni tumorale pe pielea intactă, aparent sănătoasă, este micozisul fungoid tumoral (MFT). Uneori, după instalarea tumorilor, apar manifestări clinice clasice de micozis fungoides (micozis inversat). Prezentare de caz. Pacientul se prezintă la consultaţie în Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile cu leziuni multiple, localizate predominant pe abdomen şi partea laterală stângă a trunchiului, reprezentate de tumori solitare cu diametrul cuprins între 0,5 şi 2,0-3,0 cm, bine delimitate, cu bază largă de implantare, cu suprafaţă netedă, neregulată, roşie-violacee, dure la palpare şi, apărute mai recent, placarde eritematoase. Leziunile au debutat în urmă cu 15 ani, prin 2 tumori solitare în regiunea toracică, a căror excizie, a dus la diseminarea erupţiilor cutanate, din afi rmaţiile pacientului. Diagnosticul a fost stabilit în baza rezultatului histopatologic, după excizia tumorii din regiunea abdomenului. Tratament: excizie chirurgicală, dermacorticoizi topici și sistemici, chimioterapie cu citostatice (metotrexat, vincristină), PUVA terapie, tratament simptomatic (antihistaminic). Concluzie. Micozisul fungoid tumoral este o variantă clinică rară de limfom T cutanat, cu o posibilă diseminare cutanată după excizie sau radioterapie.Background. Mycosis fungoides, the most common cutaneous lymphoma, is more common in men in a ratio of approximately 2:1. From all the malignant lymphomas, T-lymphoma represents 65% and B-lymphoma 20%, while the remaining 15% can not be morphologically clasifi ed. Tumoral mycosis fungoides (TMF) is a rare clinical form which presents with tumoral lesions on normal skin. Sometimes, the clasical clinical manifestation with patches and plaques appears aft er the tumors (inversed mycosis). Case presentation. We present the case of a patient examined in the Republican Dermato-Venerologic Dispensary, Chișinău, for multiple lesions, localized mainly on the abdomen and lateral side of the trunk. Th ere were multiple isolated tumors, 0.5-2 cm or 3 cm in diameter, well delimited, with wide implantation base, red-violaceus, smooth and irregular surface, hard at palpation and more recent, erythematous plaques. Th e lesions started 15 years ago at the thorax with 2 solitary tumors. Surgical excision of these tumors was followed by the dissemination of the lesions, as the patient mentioned. Th e diagnosis was established aft er pathological examination of the excised abdominal tumor. Treatment: surgical excision, topical and systemic corticoids, chemotherapy (methotrexate, vincristin), PUVA therapy, symptomatic treatment (antihistamins etc). Conclusion. Tumoral mycosis fungoides is a rare presentation variant of T cell lymphoma, with possible hematogenic or lymphatic metastasis aft er excision or inadequate radiotherapy

Erythema annulare centrifugum cronicum – a case report

A clinical case of 14 years old male with disseminated erythemato-papular rash is described. Diagnosis is based on hystopathological report.Introducere. Prezentăm cazul unui pacient de 14 ani, tratat în Clinica Universitară de Dermatovenerologie pentru eritem papulos circinat migrator și cronic. Istoricul bolii începe de la vârsta de 7 ani, când au apărut primele leziuni cutanate: pe scalp, gât și pe traiectul coloanei vertebrale, treptat diseminând pe alte arii cutanate. A fost stabilit caracterul sezonier, cu agravări anuale în timpul rece (noiembrie, decembrie), puseele menţinându-se iniţial pentru perioade scurte de timp (1-2 săptămâni). Treptat, episoadele eruptive s-au mărit ca durată până la 3-4 luni, fiind refractare la variatele tratamente aplicate. Istoricul personal și familial relevă și un eventual statut atopic: eczemă atopică facială la pacient și febră de fân la mamă. Prezentare de caz. La momentul spitalizării, pacientul prezenta leziuni cutanate pe scalp, gât, trunchi, fese și coapse. Clinic, s-au evidenţiat plăci eritematoase, discret edematoase, având o evoluţie centrifugă, cu extindere periferică spre confluare. Leziunile cu aspect inelar aveau aria centrală mai palidă, iar periferia prezenta un burelet reliefat și proeminent de 2-5 mm. Plăcile de 2-10 cm prin confl uare formau fi guri policiclice, pe alocuri fragmentate în aspect arciform, însoţite de un prurit moderat. Pacientul a fost constatat somatic sănătos, cu excepţia unor devieri paraclinice ce ţineau de bilirubina moderat mărită, nivel ridicat de IgE și trigliceride serice majorate. Originea specifi că (tuberculoasă, parazitară, micotică, boala Lyme etc.) s-a exclus. Examenul histopatologic a evidenţiat acantoză, papilomatoză, cantitate sporită de melanină în stratul bazal; în derm – vase sanguine dilatate, infiltrat celular moderat. Concluzie. Cazul pus în discuţie prezintă interes pentru evoluţia trenantă, la un copil cu stare generală nemodifi cată, un fundal atopic și, eventual, cu o patologie hepatică

