Assessment of POSSUM score in surgical department

Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie, USMF „N.Testemițanu”, Chișinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Aprecierea obiectivă a riscului operator a devenit o condiție esențială pentru practica contemporană a departamentelor chirurgicale. Astfel, scorul POSSUM (Physiological and Operative Severity Score for enUmerating Morbidity and mortality) la momentul actual constituie unul din sistemele precise și accesibile în aprecierea mortalității și morbidității postoperatorii, fiind unul din puținile ce evaluează atît factorii fiziologici individuali cît și cei legați nemijlocit de actul chirurgical. Metode: Au fost analizate retrospectiv 99 de fișe ale pacienților ce s-au aflat la tratament în perioada postoperatorie în departamentul ATI și au inclus informația necesară colectării parametrilor scorului fiziologic (12 paramentrii); precum și a celui operator (6 paramentri). Lipsa aprecierii statutului neurologic comform scalei Glasgow a impus omiterea pacienților cu un scor mai mic de 15p conform acestui indice. Mortalitatea probabilă a fost calculată comform variantei modificate a scalei, P- POSSUM. Analiza statistică a datelor s-a efectuat prin intermediului programului SPSS v.16.0. Rezultate: În lotul de studiu mortalitatea prognozată medie a fost de 12.5%, exprimat în cifre absolute a constituit 12 decese, iar numărul real fiind de 22 decese. Limita de probabilitate a mortalității de 10% pare a fi una critică, 20 din decese clasîndu-se după această valoare. Morbiditatea medie prognozată a constituit 35,4%, cea reală fiind de 31,3%, raportul între numărul de cazuri reale și cele probabile fiind de 0.89. Concluzii: Scorul POSSUM asigură un pronostic relativ veridic al mortalității și morbidității postoperatorii. Prognozarea mai obiectivă a rezultatelor tratamentului chirurgical este strâns legată de determinarea precisă a paramentrilor incluși.Introduction: Objective assessment of operative risk has become an essential condition for the practice of modern surgical departments. Thus, the POSSUM score (Physiological and Operative Severity Score for enUmerating Morbidity and mortality), at this moment, is one of the accurate and accessible systems used for assessment of postoperative mortality and morbidity, one of the few that assesses both individual physiological factors as well as those directly related to the surgery. Methods: We analyzed retrospectively 99 files of patients who have been treated in the postoperative period in the ICU and which included the information necessary for calculation of physiological score (12 parameters), as well as the operative score (6 parameters). Lack of possibility to assess the neurological status using Glasgow scale imposed the exclusion of patients with a score less than 15p. The mortality was calculated with the modified version of the score, P-POSSUM. Statistical data analysis was performed by using SPSS v.16.0. Results: The average forecast mortality was 12.5%, expressed in absolute values it accounted for 12 deaths, while the real number of deaths was 22. The limit of 10% for the probable mortality seems to be a critical one, 20 deaths were observed after this value. Average forecast morbidity was 35.4%, while the real one was 31.3%, the ratio between the number of real and probable cases was 0.89. Conclusions: The POSSUM score provides a relatively truthful prediction of the postoperative mortality and morbidity. Objective forecasting of surgical treatment results is closely connected with precise determination of included parameters

Antiphospholipid syndrome, complicated by small bowel necrosis – case report

Catedra chirurgie generală, USMF „N.Testemițanu”, Chișinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Sindromul antifosfolipidic (SAFL) reprezintă o dereglare autoimună a coagularii, care conduce la tromboza intravasculara și deseori este asociată cu complicațiile sarcinii. Foarte puține cazuri de ischemie mezenterică clinic evidentă în cadrul SAFL sunt raportate pînă în prezent. Material și metode: În Clinica chirurgie generală cu dureri abdominale severe a fost internată o pacientă în virsta de 29 de ani, în perioada de lăuzie - 22 zile după întreruperea spontană a sarcinii. Laparoscopia diagnostică și laparotomia ulterioară au evidențiat prezența necrozei unei anse a intestinului subțire, situate aproximativ la un metru de la ligamentul Treitz. S-a efectuat rezecția ansei afectate cu anastomoza termino-terminală. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Rezultate: Diagnosticul SAFL a fost stabilit și confirmat în baza istoricului bolii (4 sarcini întrerupte), analizelor de laborator (trombocitopenie), reacției imunoenzimatice (nivelul elevat de anticorpi anti-cardiolipinici și anti-fosfolipidici), CT-arteriografiei abdominale (tromboza venelor porta, lienala și mezenterica superioară), examenului histologic al piesei operatorii (tromboza venoasă și arteriala a mezoului ansei intestinale rezecate). Pacientei i s-a administrat tratament anticoagulant profilactic: aspirina și warfarina, menținîndu-se nivelul INR-ului: 2,0-3,0. Concluzii: La pacienții cu tromboza mezenterială inexplicabilă este importantă examinarea nivelului de anticorpi anti-cardiolipinici și anti-fosfolipidici pentru stabilirea diagnosticului de SAFL și administrarea tratamentului anticoagulant de prevenire a complicațiilor.Background: Antiphospholipid syndrome (APLS) is an autoimmune disorder of coagulation, which lead to intravascular thrombosis and often is associated with the complications of pregnancy. Cases of clinically evident mesenteric ischemia within APLS are very rare reported. Material and methods: In Department of General Surgery with severe abdominal pain was admitted a woman aged 29 years, 22 days after spontaneous discontinuation of pregnancy. Diagnostic laparoscopy and subsequent laparotomy revealed the presence of necrotic small bowel loop, located approximately at one meter from the Treitz ligament. Resection of affected loop with termino-terminal anastomosis was performed. Postoperative evolution was uneventful. Results: The diagnosis of APLS was established and confirmed on the basis of history (4 pregnancies interrupted), laboratory tests (thrombocytopenia), enzyme-linked immunosorbent assay (elevated levels of anti-cardiolipin and anti-phospholipid antibodies), abdominal CT-arteriography (thrombosis of portal, splenic and superior mesenteric veins), histological examination of the operative specimen (venous and arterial thrombosis of resected bowel loop mesentery). To the patient was prescribed a prophylactic anticoagulant treatment: aspirin and warfarin, maintaining the INR: 2.0-3.0. Conclusions: Study of the anti-cardiolipin and anti-phospholipid antibodies level is important in patients with unexplained mesenteric thrombosis in order to diagnose the APLS and to administrate the anticoagulant therapy to prevent complications