Tractul retinohipotalamic și ritmul circadian

Background. An essential function of the retina is the synchronization of the circadian rhythm based on photic stimuli, which is achieved by joining the transmissions from the retinal ganglion layer in the hypothalamic pathways, light being fundamental in synchronizing body functions with the environment. Objective of the study. Explanation of the neural mechanisms and pathways by which the retina modulates circadian rhythms. Material and Methods. Articles from the search engines PubMed, Google Scholar, Research Gate and HINARI published between 2000-2021 were used. Results. The retinohypothalamic tract (RHT) is a photic neuronal pathway involved in the regulation of circadian rhythm, an essential role being played by ganglion cells with intrinsic photosensitivity. Due to the direct afferents of the optic nerve to the suprachiasmatic nucleus, RHT is responsible for non-image photoreception. In addition to the intrinsically modulated photosensitivity of melanopsin, the ganglion layer receives afferents from cones and rods, providing photic information to the higher centres responsible for circadian hormonal and behavioural changes. There are also two-way relationships between circadian rhythm disorders and retinal disorders. Conclusion. The influence of the retinal neural pathways has an indisputable influence on the circadian rhythm, which would serve as a possible explanation for the correlation between circadian rhythm disorders and retinal pathologies.Introducere. O funcție esențială a retinei este sincronizarea ritmului circadian în baza stimulilor fotici, ceea ce se realizează prin întrunirea transmisiilor din stratul ganglionar al retinei în căile hipotalamice, lumina fiind fundamentală în sincronizarea funcțiilor corpului cu mediul ambiant. Scopul lucrării. Explicarea mecanismelor și căilor neurale prin care retina este implicată în reglarea ritmului circadian. Material și Metode. Au fost utilizate articole din motoarele de căutare PubMed, Google Scholar, Research Gate și HINARI publicate în perioada 2000-2021. Rezultate. Tractul retinohipotalamic (TRH) este o cale neuronală fotică implicată în reglarea ritmului circadian, un rol esențial având celulele ganglionare cu fotosensibilitate intrinsecă. Datorită aferențelor directe ale nervului optic cu nucleul suprachiasmatic, TRH este responsabil de fotorecepție fără formare de imagini. Adițional fotosensibilității intrinseci modulate de melanopsină, stratul ganglionar primește aferențe de la conuri și bastonașe, furnizând informații fotice centrilor superiori responsabili de modificările hormonale și comportamentale circadiene. Totodată există relații bidirecționale dintre tulburările de ritm circadian și afecțiunile retiniene. Concluzii. Influența căilor nervoase retiniene au o influență incontestabilă asupra ritmului circadian, ceea ce ar servi ca o posibilă explicație pentru corelația dintre tulburările de ritm circadian și patologiilor retinei

