Recenzia monografiei “Tratamentul chirurgical al maladiei varicoase: aspecte controversate” Autori: E.Guțu, D.Casian, V.Culiuc

Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemiţanu

OPEN VERSUS LAPAROSCOPIC MESH REPAIR OF INGUINAL HERNIA IN LIVER CIRRHOSIS ACCOMPANIED BY ASCITES

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: Pacienți cu ciroza hepatica cu sindrom ascitic arată o rată de incidență crescută a herniilor inghinale în comparație cu populația noncirotică. Cu toate acestea, managementul optim al herniei inghinale la pacienții cu ciroză este încă nedefinit, deoarece pacienții cu ciroză hepatică au o rezervă hepatică limitată. Scopul lucrării. Evaluarea rezultatelor postoperatorii hernioplastiei inghinale laparoscopice și hernioplastiei deschise Lichtenstein la pacienți cu ciroza hepatica și sindrom ascitic. Material și metode. În total, 22 de pacienți cu hernie inghinală pe fondal de ciroza hepatica si sindrom ascetic au fost randomizați în mod egal în 2 grupuri: I grup hernioplastie laparoscopică (TAPP) – 11 pacienți și II grup hernioplastie Lichtenstein 11 pacienți. Durata intervenției chirurgicale, dureri postoperatorii, seromul scrotal postoperator, recidiva herniei pe termen lung postoperator au fost comparate între cele doua grupuri. Rezultate: Toate operațiile laparoscopice au fost efectuate fără conversie, cu drenarea cavității abdominale, și lavaj postoperator cavității abdominale. Durata medie intervențiilor chirurgicale în ambele loturi de pacienți a fost egala 60 min. Reparația laparoscopică a fost asociată cu o rată semnificativ redusă hemoragiilor intraoperatorii (1/4), durerii acute în comparație cu repararea deschisă (1/5) și o rata redusă de durere cronică comparativ cu cea deschisă (1/3). Recidiva herniei inghinale nu s-a înregistrat în nici un grup. Concluzii: Hernioplastie laparoscopică are efecte semnificativ mai bune asupra durerilor postoperatorii și complicațiilor hemoragice intraoperatorii.Background. Patients with liver cirrhosis with ascites syndrome show an increased incidence rate of inguinal hernias compared to the noncirrhotic population. However, the optimal management of inguinal hernia in patients with cirrhosis is still undefined, as patients with cirrhosis of the liver have a limited liver reserve. Objective of the study. Evaluation of postoperative results of laparoscopic inguinal hernioplasty and Lichtenstein’s open hernioplasty in patients with cirrhosis of the liver and ascites syndrome. Material and methods. In total, 22 patients with inguinal hernia and liver cirrhosis ascitic syndrome were randomized equally in two groups: I group laparoscopic hernioplasty (TAPP) - 11 patients and II group Lichtenstein hernioplasty 11 patients. The duration of surgery, postoperative pain, postoperative scrotal serum, recurrence of long-term postoperative hernia were compared between the two groups. Results. All laparoscopic operations were performed without conversion, with abdominal cavity drainage, and postoperative lavage of the abdominal cavity. The average duration of surgery in both groups of patients was equal to 60 min. Laparoscopic repair was associated with a significantly lower rate of intraoperative bleeding (1/4), acute pain compared to open repair (1/5) and a reduced rate of chronic pain compared to open (1/3). Recurrence of inguinal hernia was not recorded in any group. Conclusions: Laparoscopic hernioplasty has significantly better effects on postoperative pain and intraoperative bleeding complications