Idiopathic Sweet syndrome associated with liver involvement – a case report

Generalităţi. Sindromul Sweet (SS) sau dermatoza acută febrilă neutrofilică, este un proces reactiv (o reacţie de hipersensibilitate), caracterizat prin apariţia bruscă a erupţiilor cutanate, manifestate prin papule, noduli, mai rar, leziuni veziculo-buloase şi ulcerante. La fel, este asociat cu febră şi neutrofilie, infiltrat dens cu neutrofile în derm şi edem al dermului papilar în absenţa vasculitei, îmbunătăţire clinică promptă în urma administrării glucocorticoizilor pe cale sistemică. Primul caz de SS a fost raportat de Robert Sweet, în 1964. În funcţie de aspectele etiopatogenetice, SS poate fi divizat în trei forme: clasică/idiopatică, indusă medicamentos şi malign-asociată. Sindromul Sweet, adesea, se manifestă şi prin afectări extracutanate. Cel mai frecvent sunt implicate SNC, oasele, rinichii, ficatul, intestinele şi plămânii. Noi raportăm un caz clinic de SS cu afectare hepatică. Raportare de caz. Bărbat în vârstă de 39 de ani, fără maladii cronice în anamneză, s-a adresat la a 10-a zi de la debutul manifestărilor clinice, cu acuze la erupţii cutanate, însoţite de o stare febrilă. Examenul clinic a obiectivat prezenţa leziunilor cutanate sub formă de papule, plăci eritematoase, elemente veziculare cu localizare pe torace, faţă, membre superioare, membre inferioare. Examenul histopatologic a evidenţiat un infiltrat neutrofilic dens în dermul superficial şi edem al dermului papilar cu vasodilataţie, dar fără semne directe de vasculită. Referitor la alte organe şi sisteme, se atestă hepatomegalie moderată cu marginea inferioară la 3-4 cm sub rebordul costal, dar cu păstrarea structurii omogene a ficatului, rezultat confirmat de ecografia abdominală. Examenul paraclinic a consemnat leucocitoză (15,8x109), VSH crescut (18 mm/h), proteina C reactivă pozitivă, ALT 104 U/L, AST 49U/L. Totodată, toţi marcherii virali pentru hepatită (HBsAg, Anti HCV, Anti HBs, Anti Hbcor, Anti HDV, Anti HCV IgM) au fost negativi. Consultul medicului hepatolog a exclus prezenţa unei hepatite de etiologie virală, autoimună sau toxică. Astfel, s-a stabilit diagnosticul de dermatoză acută febrilă neutrofilică (sindrom Sweet) cu implicare hepatică. Corticoterapia sistemică a influenţat semnificativ regresiunea leziunilor cutanate. Referitor la valorile transaminazelor hepatice, s-a atestat o tendinţă de creştere, în prima săptămână de tratament, cu coborârea ulterioară la valorile normale, peste o lună de la iniţierea tratamentului. Patru luni mai târziu, pacientul este examinat repetat, prezentând valori normale ale enzimelor hepatice, fără semne de recidivă a erupţiei cutanate. Concluzii. Recunoaşterea timpurie a SS este importantă, în special, la pacienţii cu manifestări extracutanate. Administrarea promptă a unui tratament argumentat are drept scop prevenirea afectării altor organe.Overview. Sweet syndrome (SS) or acute febrile neutrophilic dermatosis, is a reactive process (a hypersensitivity reaction), characterized by the abrupt onset of cutaneous eruptions, usually papules and nodules and more rarely vesicular or ulcerative lesions. It is also associated with fever and elevated neutrophil count, dermal neutrophilic infiltration, oedema of the papillary dermis without vasculitis and clear clinical improvement with systemic corticosteroids. For the first time SS was described by Robert Sweet in 1964. In relation to causal factors SS may be divided into classic, drug-induced, malignancy-associated types. SS frequently has extracutaneous manifestations. The most involvement organs are: central nervous system, bones, kidneys, liver, bowels and lungs. In this paper we report a clinical case of SS with liver involvement. Case report. A male patient, 39-years old without history of any chronic diseases, was admitted on the 10-th day from the onset of the clinical manifestations, presenting fever, papules, erythematous plaques, as well as vesicular eruptions localized on the trunk, face and limbs. Histopathological findings: dense dermal neutrophilic infiltrate, oedema of superior dermis, vasodilatations, absence of vasculitis. Physical exam revealed moderate hepatomegaly 3-4 cm below the costal arch. Abdominal ultrasound showed enlarged liver with homogeneous structure. Laboratory tests: WBC 15,8 X109, ESR 18 mm/h, elevated CRP, ALT 104 U/l, AST 49 U/l and negative viral markers (HBsAg, Anti HCV, Anti HBs, Anti Hbcor, Anti HDV, Anti HCV IgM ). The dermatological diagnosis was Sweet syndrome with liver involvement. Viral, toxic and autoimune hepatitis were excluded after the consultation of the hepatologist. Cutaneous lesions regressed rapidly after the initiation of systemic corticotherapy. At the same time liver transaminases had tendency to slightly increase, returning to the normal values by the end of the first month of treatment. At the 4- month follow-up liver enzymes levels remained normal without cutaneous recurrence. Conclusion. Early recognition is particularly important in patients with extracutaneous manifestations, since correct and prompt treatment can prevent damage of other organs