RETINOHIPOTALAMIC TRACT AND THE CIRCADIAN RHYTHM

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. O funcție esențială a retinei este sincronizarea ritmului circadian în baza stimulilor fotici, ceea ce se realizează prin întrunirea transmisiilor din stratul ganglionar al retinei în căile hipotalamice, lumina fiind fundamentală în sincronizarea funcțiilor corpului cu mediul ambiant. Scopul lucrării. Explicarea mecanismelor și căilor neurale prin care retina este implicată în reglarea ritmului circadian. Material și Metode. Au fost utilizate articole din motoarele de căutare PubMed, Google Scholar, Research Gate și HINARI publicate în perioada 2000-2021. Rezultate. Tractul retinohipotalamic (TRH) este o cale neuronală fotică implicată în reglarea ritmului circadian, un rol esențial având celulele ganglionare cu fotosensibilitate intrinsecă. Datorită aferențelor directe ale nervului optic cu nucleul suprachiasmatic, TRH este responsabil de fotorecepție fără formare de imagini. Adițional fotosensibilității intrinseci modulate de melanopsină, stratul ganglionar primește aferențe de la conuri și bastonașe, furnizând informații fotice centrilor superiori responsabili de modificările hormonale și comportamentale circadiene. Totodată există relații bidirecționale dintre tulburările de ritm circadian și afecțiunile retiniene. Concluzii. Influența căilor nervoase retiniene au o influență incontestabilă asupra ritmului circadian, ceea ce ar servi ca o posibilă explicație pentru corelația dintre tulburările de ritm circadian și patologiilor retinei.Background. An essential function of the retina is the synchronization of the circadian rhythm based on photic stimuli, which is achieved by joining the transmissions from the retinal ganglion layer in the hypothalamic pathways, light being fundamental in synchronizing body functions with the environment. Objective of the study. Explanation of the neural mechanisms and pathways by which the retina modulates circadian rhythms. Material and Methods. Articles from the search engines PubMed, Google Scholar, Research Gate and HINARI published between 2000-2021 were used. Results. The retinohypothalamic tract (RHT) is a photic neuronal pathway involved in the regulation of circadian rhythm, an essential role being played by ganglion cells with intrinsic photosensitivity. Due to the direct afferents of the optic nerve to the suprachiasmatic nucleus, RHT is responsible for non-image photoreception. In addition to the intrinsically modulated photosensitivity of melanopsin, the ganglion layer receives afferents from cones and rods, providing photic information to the higher centres responsible for circadian hormonal and behavioural changes. There are also two-way relationships between circadian rhythm disorders and retinal disorders. Conclusion. The influence of the retinal neural pathways has an indisputable influence on the circadian rhythm, which would serve as a possible explanation for the correlation between circadian rhythm disorders and retinal pathologies

LATERALLY CLOSED TUNNELING TECHNIQUE IN THE TREATMENT OF GINGIVAL RECESSIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Chirurgia plastică parodontală este utilizată pe scară largă în tratamentul recesiunilor gingivale în scopul: acoperirii radiculare, reducerii depozitelor de placă bacteriană, reducerii hipersensibilității, tratamentului leziunilor cervicale necrozate și îmbunătățirii esteticii. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost evaluarea rezultatelor clinice ale acoperirii radiculare la pacienții supuși tehnicii de tunelizare închisă lateral. Materiale și metode. În acest studiu au fost incluși 7 pacienți cu recesiune gingivală RT1. Următorii parametri clinici au fost utilizați pentru a evalua starea inițială și pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului în timp: adâncimea de sondare (PD), nivelul de atașament clinic (CAL), adâncimea de recesiune (RD) și lățimea țesutului keratinizat (KTW). Rezultate. În urma tratamentului chirurgical a recesiunii gingivale prin tehnica de tunelizare închisă lateral, s-a observat o acoperire completă cu creșterea lățimii țesutului keratinizat la o monitorizare postoperatorie de 3 luni. La 6 luni postoperator, acoperirea completă a recesiunii a fost menținută fără semne de recidivă. În mod similar, s-a observat o reducere a sensibilității dentare, cu posibilitatea de a menține o igienă satisfăcătoare. Concluzii. Tehnica de tunelizare închisă lateral oferă multiple avantaje, cum ar fi minimizarea traumei operatorii, reducerea disconfortului postoperator și obținerea unor rezultate estetice și funcționale favorabile. Utilizarea grefelor de țesut conjunctiv în această tehnică permite regenerarea tisulară în timp util și promovează o vindecare optimă.Introduction. Periodontal plastic surgery is widely used in the treatment of gingival recessions with the aim of: root coverage, reduction of bacterial plaque deposits, reduction of hypersensitivity, and treatment of cervical necarious lesions and improvement of aesthetics. Purpose. The aim of the study is to evaluate clinical outcomes of root coverage in patients undergoing the laterally closed tunneling technique. Materials and methods. 7 patients with RT1 gingival recession were enrolled in this study. The following clinical parameters were used to assess baseline status and monitor treatment efficacy over time: probing depth (PD), clinical attachment level (CAL), complete root coverage (CRC), mean root coverage (MRC), recession depth (RD) and keratinized tissue width (KTW). Results. Following surgical treatment of gingival recession coverage using the laterally closed tunneling technique, complete coverage with increased gingival thickness was observed at a 3-month postoperative follow-up. At 6 months postoperatively complete coverage of the recession was maintained with no signs of recurrence. Similarly, a reduction in dental sensitivity was noted, with the possibility of maintaining satisfactory hygiene. Conclusions. The the laterally closed tunneling technique offers multiple advantages, such as minimizing operative trauma, reducing postoperative discomfort and achieving favorable aesthetic and functional results. The use of connective tissue grafts in this technique allows timely tissue regeneration and promotes optimal healing

