False angioedema, adverse reaction to mesotherapy – clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Angioedemul este o patologie relativ frecventă în practica medicală, poate fi atât alergic cât și non alergic, diagnosticul prezentând o provocare continuă atunci când edemul subcutanat mimează un angioedem. Scopul lucrării. Prin prisma unui caz clinic, ilustrarea particularităților de prezentare a dermatitei de contact care mimează un angioedem localizat al scalpului și feței, ca și reacție adversă a mezoterapiei pentru tratamentul alopeciei. Material și metode. Mezoterapia este o procedură nechirurgicală, care constă în multiple injecții intradermice de substanțe farmacologice. Prezentăm cazul unei paciente de 32 ani, diagnosticată cu alopecie, căreia i-a fost administrat tratament intradermic la nivelul scalpului cu o soluție care conținea emulgatori, solvenți, conservanți, acizi, extracte din plante și benzoați. Rezultate. Intradermoterapia poate avea efecte adverse ușoare: arsuri, hiperemie sau cefalee, dar și efecte adverse severe ca necroza subcutanată, abcese ale scalpului sau angioedem. La 12 ore de la injectare, s-a dezvoltat edem dureros a tegumentelor scalpului, care a migrat în următoarele ore spre frunte, partea superioară a feței și pleoapelor. Edem însoțit de senzație de durere, arsură și godeu la palpare. Remisiunea a fost obținută în 7 zile cu doze mari de corticosteroizi sistemici, fiind urmat de senzație de pareză la nivelul tegumentelor scalpului. Instrucțiunile de utilizare ale substanțelor administrate menționează administrarea topică, în timp ce pacientei aceste substanțe i-au fost injectate intradermic în tegumentele scalpului. Concluzii. Cazul ilustrează o formă rară de reacție adversă la o substanță folosită pentru mezoterapia scalpului. Angioedemul este mimat de dermatita de contact la intradermoterapie, având în vedere debutul tardiv, răspunsul rezervat la tratamentul și absența urticariei.Background. Angioedema is a relatively common pathology in medical practice; it can be allergic and non-allergic, the diagnosis presenting a continuous challenge when subcutaneous edema mimics angioedema. Objective of the study. Through the lens of a clinical case, illustrating the particularities of presentation of contact dermatitis mimicking a localized angioedema of the scalp and face, as an adverse reaction of mesotherapy for the treatment of alopecia. Material and methods. Mesotherapy is a non-surgical procedure, which consists of multiple intradermal injections of pharmacological substances. We present the case of a 32-year-old female patient, diagnosed with alopecia, who was administered intradermal scalp treatment with a solution containing emulsifiers, solvents, preservatives, acids, plant extracts and benzoates. Results. Mesotherapy, although it is a minimally invasive procedure, can have mild side effects: burns, hyperemia or headache, but also severe side effects such as subcutaneous necrosis, scalp abscesses, or angioedema. 12 hours after the injection, the patient developed painful angioedema of the scalp skin, which migrated over the following hours to the forehead, upper face, and eyelids. Edema accompanied by a feeling of pain, burning and pitting on palpation. Remission was obtained in 7 days with high doses of systemic corticosteroids, followed by paresis of the scalp. The instructions for use of the administered substances mention topical administration, while the presented patient had these substances injected intradermally into the skin of the scalp. Conclusions. The case illustrates a rare form of adverse reaction to a substance used for scalp mesotherapy. Angioedema is mimicked by contact dermatitis caused by intradermotherapy, given its late onset, reserved response to treatment, and absence of urticaria

Cât ne costă pneumonia comunitară în Republica Moldova?