Generalized granuloma anullare – a case report

Generalităţi. Granulomul inelar (GI) este o dermatoză inflamatorie benignă, care se caracterizează prin papule și plăci inelare. Examenul histopatologic relevă o degenerescenţă a colagenului din dermul superficial și profund, înconjurată de un infiltrat granulomatos. Sunt cunoscute următoarele forme clinice: localizată, generalizată, subcutanată, perforantă, eritematoasă. Mecanismele patogenetice propuse includ: o reacţie de hipersensibilitate de tip IV, degenerarea primară a ţesutului conjunctiv, care duce la inflamaţie granulomatoasă, reacţia imună mediată de limfocite cu activarea macrofagilor etc. Granulomul inelar generalizat este o formă mai rară (2,8-15% din cazuri), intâlnită în special la adulţi, mult mai frecventă la femei decât la barbaţi (raport = 6/1). Prezentare de caz. Un bărbat în vârstă de 71 de ani, prezenta, timp de o lună, papule eritematoase diseminate, dispuse relativ simetric, pe trunchi și membre, care s-au extins rapid în plăci și placarde eritematoase, infiltrate, cu centrul plăcilor ușor hipopigmentat, fără atrofie cutanată, cu periferia papuloasă arciformă. Examenul histopatologic a constatat în dermul mijlociu și profund, zone de necroză a fibrelor de colagen, înconjurate de reacţie granulomatoasă giganto-celulară. A fost stabilit diagnosticul de granulom inelar generalizat. Radiografia cutiei toracice a confirmat un desen pulmonar obișnuit. Ecografia abdominală a evidenţiat semne de colecistită cronică. Explorările de laborator, inclusiv testele de glicemie, colesterol și trigliceride, au fost în limitele normale. Tratamentul sistemic a inclus glucocorticoizi (metilprednisolon 32 mg), timp de 2 săptamani, cu scădere graduală, antibiotice (ofloxacină 400 mg/zi) – 10 zile și preparate antihistaminice. Tratamentul topic s-a limitat la corticoizi de potenţă medie. La control repetat, după o lună de terapie, s-a consemnat o dinamică pozitivă a procesului cu regresiunea a 60% din leziunile cutanate. Concluzii. Reieșind din faptul că granulomul inelar generalizat este mai rezistent la tratamentul topic, am optat pentru o corticoterapie sistemică, potenţată de ofloxacină.Overview. Granuloma annulare (GA) is a benign inflammatory dermatosis, characterized by papules and annular plaques. Histopathological examination reveals degeneration of collagen in the deep and superficial dermis, surrounded by a granulomatous infiltrate. The following clinical forms are recognized: localized GA, generalized GA, perforating GA, arcuate dermal erythema. Pathogenetic mechanism of granuloma annulare formation includes cell-mediated immunity (type IV) reaction, primary degeneration of connective tissue leading to granulomatous inflammation, lymphocyte mediated immune reaction with macrophage activation. Generalized/disseminated GA represents between 2.8% and 15% of all cases, occurs more frequently in adults, with higher prevalence in women vs. men (sex/ratio= 6/1). A case report. A 71-year old man, presented for a month erythematous disseminated papules relatively symmetrically arranged on the trunk and limbs. These lesions have rapidly developed in erythematous plaques and placards, with slightly hypopigmented center, arcued plaques with pappular periphery and without skin atrophy. Histopathological examination discovered areas of necrosis in the middle and deep dermis, surrounded by giant cells of granulomatous reaction. Established dermatological diagnosis is generalized granuloma annulare. Chest X-ray was of normal appearance. Abdominal ultrasound examination described chronic cholecystitis. Laboratory tests showed normal values. All laboratory tests inclusive the glucose, triglycerides and cholesterol test showed normal values. The patient received systemic treatment with corticosteroids (methylprednisolone 32 mg/ daily) during 2 weeks with graduate decreases of antibiotic dose (ofloxacin 400mg/day) for 10 days and antihistaminic drugs. Topical treatment has been done by middle-potent corticosteroids. A favorable clinical evolution (60% regression of cutaneous lesions) has been noted after the first month of therapy. Conclusion. Proceeding from the fact that generalized annular granuloma is more resistant to topical treatment in comparison with the localized form, we opted for a systemic corticosteroids in combination with ofloxacin