USING PRF MEMBRANES IN REGENERATIVE TREATMENT OF PERI-IMPLANTITIS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Peri-implantita este o afecțiune cronică ce poate duce la pierderea implantului dentar. În literatura de specialitate niciuna dintre metodele descrise nu rezolvă complet această problemă. Au fost propuse multiple metode de tratament chirurgical al peri-implantitei, dar rezultatele acestora nu permit stabilirea unei abordări ideale. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost compararea a două metode de tratament chirurgical regenerativ al peri-implantitei. Material și metode. În studiu au fost incluși 10 pacienți cu peri-implantită. Grupul de control (CG) a beneficiat de tratament regenerativ cu grefă osoasă xenogenă și o membrană de colagen resorbabilă, în timp ce grupul de testare (TG) a primit același tip de grefă și membrană de fibrină. Au fost evaluate următoarele variabile: adâncimea de sondare peri-implantară (PiPD), indicele modificat de sângerare (mBI), indicele modificat de placă (mPI), supurația (SUP) și modificările osoase radiografice. Rezultate. Peri-implantita a fost definită la implanturile cu o resorbție osoasă radiologică ≥3mm și/sau adâncimea pungii ≥6 mm, împreună cu sângerarea la sondare. Toți subiecții au fost supuși anterior tratamentului non-chirurgical. Participanții în studiu au fost monitorizați într-un program de menținere. După 6 luni, ambele grupuri au prezentat ameliorări ale variabilelor clinice și radiologice. Nu s-au înregistrat explantări din cauza progresiei peri-implantitei. Reducerea indicilor clinici, mPI și PiPD, a fost similară între grupurile de studiu și control (p>0,05). Cu toate acestea, grupul GC a demonstrat o reducere semnificativă statistic mai mare a indicelui clinic mBI (p = 0,02). Nu s-a observat o diferență semnificativă statistic în modificările osoase radiologice între cele două grupuri (p>0,05). Concluzii. Tratamentul regenerativ al peri-implantitei, atunci când este indicat corect, oferă rezultate bune. Ambele metode au dus la condiții stabile. Utilizarea membranei resorbabile de colagen, în comparație cu membrana de fibrină, nu a îmbunătățit semnificativ majoritatea variabilelor studiate.Background. Peri-implantitis is a chronic disease that can lead to implant loss. The literature data describe that none of the methods studied completely solve the problem. Several surgical treatments have been proposed to treat peri-implantitis, but their results does not allow for an ideal approach to be established. Objective of the study. This study aims to compare two regenerative surgical treatments for peri-implantitis. Material and methods. Ten patients with peri-implantitis were included in the study. The control group (CG) received regenerative treatment with a xenogen bone substitute and a resorbable membrane, while the test group (TG) received the same bone substitute along with a PRF membrane. The following outcome variables were assessed: peri-implant probing depth (PiPD), modified bleeding index (mBI), modified plaque index (mPI), suppuration (SUP) and radiographic bone changes. Results. Peri-implantitis was defined as radiographic bone loss ≥3 mm and/or probing depths ≥6 mm, accompanied by profuse bleeding. All subjects had previously undergone non-surgical treatment. All study participants were closely monitored through a maintenance program. At the 6-month follow-up, both groups showed clinical and radiographic improvements. No implants losses due to the progression of peri-implantitis. The reduction in clinical indices, mPI and PiPD, were similar between the study and control groups (p>0.05). However, the GC group demonstrated a statistically significant greater reduction in the clinical index mBI (p = 0.02). There was no statistically significant difference in radiographic bone changes between the two groups (p>0.05). Conclusions. Regenerative treatment, when appropriately indicated, yields successful results in peri-implantitis. Both methods resulted in stable conditions. However, the use of a resorbable membrane did not improve outcomes compared to the PRF membrane