Pneumonia comunitară (PC) este o cauză frecventă de morbiditate, dar și o povară economică importantă pentru sistemul medical, atât în Republica Moldova, cât și la nivel mondial. Costurile generate de cazurile de pneumonie tratate în spital sunt semnifi cativ mai mari comparativ cu cele tratate ambulator. În acest studiu ne-am propus să evaluăm costurile medicale directe generate de pacienţii cu PC internaţi în spital de nivel secundar în Republica Moldova. În studiu au fost incluşi 129 de pacienţi consecutivi cu PC, internaţi în 3 spitale de nivel secundar. În medie pentru un pacient sejurul de spitalizare a costat sistemul de sănătate 1 333,64 lei, ceea ce reprezintă 37% din costul total mediu de 3 575,78 lei (202,2 €) al unui pacient internat pentru un episod de PC. Medicamentele au consumat 49% din resursele fi nanciare, iar investigațiile 14% din costuri. Pentru tratamentul pacienților din lotul de studiu, internați în staționar de nivel secundar, impactul economic a fost de 468 427,85 lei (26 232 €). Costuri ce pot fi diminuate prin evitarea internărilor nejustifi cate a pacienților care nu au criterii pentru internare, reducerea numărului zilelor de spitalizare, dar și vaccinarea antigripală și antipneumococică a persoanelor din grupele de risc

Complianţa medicilor din Republica Moldova la recomandările ghidului naţional pentru pneumonii comunitare la adult

Pneumoniile comunitare reprezintă şi la ora actuală o importantă cauză de mortalitate şi morbiditate prin boli infecţioase, la nivel mondial. Ghiduri ale societăţilor de renume în respirologie vin să puncteze pașii esențiali în managementul pacienților cu pneumonii comunitare, ghiduri care fiind adaptate la particularitățile locale ale diferitor țări ajută medicii în luarea celor mai bune decizii în vederea managementului pacienţilor şi, alegerea celor mai adecvate şi corecte scheme de tratament. Evaluarea complianței și cunoașterii de către medicii din Republica Moldova a recomandărilor ghidului național pentru pneumoniile comunitare, prezintă un real interes practic, aderenţă care poate avea un impact direct asupra evoluţiei bolii. Neaderenţa la recomandările ghidurilor poate atrage după sine un management deficitar al pacienţilor cu pneumonii comunitare, costuri suplimentare sau administrarea neraţională a resurselors

Drug induced severe skin injury

Departamentul de medicină internă, Disciplina pneumologie și alergologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Catedra de dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldov

Aspects of pneumonia in patients with pandemic 2009 A H1N1 influenza

During the spring of 2009 the WHO declared 2009 A (H1N1) influenza pandemic. The first case of pandemic influenza A(H1N1), in Republic of Moldova, was registered on July 27, 2009. As of this moment were reported around 29 850 cases of influenza. A part of them were confirmed by RT-PCR (2708 cases of 6500 examined samples). The most severe complication of influenza is pneumonia. From the beginning of the pandemic in Republic of Moldova, has been reported 21 382 cases of pneumonia. Retrospective analysis of medical records of 650 patients hospitalized for at least 24 hours for flu-like symptoms during the period November 2009 - January 2010 in 5 hospitals in Chisinau. Influenza A (H1N1) infection was confirmed by RT-PCR in 114/650 (17.5%) cases, and in 69/328 (21%) patients with pneumonia, in all other examined cases diagnosis of influenza was established on clinical and epidemiological grounds. Of the 650 patients who underwent chest radiography on admission, 316 had findings consistent with pneumonia. Radiological changes of alveolar infiltration, interstitial infiltration, or mixed images met the majority of patients. In 12 (3.6%) patients the diagnosis was established only clinically, chest X-Ray being normal. The average age of patients with pneumonia was 40.8 years, 28 (8.5%) patients were older than 65 years. 32 (10%) patients with pneumonia required hospitalization in an intensive care unit for a period varying from one day to 28 days, 6 patients died (1.8% of all patients with pneumonia). Comorbidities were present in 113/328 (34.4%) patients (COPD, diabetes, cardiovascular diseases, obesity, lymphogranulomatosis, drug addiction). In all patients with flu symptoms, antiviral treatment with oseltamivir was administered from the first day of hospitalization for a period of 5-10 days, radiological infirmation of pneumonia wasn't criterion for annulment of antiviral therapy. Pneumonia can develop both in apparently healthy young people and those with comorbidities and was diagnosed in around 50% of cases of patients who required hospitalization. Antiviral therapy in the first days of disease seems to be associated with a favorable evolution of the disease, with cure

