Strategii de promovare a modului sănătos de viaţă a tinerilor prin prisma de gen

Universitatea de Stat din Moldova, Gender-CentruSănătatea populaţiei, în special a tinerilor, reprezintă un bun atât personal cît şi social. Responsabilitatea oricărui stat ţine de crearea oportunităţilor de fortificare a sănătăţii femeilor/fetelor şi bărbaţilor/băieţilor. Dimensiunile problemelor de sănătate sunt multiple, incluzând şi modul de viaţă al persoanelor. Menţionând acţiunile pozitive ale sistemului educaţional şi ocrotirii sănătăţii cu referire la promovarea modului de viaţă sănătos, constatăm actualitatea continue a subiectului. În pofida realizărilor, tematica modului sănătos de viaţă rămâne a fi prioritate mai mult pentru structurile de stat decât pentru cetăţeni. Urmare a persistenţei stereotipurilor de gen, percepţiile faţă de sănătatea fetelor şi băieţilor sunt diferite. Deseori, fetele şi băieţii au experienţe diferite, percep şi identifică riscurile cu referire la sănătate în mod diferit, având nivel diferit de vulnerabilitate şi, respectiv, necesităţi diferite în raport cu serviciile de ocrotire a sănătăţii şi educaţie în domeniu. În acest context, strategiile de promovare a modului sănătos de viaţă urmează a fi ajustate în corespundere cu specificul de vârstă şi de gen al tinerilor, având în vizor necesităţile acestora, abordând pozitiv sentimentele şi trăirile fetelor şi băieţilor. Astfel, se propune explorarea subiectelor ce vizează diverse aspecte ale sănătăţii (alimentaţia, drogurile, alcoolul, tabagismul, sexualitatea etc.) prin utilizarea unor instrumente specifice după cum urmează: activitatea “Avantaje şi dezavantaje de a fi fată / băiat”, Povestea “Rîul cu crocodili”, Jocul “Luarea deciziilor”, activitatea “Cum sun fetele / Cum sunt băieţii”, lucrul cu stereotipurile vizavi de sexualitate / utilizarea drogurilor şi alcoolului / alimentaţia - prin prisma de gen etc. Atenţie sporită necesită fortificarea stimei de sine la fete şi băieţi, formarea scalei valorilor, informarea despre drepturi şi responsabilităţi, în vederea luării unor decizii responsabile şi sănătoase, rezistenţei la influenţele sociale negative. Menţionăm necesitatea schimbării paradigmei educaţiei pentru mod/ stil de viaţă sănătos, asigurând conexiunea dintre sănătate şi starea de bine (ODD 3), educaţia sexuală şi prevenirea violenţei, educaţia de gen şi prevenirea discriminării în bază de gen, promovând sănătatea fetelor şi băieţilor ca precondiţie a dezvoltării personale şi durabilităţii sociale

COMPETENŢE DE LUCRU CU PERSOANELE VÂRSTNICE

Grаdul de civilizаţie аl unei societăţi este determinаt de аtitudineа pe cаre o mаnifestăm fаţă de persoаnele în vârstă. Persoаnele în vârstă sunt un аdevărаt exemplu pentru întreаgа societаte, аtât prin experienţа de viаţă bogаtă, mаturitаteа gândirii şi а luării deciziilor, precum şi printr-o serie de аptitudini şi competenţe cаre sunt, uneori, pe cаle de dispаriţie, deşi reprezintă o moştenire culturаlă semnificаtivă. În multe comunităţi vârstnicii joаcă rolul de păstrători аi culturii, consilieri educаţionаli şi sociаli. Contribuţiа pe cаre o аduc şi respectul de cаre se bucură аsigură păstrаreа аtât а demnităţii, cât şi а sănătăţii lor, deşi sub аnumite аspecte ei devin tot mаi vulnerаbili.În аcest аrticol ne propunem să reflectăm аsuprа problemelor de ordin psihologic şi educаţionаl cu cаre se confruntă persoаnele în vârstă, fаpt ce аr oferi o deschidere pentru vаlorificаreа аcestui аspect în pregătireа speciаliştilor prin progrаmele de mаsterаt în domeniul consilierii pentru probleme de fаmilie.WORKING COMPETENCES WITH ELDERLY PEOPLEThe level of civilization in the society can be determined by the attitude on which we face the elderly. Older people are an example of truth for society as a whole, through rich experience, the maturity of thinking and decision-making, as well as through a series of skills and competencies that  sometimes dissappear despite their cultural significance. In many communities the older persons play the role of source of traditions, educational counselors and social workers. Recognition of their contributions and their respect can ensure both their dignity and their health, although in certain aspects they become more and more vulnerable.In the article we aim to reflect on the psychological and educational issues faced by the elderly people, fact that would provide an openness for this aspect apprectation cocerning of the specialists the training at the master programs in the field of family counseling. </p

VALORIFICAREA EGALITĂȚII DE GEN ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REALITĂȚI ŞI PERSPECTIVE

În articol sunt abordate inegalitățile de gen în învățământul profesional tehnic și rolul pe care îl joacă normele sociale și prejudecățile de gen. Cercetarea  este determinată de necesitatea elaborării unui suport teoretic și metodologic pentru cadrele didactice și alți actori responsabili de politici în domeniul învățământului profesional tehnic. Obiectivele cercetării constau în a discuta rolul școlilor profesionale și rolul pe care îl au în pregătirea elevilor, în a dezvolta competențe sensibile la dimensiunea de gen a cadrelor didactice în instituțiile de învățământ profesional tehnic, în a elimina prejudecățile de gen în cadrul procesului educațional și didactic și în a crea un mediu sensibil la dimensiunea de gen.MAINSTREAMING GENDER EDUCATION IN PROFESSIONAL TECHNICAL EDUCATION IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA: REALITIES AND PERSPECTIVESThe present publication is dedicated to the subject of gender-related inequalities in vocational/technical education and role of social norms and gender bias. The research problem is determined by the need to develop a theoretical and methodological support for the teaching staff and for other actors responsible for policies on vocational/technical education. The objectives of the research are to discuss the role played by vocational schools related to educating of the future labour force for the labour market, develop gender-sensitive competences of teachers in secondary vocational/ technical education, eliminate gender bias in the education and teaching process, create a gender-sensitive environment in vocational/technical schools.</p