SURGICAL ASPECTS IN DECOMPENSATED LIVER CIRRHOSIS AND NON-HODGKIN LIMFOM: STUDY CASE AND LITERATURE REVIEW

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Ciroza hepatică este cea mai frecventă cauză a HTP. Pacientul cirotic rămâne o temă actuală ce pretinde un management cu obiective bine stabilite. În literatură s-au raportat cazuri de limfom non-Hodgkin asociat cu ciroza hepatică. Scopul lucrării. Relevarea importanței abordării complexe a pacientului cirotic decompensat și instituirii tratamentului complex patogenetic argumentat. Material și Metode. A fost evaluat un bărbat, 45 ani, internat în Clinica Chirurgie nr 2 în mai 2021. Inițial a fost stabilit diagnosticul de CH decompensată. Ulterior, după examinări suplimentare (inclusiv CT) se sugerează diagnosticul de Limfom non-Hodgkin (adițional patologiei hepatice), fapt susținut la Laparoscopie diagnostică și confirmat la examenul histopatologic. Rezultate. În acest caz se relevă câteva cauze a HTP: CH, efectul de masă a ganglionilor limfatici cu compresie asupra hilului hepatic, dar și asupra porțiunii cervicale a DLT. S-a efectuat decompresia DLT, laparocenteză, asanarea laparoscopică cu lavaj postoperator fracționat. Intraoperator, după înlăturarea pachetului de ganglioni limfatici care compresau DLT, s-a observat dilatarea porțiunii terminale a DLT cu 5 mm, cu restabilirea funcției de drenare. Rezultatele precoce: creșterea semnificativă a diurezei de la cca 800 ml preoperator la cca 2,4 l/24 ore postoperator, pe fon de diureticoterapie de susținere, respectiv regresia evidentă a sindromului ascitic. Concluzii. Limfomul non-Hodgkin și CH, chiar dacă sunt nozologii aparte, au potențat simultan creșterea HTP și insuficiența limfo-circulatorie la nivel central, iar clinic - progresarea sindromului ascitic. Reactivarea limfocirculației în cazul dat este patogenetic argumentată.Background. Liver cirrhosis (LC) is the most common cause of portal hypertension (PH). The cirrhotic patients remains a current topic that requires a management with well-established objectives. Cases of non-Hodgkin’s lymphoma associated with LC have been reported in the literature. Objective of the study. Revealing the importance of the complex approach of the decompensated cirrhotic patient and the establishment of the complex pathogenic argued treatment by presenting a case study. Material and Methods. A 45-year-old man was admitted to the Surgery Clinic No. 2 in May 2021. The diagnosis of decompensated LC was initially established. After additional examinations (including CT), the diagnosis of non-Hodgkin’s lymphoma (in addition to liver pathology) is suggested, highlighted by laparoscopy and confirmed by histopathological examination. Results. Several causes of PH reveal: CH, the mass effect of the lymph nodes with compression on the hepatic hilum, but also on the cervical portion of the TLD. TLD decompression, laparoscopic curing were performed. Intraoperatively, after removal of lymph nodes comprising TLD, it was observed dilatation by 5 mm on the terminal portion of TLD, with the restoration of drainage function. Early results: increased in diuresis from about 800 ml preoperatively to about 2.4 l / 24 h postoperatively, with supportive diuretic therapy, respectively the obvious regression of ascites syndrome. Conclusions. Non-Hodgkin’s lymphoma and LC, even if are separate diseases, they simultaneously potentiated the increase of PH and lymphocirculatory block at the central level, and the progression of ascites syndrome. The reactivation of lymphocirculation is pathogenetically argued

Decompresia ductului limfatic toracic și asanarea laparoscopică ca etapă de corecție a ascitei cirogene

Catedra Chirurgie nr. 2, Facultatea de Medicină nr. 1, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere Mecanismele evolutive ale ascitei cirogene sunt foarte complexe, o verigă importantă fiind perturbările limfocirculației centrale, cu formarea unui bloc limfocirculator și diminuarea funcției de drenare a ductului limfatic thoracic (DLT). Scop Evaluarea eficienței operației de reactivare a limfocirculației centrale (decompresia cervicală a DLT) și asanării laparoscopice cu lavaj postoperator fracționat (pentru prevenirea/tratarea ascit-peritonitei spontane) la pacienții cu ciroză hepatică (CH) complicată cu ascită refractară (AR). Material și metode În studiu au fost incluși 91 pacienți cu CH decompensată și AR, operați în perioada aa. 2007- 2017. În raport cu rezervele hepatice funcționale stratificați după Child B/C – 16/75 (scor mediu 10,5±1,18). Acestora li s-a efectuat decompresia DLT (figura 1), ce a inclus debridarea și mobilizarea extinsă a porțiunii cervicale a DLT, și asanarea laparoscopică cu lavaj postoperator fracționat (figura 3) cu introducerea intraperitoneală a remediilor terapeutice timp de 3 zile postoperator (antibiotice, lidază, dexametazon). Rezultate Intraoperator în majoritatea cazurilor DLT era colabat, atonic, afuncțional (figura 4), ceea ce argumentează patogenetic necesitatea efectuării decompresiei cervicale a DLT, ca operație de corecție a limfocirculației. Intraoperator, după debridarea DLT și respirația forțată, s-a observat dilatarea segmentului cervical și porțiunii terminale a ductului cu 4,65± 1,64 mm (fig. 5), p˂0,001, cu reactivarea limfocirculației și restabilirea funcției de drenare. La toți pacienții după intervenție diureza a crescut (fig. 6), cel mai bun efect s-a stabilit la pacienții care au avut intervenția de decompresie a DLT (diureza a crescut cu 839,7±448,02 ml, p˂0,0001). Concluzii 1. Rezultatele tratamentului s-au dovedit a fi eficace: a) regresia evidentă cu stabilizare și diureticoterapie minimală s-a înregistrat la aproape 2/3 din pacienți; b) regresie moderată cu stabilizare și diureticoterapie de susținere a avut fiecare al 5-lea pacient; 2. Tratamentul pacienților cu CH decompensată și AR trebuie să vizeze corecția fină a anumitor verigi din lanțul patogenetic al ascitei cirogene (în special dereglările limfocirculatorii la nivel central) și obținerea unui nivel oportun de compensare a funcției hepatice; 3. Intervențiile laparoscopice completate cu lavaj postoperator fracționat cu lidază, dexametazon, antibiotice au un rol important atât în regresia ascitei cât și diminuarea procesului inflamator și infecțios prezent în APS (complicație frecventă a sindromului ascitic la cirotici); 4. Reactivarea limfocirculației centrale prin decompresia DLT și asanarea laparoscopică cu lavaj postoperator fracționat la pacienții cu CH și AR denotă o eficiență înaltă, contribuind la ameliorarea rezervelor hepatice și stabilizarea pacientului. Metoda dată totodată posedă un caracter paliativ și permite ameliorarea calității vieții pe un interval de timp limitat