Etiology and pathogenesis of periodontal disease

Rezumat Îmbolnăvirea ţesuturilor parodontale a fost semnalată din cele mai vechi timpuri, înregistrîndu-se la moment printre cele mai frecvente afecţiuni stomatologice, afectînd fără deosebire de sexe, populaţia tuturor contenentelor. Cercetările realizate în timp, etapizate arată, către vîrsta 40 de ani boala parodontală cu diferit grad de gravitate, afectează circa 100% din populaţie. Studiile epidemiologice realizate pe verticală au pus în evidenţă rolul diferitor factori, locali, generali, predispoziţia eriditară şi multitudinea caracteristicilor mediului bucal, cu factorii săi fizicochimici şi complexele bacteriene implicate în debutul declanşării mecanismului patogenic al bolii parodontale.Summary Periodontal tissue disease has been reported from the earliest times, currently being among the most common dental disorders, affecting the population of all continents, regardless of sex. Research carried out over time shows that at the age of 40, periodontal disease with different degrees of severity, affects about 100% of the population. Vertical epidemiological studies have emphasized the role of different local and general factors, the hereditary predisposition and the multitude of buccal environment characteristics, with its physico–chemical factors and the bacterial complexes involved in the onset of the pathogenic mechanism of periodontal diseas

Efectele psihostimulantelor asupra somnului și reușitei academice a studenților

Department of Human Physiology and Biophysics, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Competition and busy schedules cause more than 33% of students in the US and France to use psychostimulants to "postpone" fatigue. Although this concept is relatively new in the Republic of Moldova, psychostimulants are gaining popularity among SUMPh students. Objective of the study. Determine the impact of psychostimulant and nootropic use and highlighting their negative effects on students' sleep and academic success. Material and Methods. There have been used articles published between 2000-2021 on search engines such as PubMed, Google Scholar, ResearchGate and HINARI. Results. The most used psychostimulants by students are caffeine and nootropics. Excessive coffee consumption can cause extreme fatigue and insomnia, while abuse of nootropics leads to the development of dissomnia and parasomnia, while energizers can induce seizures. Studies confirm that the use of nootropics does not improve the academic performance, but causes psychosomatic adverse effects. At the same time, students who respect the circadian rhythm and sleep hygiene have a higher productivity than those who suffer from sleep deprivation or sleep disorders. There seems to be a direct correlation between a healthy lifestyle, sleep hygiene and academic success. Conclusion. Although psychostimulants have a questionable effect on improving academic performance, they can trigger somatic and psychiatric disorders, including sleep disorders. For a good academic achievement, it is recommended to respect the hygiene of sleep and lead a healthy lifestyle.Introducere. Concurența și programul încărcat determină peste 33% de studenți din SUA și din Franța să utilizeze psihostimulante pentru a „amâna” oboseala. Deși, acest concept este relativ nou, în Republica Moldova psihostimulantele capătă popularitate în rândurile studenților USMF „Nicolae Testemiţanu”. Scopul lucrării. Determinarea impactului consumului de psihostimulante și nootrope, și evidentierea efectelor negative ale acestora asupra somnului și a reușitei academice ale studenților. Material și Metode. Au fost utitlizate articole din bazele de date PubMed, Google Scholar, Research Gate și HINARI, apărute în perioada 2000-2021. Rezultate. Cele mai utilizate psihostimulante de către studenți sunt cafeina și nootropele. Un consum exagerat de cafeină poate cauza oboseală extremă și insomnii, în timp ce abuzul de nootrope duce la dezvoltarea disomniilor și parasomniilor, iar energizantele pot induce convulsii. Studiile confirmă că folosirea nootropelor nu stimulează îmbunătățirea situației academice, însă cauzează efecte adverse psihosomatice. Totodată, studenții, care respectă ritmul circadian și igiena somnului, prezintă o productivitate superioară celor care se privează sau suferă de tulburări de somn. Pare să existe o corelație directă între modul sănătos de viață, respectarea somnului și reușita academică bună. Concluzii. Deși psihostimulantele au un efect discutabil asupra performanței academice, ele pot declanșa dereglări somatice și psihiatrice, inclusiv tulburări de somn. Pentru o bună reușită academică este recomandată respectarea igienei somnului și a modul de viață sănătos