EDUCAŢIA ŞI MUNCA DECENTĂ (aspecte de gen)

Conceptul muncii decente se bazează pe înţelegerea faptului că munca este o sursă de demnitate şi bunăstare perso-nală, stabilitate a familiei, pace în comunitate. Or, educarea tinerilor, în calitate de viitori cetăţeni, pentru muncă decentă reprezintă strategia majoră de oferire a şanselor pentru o viaţă decentă. Prezentul articol este dedicat analizei abordărilor muncii decente, aspectelor egalităţii de gen în calitate de componentă importantă a muncii decente în contextul provocă-rilor sociale, strategiilor educaţionale de prevenire a discriminării în câmpul muncii. Autorul vine cu exemple concrete din experienţa de implementare a Proiectului „Fit for Fair – Învăţare globală pentru muncă decentă în industria articole-lor sportive” (2013-2016), realizat cu suportul Comisiei Europene în 6 ţări.EDUCATION AND DECENT WORK (gender aspects)The concept of decent work is based on the understanding that work is a source of personal dignity and welfare, family stability, peace in the community. Or educating young people as future citizens for decent work is in itself a major strategy of providing opportunities for a decent life. This article is devoted to analysis of decent work’s approaches, gender equality issues as important component of decent work in the context of the social challenges, educational strategies to prevent discrimination in employment. The author presents the concrete examples from the experience of implementing the project “Fit for Fair – Global learning for decent work in the sportswear industry” (2013-2016), realized with the support of the European Commission in 6 countries.</p

DIMENSIUNEA DE GEN ÎN PROBLEMATICA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Schimbările climatice (SC) reprezintă o realitate pe care omenirea nu o mai poate ignora şi care este pe cale de a modifica sănătatea umană şi mijloacele de existenţă. Efectele schimbărilor climatice sunt diferite pentru femei şi bărbaţi, dar femeile ar putea să suporte povara SC mai greu în situaţii de sărăcie. Vocile femeilor trebuie să fie auzite şi priorităţile lor sprijinite ca parte a justiţiei climatice. Acestea sunt conştiente de importanţa justiţiei climatice şi pot juca un rol vital ca agenţi ai schimbării în cadrul comunităţilor lor.Pentru a face posibilă participarea femeilor la procesele de luare a deciziilor, femeile trebuie să fie susţinute prin formare, reţele şi acces la resurse. Educaţia sensibilă la gen în atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, abilitarea şi strategiile de rezilienţă-stimulare ar putea pregăti mai bine noile generaţii să reacţioneze în mod adecvat la extreme climatice şi să îmbunătăţească capacităţile lor înnăscute şi dobândite. Cuvinte-cheie: educaţie sensibilă la gen, schimbări climatice, adaptare la schimbările climatice, abordare integratoare a egalităţii de gen.  GENDER DIMENSION OF CLIMATE CHANGE Climate change is a reality that humanity can no longer ignore and which is about to modify the human health and livelihoods. The impacts of climate change are different for women and men, with women likely to bear the greater burden in situations of poverty. Women’s voices must be heard and their priorities supported as part of climate justice. They are aware of the importance of climate justice and can play a vital role as agents of change within their communities.In order to make women’s participation in decision-making processes possible, women need to be supported with training, networks and access to resources. Gender-sensitive education in mitigation and adaption to climate change, empowerment and resilience boosting strategies could better prepare the new generations to react adequately to climate extremes and make the best of their inborn and acquired capabilities.</p

Teachers’ digital competences in the first educational policy responses to the COVID-19 crisis in four countries

With the sudden widespread closure of schools since February-March 2020 due to the physical distancing measures associated with the COVID-19 pandemic, the digital competences became a focus of attention, being of central importance to the swift and equitable transition to the various forms of emergency remote teaching implemented throughout the world as a strategy to insure continuity in education. This almost instantaneous mass shift to teaching online has made transparent great disparities in how digital competences – particularly those of teachers - were conceptualized, taught and assessed within various educational programs. We present a comparative analysis of the approaches to teachers’ learning and professional development that state and non-state actors in four Central and East European countries have articulated in the first months of COVID-19 related lockdown. We take a Critical Frame Analysis approach to exploring the roles played by state and non-state actors in the four countries in conceptually framing the relationship between the digital competences required in emergency remote teaching and teachers’ learning and professional development at the beginning of the COVID-19 crisis. It is suggested that the educational policy debate at the beginning of the crisis rendered visible: a) that this massive sudden shift required understanding digitalization as a complex multifaceted process requiring levels of digital and pedagogical competence teachers were unlikely to have previously developed; b) that addressing these issues through short-term interventions would only exacerbate the risk of ignoring arising equity issues; c) that situating emergency measures in the context of potential medium and long-term developments could open opportunities to explore mainstreaming the digitalization of education and promoting blended learning, as well as offer a better perspective on issues of digital poverty and the inequitable impact of not addressing it adequately will have in the futur