Aspecte chirurgicale în ciroza hepatică decompensată și limfomul non-Hodgkin: studiu de caz şi review-ul literaturii

Introducere. Ciroza hepatică este principala și cea mai frecventă cauză a HTP. Având o prevalență mare în RM, pacientul cirotic rămâne o temă actuală ce pretinde un management cu obiective bine stabilite. În literatură s-au raportat cazuri de limfom nonHodgkin asociat cu ciroza hepatică. Scopul. Relevarea importanței abordării complexe a pacientului cirotic decompensat (fig. 1) și instituirii tratamentului complex patogenetic argumentat. Materiale și metode. A fost evaluat un bărbat, 45 ani, internat în Clinica Chirurgie nr. 2 în mai 2021. Inițial a fost stabilit diagnosticul de CH decompensată. Ulterior, după examinări suplimentare (inclusiv CT) se sugerează diagnosticul de Limfom non-Hodgkin (adițional patologiei hepatice), fapt susținut la Laparoscopie diagnostică și confirmat la examenul histopatologic. Rezultate. În acest caz se relevă câteva cauze a HTP: CH, efectul de masă a ganglionilor limfatici cu compresie asupra hilului hepatic, dar și asupra porțiunii cervicale a DLT. S-a efectuat decompresia DLT (fig. 2, 3), laparocenteză, sanarea laparoscopică cu lavaj postoperator fracționat. Intraoperator, după înlăturarea pachetului de ganglioni limfatici care compresau DLT, s-a observat dilatarea porțiunii terminale a DLT cu 5 mm, cu restabilirea funcției de drenare. Rezultatele precoce: creșterea semnificativă a diurezei de la cca 800 ml preoperator la cca 2,4 l/24 ore postoperator, pe fon de diureticoterapie de susținere, respectiv regresia evidentă a sindromului ascitic. Concluzii. Limfomul non-Hodgkin și CH, chiar dacă sunt nozologii aparte, au potențat simultan creșterea HTP și insuficiența limfocirculatorie la nivel central, iar clinic - progresarea sindromului ascitic (fig. 1). Reactivarea limfocirculației în cazul dat este patogenetic argumentată

Hernioplastie laparoscopică TAPP în tratamentul herniilor inghinale la pacienți cu ciroza hepatică decompensată și ascită

USMF “Nicolae Tesemițanu”, Clinica chirurgie “Constantin Tibirna”, LCȘ Hepatochirurgie, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere. Hernioplastia laparoscopică este o metodă recunoscută pentru cura herniei inghinale. Acest studiu a comparat rezultatele pe termen scurt ale două metode de hernioplastie: preperitoneal transabdominal (TAPP) și tehnica deschisă a plasei Lichtenstein la pacienții cu ciroză decompensată și ascită. Scopul lucrării. Evaluarea posibilităților, avantajelor și siguranței tratamentului laparoscopic al herniilor inghinale la pacienții cu ciroză hepatică și ascită. Material si metode. Hernioplastia TAPP a herniei inghinale a fost utilizată la 11 pacienți cu ciroză hepatică și ascită. Hernioplastia Lichtenstein de asemenea în 11 cazuri. Toți pacienții au fost operați în mod programat suferit, cu efectuarea laparocentezei preoperatorii de evacuarea dozată lichidului ascitic, evaluarea si corecția funcției hepatice. La toti pacienți operați TAPP a fost aplicat drenaj intraabdominal pe o durată de 3-4 zile. Rezultate. Durata operației în ambele grupuri a durat mediu 70 min. Durata spitalizării la lotul I – 5 zile, în lotul II – 5,5 zile. In ambele grupuri nu au fost complicatii în plaga postoperatorie. Postoperator toți pacienții s-au recuperat bine. In lotul I s-a observat sindrom algic postoperator atenuat, durere medie VAS în prima zi postoperatorie 4, datorită căreia doza de analgezice a fost minimala. Efectuarea evacuării complete a lichidului ascitic în decurs de 3-4 zile cu corejarea optimală presiunii intraabdominale și efectuarea biopsiei hepatice intraoperatorii a fost posibilă doar in grupul I. Concluzii. Hernioplastia TAPP a oferit posibilitatea de a aprecia schimbarea macroscopică și microscopică a ficatului. In grupul I au fost reduse zile de spitalizare și perioada recuperării postoperatorie. Sindomul algic la pacienți dupa hernioplastia TAPP a fost minimal, ce a permis administrarea redusa analgeticelor si recuperării rapide postoperatorii