A digital workflow in aesthetic crown lengthening procedures

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Erupția pasivă alterată apare din cauza suprapunerii gingiei peste smalțul dintelui. Aceste dizarmonii pot fi corectate printr-o operație de alungire coronară. Tehnologiile digitale care permit gingivectomia ghidată, cu sau fără îndepărtarea osului subiacent, pot ajuta clinicianul să obțină rezultatele predictibile. Scopul lucrării. Demonstrarea, prin intermediul unui caz clinic, a unui posibil flux de lucru digital în procedurile estetice de alungire a coroanelor clinice. Material și metode. Examenul pacientului a depistat coroane clinic scurte. A fost planificată o procedură de alungire coronară cu rezecție osoasă. Tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT), scanarea intraorală și imprimarea 3D au fost utilizate pentru a proiecta și imprima un ghid chirurgical, care a servit drept referință atât pentru gingivectomie, cât și pentru osteoectomie în timpul procedurii de alungire coronară ghidată. Rezultate. După 6 luni, pacientul a apreciat rezultatul estetic obținut drept satisfăcător, cu absența excesului gingival vizibil, o înălțime adecvată a coroanei și fără recurență a dizarmoniei. Concluzii. Fluxul de lucru digital propus poate fi implementat cu succes în cazul procedurilor estetice parodontale. Rezultatele previzibile, cu relații armonioase între formele și dimensiunile dentare și gingivale pot fi obținute cu ajutorul tehnologiilor digitale moderne.Background. Altered passive eruption occurs due to excessive gum overlapping the enamel. These cases can be handled with a crown lengthening surgery. Modern digital technologies enabling guided gingivectomy with or without removing the underlying supporting bone can help the clinician in achieving predictable and desired results. Objective of the study. To demonstrate a possible digital workflow in aesthetic crown lengthening procedures through a clinical case. Material and methods. The patient examination revealed the presence of short clinical crowns. A crown lengthening procedure with bone resection was planned. Cone-beam computed tomography (CBCT), intraoral scanning, and 3D printing were used to design and print a single surgical guide that provided a reference for both gingivectomy and osteoectomy during the guided aesthetic crown lengthening procedure. Results. After 6 months, the patient assessed the aesthetic result as satisfactory, presenting with an absence of visible gingival excess, and adequate crown height, with no recurrence of disease. Conclusion. The proposed digital workflow can be successfully implemented in case of periodontal aesthetic procedures. Predictable results, harmonious relationship between dental and gingival shapes and dimensions can be achieved using modern digital technologies

Tehnică alternativă de cosmetizare a grupului de dinți frontal superior (studiu pilot)