Иерархизация факторов риска неблагоприятного исхода внебольничной пневмонии у детей до 5-ти лет в Республике Молдова

IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Copii “V. Ignatenco”, Direcţia sănătăţii a Consiliului municipal ChişinăuAim of the study: to estimate risk factors and barriers in reducing mortality level in children under-5 with pneumonia in the Republic of Moldova. Materials and methods: the study included data obtained by the evaluation of 177 cases of children treated with acute community-acquired pneumonia, aged from 29 days to 5 years. Analysis also included data from confidential audit of 44 cases of death caused by pneumonia in the period 2013-2014 in the district hospitals of the country. In order to estimate the role of medico-social risk factors for under-five mortality in children caused by acute respiratory infections in Moldova were used questionnaires and statistical methods of data analysis (ANOVA, t-Student, RR) and EpiInfo 7.1.5.2 software. Results: the study showed that in half of the cases children deceased at home, having normal ante- and perinatal history (good birth weight, Apgar score higher than 7 points (χ2 = 3.84; p<0.05). The study confirmed again the fact that deaths of children under the age of 5 years at home are caused by a broad spectrum of medical and social risk factors. Amongst them, an obviously negative has the following: low educational level of parents, alcohol consumption by family members, and lack of knowledge of disease signs in case of illness at the child (p<0.05). Conclusions: thus, about 87.8% of the deaths that occurred in children under 5 years caused by pneumonia could be avoided.Цель исследования: оценка факторов риска и барьеров для снижения смертности от пневмонии детей до пяти лет в Молдове. Материалы и методы: используя специально разработанный вопросник, был проведен конфиденциальный аудит 44 случаев смерти от пневмонии детей в возрасте от 29 дней до 5 лет, зарегистрированных в республике в 2013-2014 годах, а затем сравнительный анализ этих случаев со 177 случаями благоприятного исхода пневмонии у детей соответствующего возраста. Статистическая обработка данных (ANOVA, критерий Стьюдента, c2, RR ) проводилась с помощью программы EpiInfo 7.1.5.2. Результаты: было установлено, что в половине случаев смерть наступила на дому, причем эти дети, были рождены в срок, естественным путем, без осложнений, с нормальным весом и высокой (более 7-ми баллов) оценкой по Апгар (χ2 =3,84; р<0,05). Исследование подтвердило, что смерть детей в возрасте до пяти лет от пневмонии на дому была обусловлена множеством взаимовлияющих медико-социальных факторов. Наиболее значимые факторы риска: низкий уровень образования матери и отца, злоупотребление алкоголем в семье, отсутствие своевременного обращения за медицинской помощью в случае болезни ребенка (р <0,05). Заключение: таким образом, около 87,7% летальных исходов от пневмонии среди детей до пяти лет можно было предотвратить