Sensibilizarea la aeroalergeni printre pacienții cu rinită alergică

Disciplina de Pneumologie și alergologie, Departamentul Medicină internă, USMF ”N.Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere. Rinita alergică (RA) este o afecţiune alergică, de cele mai multe ori IgE mediată, caracterizată prin simptome care apar din cauza hiperreactivităţii mucoasei nazale ca urmare a expunerii la un alergen sensibilizant. Simptomatologia clasică include: rinoree, obstrucţie nazală, prurit nazal şi strănut, simptome care se remit spontan sau sub tratament. RA se poate însoţi frecvent de conjunctivită alergică manifestată prin prurit, hiperemie conjunctivală, hiperlăcrimare sau uneori de simptome sugestive pentru astm. RA reprezintă o problemă globală de sănătate publică, afectând 10- 20% din populaţie. Foarte frecvent simptomele rinitei alergice sunt asociate cu simptomele unei răceli astfel că incidenţa este subapreciată. Deşi de obicei nu este o boală severă, RA afectează viaţa socială, performanţa şi productivitatea. Sensibilizarea la aeroalergene reprezintă veriga cheie în patogenia alergiilor respiratorii (rinită alergică, astm, conjunctivită alergică). Aeroalergenele sunt proteine derivate din plante și animale care au capacitatea de a genera un raspuns imun IgE mediat la persoanele sensibilizate. Alergia la polenuri, acarienii prafului de casă, epiteliul de pisică, epiteliul de câine au fost asociate și cu astmul alergic.Scopul lucrării. Aprecierea profilului de sensibilizare la aeroalergene a pacienților adulți cu rinită alergică din Republica Moldova. Material și metode. În studiu a fost inclus un lot de 104 persoane adulte cu rinită alergică, interogate prin intermediul unui chestionar online creat cu ajutorul platformei Google Forms (Fig.1), distribuit pe rețelele sociale în mai 2020. Chestionarul conținea 17 întrebari (Fig.2), care se refereau la simptomele prezentate, severitatea și periodicitatea lor, sensibilizările confirmate la aeroalergene și tratamentul administrat.Rezultate. Conform rezultatelor studiului cea mai înaltă rată de răspuns s-a înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 37-42 ani. Concluzii. Polenul de ambrozie, pelin, arbori, dar și acarienii prafului de casă sunt printre cele mai frecvente aeroalergene incriminate în inducerea și întreținerea manifestărilor clinice la pacienții cu RA sezonieră și perenă. Manifestările de astm impun o evaluare funcțională respiratorie deoarece astmul alergic rămâne a fi una dintre cele mai severe complicații ale rinitei alergice pe termen lung

The rationality of the spitalisation of patients with low risk comunitary pneumonia (CURB-65 score 0-1 points)

Departamentul Medicină Internă, IPUSMF Nicolae Testemiţanu, Institutul de Ftiziopneumologie Chiril DraganiucThis study investigates the reasons for hospitalization in patients with low-risk (CRB-65/CURB-65 score 0–1) community-acquired pneumonia (CAP), with a view to identifying the potential for improving outpatient management. 1052 patients had low-risk CAP and 726 of these were admitted. Additional markers of severity justifying admission were comorbidities in 45,4–59,6% cases, ranges between 4,5–39,9% were patients with severe CAP (≥ 2 severity criteria), no data about social circumstances for justifying admission. Pneumonia severity scores should be used as an adjunct to clinical judgement, when deciding on hospitalization