Хирургическая коррекция авансированного цирротического асцита через декомпрессию грудного лимфатического протока

Clinica 2 Chirurgie Constantin Ţîbîrnă, SCM Sfânta Treime, USMF Nicolae Testemiţanu, Conferinţa consacrată aniversării celor 40 de ani de la fondarea SCM Sfânta Treime 17 iunie 2016 Chișinău, Republica MoldovaThis study presents the results of the surgical correction of the advanced ascitic syndrome with decompression of the thoracic lymphatic duct by the original method in 236 patients with decompensated liver cirrhosis. It was established that the cervical decompression of the thoracic lymphatic duct is patogenetically argumentated, proving high efficiency and improving postoperative quality of life in patients with liver cirrhosis and advanced ascitic syndrome.Данное исследование представляет результаты хирургической коррекции авансированного асцитического синдрома через декомпрессию грудного лимфатического протока с применением оригинального метода у 236 больных с декомпенсированным циррозом печени. Было установлено, что декомпрессия грудного лимфатического протока является патогенетически обоснованным, показало высокую эффективность и может способствовать улучшению качества жизни больных циррозом печени с асцитом

Портальный тромбоз в эволюции осложнений цирроза печени

Clinica de Chirurgie Constantin Ţîbîrnă, USMF Nicolae Testemiţanu, Clinica Boli Interne nr. 5, USMF Nicolae Testemiţanu, Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime, Conferinţa consacrată aniversării celor 40 de ani de la fondarea SCM Sfânta Treime 17 iunie 2016 Chișinău, Republica MoldovaThe aim of this study is to evaluate the role of portal thrombosis (PT) in evolution of cirrhotic portal hypertension complication in 352 patients investigated by Doppler ultrasound. Was constated the correlation of the PT with reversal spontan blood flow and decrease of hepatic function. Variceal bleedings and resistent ascites was accompaniated with high rates of the PT. The analisis of postoperative incidence on PT in splenectomizated pts demonstrated it importance in initiation of cirrhotic specifically complications and the necessity on institution of prophyilactic antithrombotic therapy.Целью данного исследования явилось определение роли портального тромбоза (ПТ) в эволюции осложнений цирроза печени у 352 больных на основании Допплер ультразвукового исследования. Было установлено, что ПТ коррелирует со спонтанной инверсией портального кровотока и снижением функциональных резервов печени. Варикозные кровотечения и резистентный асцит сопровождаются высокой частотой развития ПТ. Анализ случаев послеоперационного ПТ у больных после спленэктомии доказывает его значение в развитии специфичных для цирроза осложнений и необходимость назначения профилактического лечения

Ошибки и трудности лечения кровотечений верхнего пищеварительного тракта у больных циррозом печени

Clinica Chirurgie 2 Constantin Ţîbîrnă, USMF Nicolae Testemiţanu, SCM Sfânta Treime, Conferinţa consacrată aniversării celor 40 de ani de la fondarea SCM Sfânta Treime 17 iunie 2016 Chișinău, Republica MoldovaBleeding from esophageal varices are frequent causes of bleeding from the upper parts of the gastrointestinal tract. The frequency of esophageal varices in patients with cirrhosis ranges from 25 to 80%. A warning or stop bleeding from varicose veins of the esophagus and the stomach is one of the main objectives of surgical treatment of patients with portal hypertension. Кровотечения из варикозно-расширенных вен пищевода относятся к частым причинам кровотечений из верхних отделов желудочно-кишечного тракта. Частота обнаружения варикозно-расширенных вен пищевода у больных циррозом печени колеблется от 25 до 80%. Предупреждение или остановка кровотечения из варикозно-расширенных вен пищевода и желудка является одной из основных задач хирургического лечения больных портальной гипертензией