Background. A current topic in aesthetic dentistry is the cosmeticisation of aesthetic issues of the upper frontal teeth. Numerous solutions and methods have been proposed in this regard, exhibiting varying efficacy and prognosis while being inapplicable for every single clinical situation. Objective of the study. To develop an alternative technique for the cosmeticisation of the upper frontal dento-gingival composition in patients with aesthetic complaints. Material and Methods. The technique was developed on dental models, recreating the similarity in appearance and chromatic concordance of homologous teeth (shade guide, shade map). It was applied by direct technique (composites) in 16 patients with aesthetic complaints, assessing their self-perception of orofacial aesthetics (OES questionnaire) pre- (T1) and post-treatment (T2). Results. The impact of using the proposed technique in aesthetic rehabilitation was positively evaluated by the patients, with the following statistically significant improvements (p<0.01) in the the mean of the OES questionnaire items (T2 vs. T1): facial appearance from the frontal view (+15.7%), tooth alignment (+10.9%), tooth contour (+21.2%), tooth color (+26.7%), overall impression (+23.6%), total score (+30.4%). Conclusion. The proposed technique has demonstrated viability in cosmeticising aesthetic complaints of the upper frontal group of teeth, with potential for expansion and adaptation for complex clinical situations.Introducere. În stomatologia estetică este actuală cosmetizarea problemelor estetice la nivel de grup frontal superior, fiind propuse numeroase scheme și metode, însă cu eficacitate, pronostic variabil și neaplicabile pentru fiecare situație clinică. Scopul lucrării. Elaborarea unei tehnici alternative de cosmetizare a compoziției dento-gingivale frontale superioare la pacienții cu acuze estetice. Material și Metode. Tehnica a fost dezvoltată pe modele dentare, recreându- se similitudinea aspectului și concordanța cromatică a dinților omologi (cheia de culori, harta cromatică). La 16 pacienți cu acuze estetice, s-a aplicat tehnica prin metoda directă (compozite), cu evaluarea autopercepției esteticii orofaciale (chestionarul OES) pre- (T1) și post-tratament (T2). Rezultate. Impactul utilizării tehnicii propuse în reabilitarea estetică a fost evaluată pozitiv de către pacienți, fiind atestate următoarele ameliorări statistic semnificative (p<0.01) ale mediei itemilor chestionarului OES (T2 vs. T1): aspectul feței în plan frontal (+15.7 %), alinierea dinților (+10.9%), conturul dinților (+21.2%), culoarea (26.7%), impresia generală (+23.6%), scor total (+30.4%). Concluzii. Tehnica propusă a demonstrat viabilitatea în cosmetizarea acuzelor estetice a grupului frontal superior de dinți, având un potențial de extindere și adaptare pentru situații clinice complexe

ALTERNATIVE TECHNIQUE FOR THE COSMETICISATION OF THE UPPER FRONTAL TOOTH GROUP (PILOT STUDY)

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. În stomatologia estetică este actuală cosmetizarea problemelor estetice la nivel de grup frontal superior, fiind propuse numeroase scheme și metode, însă cu eficacitate, pronostic variabil și neaplicabile pentru fiecare situație clinică. Scopul lucrării. Elaborarea unei tehnici alternative de cosmetizare a compoziției dento-gingivale frontale superioare la pacienții cu acuze estetice. Material și Metode. Tehnica a fost dezvoltată pe modele dentare, recreându-se similitudinea aspectului și concordanța cromatică a dinților omologi (cheia de culori, harta cromatică). La 16 pacienți cu acuze estetice, s-a aplicat tehnica prin metoda directă (compozite), cu evaluarea autopercepției esteticii orofaciale (chestionarul OES) pre- (T1) și post-tratament (T2). Rezultate. Impactul utilizării tehnicii propuse în reabilitarea estetică a fost evaluată pozitiv de către pacienți, fiind atestate următoarele ameliorări statistic semnificative (p<0.01) ale mediei itemilor chestionarului OES (T2 vs. T1): aspectul feței în plan frontal (+15.7 %), alinierea dinților (+10.9%), conturul dinților (+21.2%), culoarea (26.7%), impresia generală (+23.6%), scor total (+30.4%). Concluzii. Tehnica propusă a demonstrat viabilitatea în cosmetizarea acuzelor estetice a grupului frontal superior de dinți, având un potențial de extindere și adaptare pentru situații clinice complexe.Background. A current topic in aesthetic dentistry is the cosmeticisation of aesthetic issues of the upper frontal teeth. Numerous solutions and methods have been proposed in this regard, exhibiting varying efficacy and prognosis while being inapplicable for every single clinical situation. Objective of the study. To develop an alternative technique for the cosmeticisation of the upper frontal dento-gingival composition in patients with aesthetic complaints. Material and Methods. The technique was developed on dental models, recreating the similarity in appearance and chromatic concordance of homologous teeth (shade guide, shade map). It was applied by direct technique (composites) in 16 patients with aesthetic complaints, assessing their self-perception of orofacial aesthetics (OES questionnaire) pre- (T1) and post-treatment (T2). Results. The impact of using the proposed technique in aesthetic rehabilitation was positively evaluated by the patients, with the following statistically significant improvements (p<0.01) in the the mean of the OES questionnaire items (T2 vs. T1): facial appearance from the frontal view (+15.7%), tooth alignment (+10.9%), tooth contour (+21.2%), tooth color (+26.7%), overall impression (+23.6%), total score (+30.4%). Conclusion. The proposed technique has demonstrated viability in cosmeticising aesthetic complaints of the upper frontal group of teeth, with potential for expansion and adaptation for complex clinical situations