Nail’s pathology in lichen planuspathology in lichen planus

Generalităţi. Lichenul plan – dermatoză cunoscută ca termen și mai puţin cunoscută în plan etiologic și patologic. Primele descrieri apar în 1870. Se manifestă mai des la vârstnici, mai puţin la copii și constituie între 0,5-1% din totalul afecţiunilor cutanate. Afectează aproximativ egal ambele sexe. Etiologia lichenului plan nu este cunoscută exact, însă conform datelor existente este o boală plurietiologică. Lichenul plan prezintă o varietate largă de forme clinice. Sunt cunoscute formele clasice, întâlnite mai des, și formele mai puţin frecvente, cum ar fi afectarea unghială, care pune probleme de diagnostic și tratament. Material și metodă. Lotul cuprinde 3 pacenţi: 2 bărbaţi (40 şi 47 de ani), 1 femeie (56 de ani). Rezultate. Debutul maladiei – lent, de la 4-6 luni. Examene de laborator: analiza sumară a sângelui, probe hepatice desfașurate, test Hep-C, Hep-B, CSR, HIV, glicemie statică și dinamică, microradiografi e pulmonară, examen histopatologic. Tratament efectuat: antimalarice (placvenil, 1 pastilă x 2 ori pe zi, timp de 20 de zile, 1 pastilă – o dată pe zi, 30 de zile), corticoterapie sistemică (prednisolon 0,5 – câte 30 mg zilnic, cu suspendarea unei pastile la fi ecare 7 zile), antihistaminice (loratadină, suprastină), antidepresante (xanax), vitaminoterapie, corticosteroizi topici, criodistrucţie superfi cială, metilen blau 2% soluţie apoasă, silimarin 140, Vit. B1, B6, B12, Omega-3. Concluzii. Lichenul plan este o maladie multifactorială, care necesită un tratament în colaborare cu medicii internist, infecţionist, neurolog. Are o evoluţie benignă, cu tendinţă la persistenţă, evoluează cronic până la câţiva ani, cu vindecare uneori spontană, recidive relativ frecvente. Implicarea unghiei în lichenul plan poate pune probleme de diagnostic, însă examenul histopatologic, prezintă erupţii tipice în forme atipice, ceea ce permite stabilirea corectă a diagnosticului.Overview. Lichen planus known and less known name in the etiology and pathological level. The first description appears in 1870. It represents less than 0.5-1% among skin diseases. It occurs approximately equally in both sexes, more often in adults, rarely in children. Lichen planus is considered a cell mediated immune response of unknown origin. Lichen planus has a wide variety of clinical forms. There are the classical forms, more often encountered and the uncommon forms that pose diagnostic and treatment problems. Material and method. The study group includes 3 patients: 2 Men (40 and 47 years old), 1 Female (56 years old). Results. The onset of the disease was slow, preceding the presentation with 4-6 months. Laboratory examination: Summary analysis of the blood, transaminases, hep-C test, hep-B, CSR, HIV, Static and dynamic blood glucose, X-ray of the chest, histopathology. Treatment: antimalarials: 150 mg/ pill-plaquenil x 2 for 20 days and then 1 pill a day for 30 days. Systemic corticosteroids: prednisolone 5mg/tb, 30mg daily, suspend a pill every 7 days, antihistamines (loratadine 0.1, suprastin 0.1), antidepressants (xanax), topical corticosteroids, superficial cryotherapy, methylene blau 2% aqueous solution, silimarin 140, Vit. B1, B6, B12, Omega-3. Conclusions. Lichen planus requires combined treatment after consulting the internist, infectious disease and neuropathology physicians. It has a benign evolution with great tendency to persist for several years, sometimes with spontaneous healing but relatively frequent recurrences. Along with atypical lichen eruptions, typical rash was detected in all cases, leading, together with histopathology, to a correct diagnosis

Electrospun Polyethylene Terephthalate Nanofibers Loaded with Silver Nanoparticles: Novel Approach in Anti-Infective Therapy

Polyethylene terephthalate (PET) is a major pollutant polymer, due to its wide use in food packaging and fiber production industries worldwide. Currently, there is great interest for recycling the huge amount of PET-based materials, derived especially from the food and textile industries. In this study, we applied the electrospinning technique to obtain nanostructured fibrillary membranes based on PET materials. Subsequently, the recycled PET networks were decorated with silver nanoparticles through the chemical reduction method for antimicrobial applications. After the characterization of the materials in terms of crystallinity, chemical bonding, and morphology, the effect against Gram-positive and Gram-negative bacteria, as well as fungal strains, was investigated. Furthermore, in vitro and in vivo biocompatibility tests were performed in order to open up potential biomedical applications, such as wound dressings or implant coatings. Silver-decorated fibers showed lower cytotoxicity and inflammatory effects and increased antibiofilm activity, thus highlighting the potential of these systems for antimicrobial purposes