Importanța metodelor de diagnostic molecular în alergologie

Background. Molecular diagnostic represents a new era in allergology. The allergic potential of allergenic molecules can be from minor local reactions, to systemic manifestations. Molecular diagnostic methods are based on highlighting the IgE-specific sensitization to allergenic molecules. Objective of the study. To determine the sensitization profile to different families of allergenic molecules (profilin, PR-10, lipid transfer proteins, memory proteins), of patients with allergic pathologies. Material and Methods. The study included 14 patients with allergic diseases (allergic rhinitis, food allergies, asthma), who had been investigated using molecular diagnostic tests (ALEX, allergy explorer test). Patients were consulted on an outpatient basis within the general therapy and allergology department of CRH “Timofei Moșneaga” in 2019-2020. Results. The most common sensitizations to different types of allergenic molecules have been highlighted. Sensitization to profilin (allergenic molecule in grass and tree pollen) was present in 40% of cases; tropomyosin (allergenic molecule in crustaceans) in 20% of cases; in PR-10 (allergenic molecule in tree pollen) - 11,42% of patients; to polcalcin (weed and conifer allergenic molecule) in 11,42% of the cases. Sensitization to serum albumine (allergenic molecule of domestic animals) - in 8,57% patients; to nsLTP (allergenic molecule of plant products) - 5,71% of cases and lyase pectinate (plant allergenic molecule) in 2,85% of cases. Conclusion. The sensitization to allergenic molecules of profilins, PR-10 and polcalcin, that are found in the pollen or the plant parts of herbs, trees, weeds and conifers, has been found to predominate within the analyzed patient group. Introducere. Diagnosticul molecular reprezintă o eră nouă în alergologie. Potențialul alergic al moleculelor alergenice poate fi de la reacții ușoare locale, până la manifestări severe sistemice. Metodele de diagnostic molecular se bazează pe evidențierea sensibilizării IgE-specifice către moleculele alergenice. Scopul lucrării. Determinarea profilului de sensibilizare către diferite familii de molecule alergenice (profiline, PR-10, proteine de transfer lipidic, proteine de memorie), a pacienților cu patologii alergice. Material și Metode. În studiu au fost incluși 14 pacienți cu patologii alergice (rinită alergică, alergie alimentară, astm bronșic), care au efectuat investigații de diagnostic molecular (testul ALEX, allergy explorer). Pacienții au fost consultați ambulatoriu în cadrul secției terapie generală și alergologie IMSP SCR „Timofei Moșneaga” în perioada 2019-2020. Rezultate. Au fost evidențiate cele mai frecvente sensibilizări către diferite tipuri de molecule alergenice. Sensibilizarea la profiline (molecula alergenică din polenul de iarbă și arbori) a fost prezentă la 40% dintre pacienți; la tropomiozină (molecula alergenică din crustacee) în 20% de cazuri; la PR-10 (molecula alergenică din polenul de arbori) - 11,42% dintre pacienți; la polcalcină (molecula alergenică din buruieni și conifere) în 11,42% cazuri. Sensibilizare la albumina serică (molecula alergenică a animalelor domestice) - la 8,57% pacienți; la nsLTP (molecula alergenică din produse vegetale) - 5,71% cazuri și pectat liaza (molecula alergenică vegetală) în 2,85% cazuri. Concluzii. În lotul de pacienți analizat, predomină sensibilizarea la moleculele alergenice de profiline, PR-10, polcalcină, care se găsesc în polenul sau părțile vegetale ale ierburilor, arborilor, buruienilor și coniferelor