OPTIONS FOR QUANTITATIVE ASSESSMENT OF PLAQUE LEVELS FOR DENTAL PATIENTS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Aprecierea directă a plăcii dentare prezintă dificultăți, astfel se utilizează diferite metode adiționale pentru evidențierea depunerilor dentare (instrumentale, chimice, optice) cu diferit grad de utilitate clinică. De perspectivă în domeniu este investigarea acestei probleme prin intermediul aprecierii indirecte a fluorescenței emise de biofilmul dentar. Scopul lucrării. Compararea diferitor metode de apreciere cantitativă a plăcii bacteriene de diferită maturitate și grosime la pacienți stomatologici. Materiale și metode. În cadrul studiului au fost înrolați 16 voluntari cu placă dentară de diferită maturitate si grosime. În cadrul studiului pe serii de cazuri am evaluat comparativ 3 metode de apreciere a nivelului plăcii bacteriene: 1) metoda vizuală instrumentală; 2) relevatorii de placă; 3) cuantificarea fluorescenței plăcii dentare (QLF). Rezultate. Toate metodele analizate permit cuantificarea plăcii dentare, însă capacitatea de relevare la grosime/maturitate redusă diferă (relevatori > QLF > instrumental). Concluzii. Rezultatele studiului relevă că metodele QLF și relevatorii de placă sunt cele mai informative pentru aprecierea stării de igienă orală (plăcii bacteriene de diferită grosime și maturitate), QLF prezentând un avantaj adițional prin non-invazivitatea sa.Background. The direct assessment of dental plaque presents difficulties, so different additional methods are currently employed to highlight dental deposits (instrumental, chemical, optical) with varying degrees of clinical utility. Of potential utility is the investigation of this issue by means of the indirect assessment of the fluorescence emitted by the dental biofilm. Objective of the study. Comparison of different methods of quantitative assessment of bacterial plaque of different maturity and thickness in dental patients. Materials and methods. 16 volunteers with dental plaque of different maturity and thickness were enrolled in the study. In the case series study, we compared 3 methods of assessing the bacterial plaque level: 1) the visual instrumental method; 2) plaque disclosing agents; 3) quantification of dental plaque fluorescence (QLF). Results. All the analyzed methods can quantify the dental plaque, but the detection capacity in cases with reduced thickness/maturity differs (detectors > QLF > instrumental). Conclusion. The results of the study reveal that QLF technology and plaque disclosing agents are the most informative in assessing oral hygiene status (bacterial plaques of different thickness and maturity), QLF presenting an additional advantage through its non-invasiveness