Importanța metodelor de diagnostic molecular în alergologie

Disciplina de Pneumologie şi alergologie, USMF “Nicolae Testemițeanu”, Chișinău, R. Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere: Diagnosticul molecular reprezintă o eră nouă în alergologie. Metodele de diagnostic molecular se bazează pe evidențierea sensibilizării IgE-specifice țintit către molecule alergenice. Potențialul alergic al spectrului de molecule alergenice variază de la reacții ușoare locale, până la manifestări severe sistemice, unele cu potențial vital.Nomenclatura: Denumirea componentelor alergenice vine de la primele 3 litere ale genului, prima literă a speciei și numărul care indică ordinea de identificare a alergenului (de exemplu, Betula verrucosa, astfel Bet v 1 este alergenul numărul 1 de la mesteacăn).Utilitate clinică: • evaluarea sensibilizării la componente moleculare cu potențial de reacții severe; • evaluarea reactivității încrucișate între surse alergenice din specii diferite; • evaluarea sensibilizării la aeroalergene pentru selectarea individualizată a imunoterapiei alergen-specifice; • diferențiere între sensibilizare primară sau sensibilizare încrucișată.Limite: lacunele în interpretare ar putea favoriza evicții alergenice nejustificate, scump.Scopul: Determinarea profilului de sensibilizare către diferite familii de molecule alergenice (profiline, PR-10, proteine de transfer lipidic, proteine de memorie), a pacienților cu patologii alergice. Materiale și metode: În studiu au fost incluși 14 pacienți cu patologii alergice (rinită alergică, alergie alimentară, astm bronșic), care au efectuat investigații de diagnostic molecular (testul ALEX, allergy explorer). Pacienții au fost consultați ambulatoriu în cadrul secției terapie generală și alergologie IMSP SCR “Timofei Moșneaga” în perioada 2019-2020. Rezultate: Au fost evidențiate cele mai frecvente sensibilizări către diferite tipuri de molecule alergenice. Sensibilizarea la profiline (molecula alergenică din polenul de iarbă și arbori) a fost prezentă la 40% dintre pacienți; la tropomiozină (molecula alergenică din crustacee) în 20% de cazuri; la PR-10 (molecula alergenică din polenul de arbori) - 11,42% dintre pacienți; la polcalcină (molecula alergenică din buruieni și conifere) în 11,42% cazuri. Sensibilizare la albumina serică (molecula alergenică a animalelor domestice) - la 8,57% pacienți; la nsLTP (molecula alergenică din produse vegetale) - 5,71% cazuri și pectat liaza (molecula alergenică vegetală) în 2,85% cazuri. Bet v 1 (din familia PR-10) este alergenul major din polenul de mesteacăn, care induce reacţie alergică la 33,3% dintre pacienții analizați. BET v 1 este frecvent implicată în manifestările SAO (manifestări locale la ingestia de fructe, nuci, legume sau semințe care conţin alergene din familia PR-10), cauza fiind reacţia încrucişată între componentele alergenice cu similitudine crescută a secvențelor de animoacizi. Exemple: măr (Mal d 1), căpşune (Fra a 1), alune (Cor a 1), ţelină (Api g 1), arahide (Ara h 8).Concluzii: În lotul de pacienți analizat, predomină sensibilizarea la moleculele alergenice de profiline (40%), PR-10 (11%), polcalcină (11%), care se găsesc în polenul sau părțile vegetale ale ierburilor, arborilor, buruienilor și coniferelor. Molecule responsabile de manifestările de rinită, fără simptome severe sistemice. Sensibilizare la tropomiozină a fost determinată în 20% cazuri și la albumuna serică 9% cazuri - molecule care pot fi implicate inclusiv în manifestări severe sistemice

Importanța sensibilizării la alergene de interior în pandemia de Covid-19

Disciplina de Pneumologie și alergologie, Departamentul Medicină internă, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, IMSP AMT Botanica CMF nr 2ntroducere Odată cu pandemia de Covid-19 și instituirea măsurilor de carantină și izolare, importanța sensibilizării la alergene de interior a căpătat o nouă dimensiune. Expunerea îndelungată la concentrații crescute de alergeni pot agrava și mai mult simptomele respiratorii la pacienții alergici. Alergenele animalelor de companie și acarienii sunt cele mai frecvente alergene perene. Alergenele animalelor sunt prezente în mătreața, salivă, urină și lichid seminal (masculi). Se atașează de blană și se răspândesc în încăpere. Pisicile par să inducă sensibilizare mult mai frecvent decât câinii. Alergenii pisicii persistă 1,5 - 2 ani după excluderea pisicii din casă. Existenţa unor rase hipoalergenice este controversată, nefiind identificate alergene specifice unor anumite rase de câini sau pisici. Scopul studiului Analiza particularităților de sensibilizare la alergene de interior (acarieni, fungi, animale) a pacienților cu rinită alergică și astm în perioada pandemiei de Covid-19. Material și metode În studiu au fost incluși 130 de pacienți cu rinită alergică și astm, consultați ambulatoriu în Clinica de Pneumologie și alergologie USMF Nicolae Testemițanu în 2020. Au fost analizate sensibilizările la alergene de interior (acarieni, fungi, animale) utilizând testul alergologic multiplex ALEX (extracte alergenice și componente moleculare). Concluzie Sensibilizarea la alergene de interior este importantă în toate grupele de vârstă. Pandemia de Covid-19 și măsurile de carantină au expus pacienții la concentrații crescute de alergeni. Expunerea îndelungată poate duce la agravarea semnificativă a simptomelor de alergii