Impactul pandemiei COVID-19 asupra screening-ului cancerului colorectal

Nicolae Anestiadi Department of Surgery no. 1, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Colorectal cancer (CRC) is the third type of cancer globally diagnosed. Detecting of the early stages would reduce mortality. Since the onset of COVID-19, medical resources have been redirected, resulting in a sharp decline in CRC screening. Objective of the study. Presentation of recent information on the impact of COVID-19 in the early detection of CRC. Material and Methods. Bibliographic sources from the Medline, PubMed, Google Academic databases for the years 2019 – 2021 were used to study the effects of the COVID-19 on the early detection of CRC. The search was perfomed by the following keywords: colorectal cancer, COVID-19, screening. Results. The processing of articles from online databases, in accordance with the search criteria, highlighted 63 works: 18 – dedicated to barriers in detecting of CRC, 11 – on the adaptation of screening methods, 14 – on open access colonoscopy, 12 – related to medical factors and 8 – to factors related to patients who blocked CRC screening. Thus, the negative effect of Covid-19 was determined by reducing the early diagnosis rate of CRC by 85%. The causes being: redistribution of medical and financial resources, limitation of endoscopic investigations, stopping of examinations and scheduled interventions. Conclusion. The COVID-19 has severaly disrupted CRC screening, and its adaptation requires the implementation of individualized screening strategies, more accessible and convenient options for patient compliance.Introducere. Cancerul colorectal (CCR) reprezintă al III -lea tip de neoplazie diagnosticată la nivel global. Depistarea stadiilor incipiente ar duce la reducerea mortalității. De la debutul COVID-19, resursele medicale au fost redirecționate, rezultând o scădere bruscă a screening-ului CCR. Scopul lucrării. Prezentarea informațiilor recente privind impactul COVID-19 în depistarea precoce a CCR. Material și Metode. Au fost utilizate sursele bibliografice din bazele de date Medline, PubMed, Google Academic, din perioada anilor 2019-2021, pentru a studia efectele pandemiei COVID-19 asupra depistării precoce a CCR. Căutarea a fost efectuată după următoarele cuvinte-cheie: cancer colorectal, COVID-19, screening. Rezultate. Prelucrarea articolelor din bazele de date on-line, în concordanță cu criteriile de căutare, au evidențiat 63 de lucrări: 18 – dedicate barierelor în depistarea CCR, 11 – referitoare la adaptarea metodelor de screening, 14 – privind colonoscopia cu acces deschis, 12 – referitoare la factorii medicali și 8 – la factorii legați de pacienți care au blocat screening-ul CCR. Astfel, s-a determinat efectul negativ al COVID-19, prin reducerea ratei de diagnosticare în stadii precoce a CCR cu 85%. Cauzele fiind: redistribuirea resurselor medicale și financiare, limitarea investigațiilor endoscopice, anularea examinărilor și a intervențiilor programate. Concluzii. Pandemia COVID-19 a perturbat major screening-ul CCR, iar adaptarea acestuia necesită implementarea unor strategii individualizate de screening, opțiuni mai accesibile și convenabile pentru complianța pacienților

Financial management of a treated case of polytrauma with abdominal injury in the medically insured

Şcoala de Management în Sănătate Publucă USMF „Nicolae Testemiţanu”Along with the significant clinical problems, polytraumatized patients represent an important financial burden for the health care system, especially for the tertiary Trauma Surgery centers. The expenses and incomes of a hospital depending on the complexity of the treated cases are very important in the aspect of paying modalities for the medical institution as well as to compare the expenses between the hospitals. Upon the experience of treating a representative group of polytraumatized patients with abdominal injury in a specialized institution the author analyses the veridical costs of a treated polytrauma case and compares them with the financial allocations of the medical insurance company for each treated case. In conclusion, changes in order to improve the hospital financing according to the case complexity is proposed, measures that should improve the quality of the medical service. Paralel cu problemele clinice enorme ce le implică, pacienţii cu politraumatisme severe reprezintă şi un factor financiar relevant în sistemul de sănătate, în special pentru centrele terţiare în Chirurgia Traumei. Costurile şi veniturile unui anumit spital în funcţie de complexitatea cazurilor tratate are implicaţii uriaşe, atât la nivelul modalităţilor de plată către instituţiile medicale, cât şi a comparării costurilor între spitale. În baza experienţei în tratamentul unui lot reprezentativ de politraumatizaţi cu componentă abdominală într-un centru specializat, se prezintă o analiză a datelor privind cheltuielile reale pentru rezolvarea politraumatismului, ultimele fiind comparate cu resursele financiare alocate de CNAM pentru fiecare caz tratat. În concluzie se propun remanieri referitoare la perfectarea sistemului de finanţare a spitalelor în funcţie de complexitatea cazului, care va spori calitatea serviciilor de îngrijiri medicale integral de care va beneficia pacientul

„Damage Control” în traumatismele abdominale: concept şi principii generale

Damage control (DC) este bine defi nit ca un procedeu potenţial de salvare a unui grup selectat de pacienţi traumatizaţi critici. La aceşti pacienţi „triada letală”: hipotermia, acidoza şi coagulopatia este prezentată ca un cerc vicios, care marchează limita capacităţii pacientului de a face faţă consecinţelor fi ziologice ale traumatismului. Principiile DC au condus la ameliorarea supravieţuirii pacienţilor şi oprirea hemoragiei până la istovirea fi ziologică a pacientului, care ar putea fi supus unei intervenţii chirurgicale pentru rezolvarea defi - nitivă a leziunilor. Deşi morbiditatea a rămas ridicată, este acceptabilă în cazul în care se tinde la ameliorarea ratei de supravieţuire. Există cinci etape critice de luare a deciziilor în favoarea DC: I – selectarea pacienţilor, precum şi decizia de a efectua DC; II – laparotomia exploratorie şi reevaluarea intraoperatorie; III – restabilirea fi ziologică în departamentul terapie intensivă; IV – revenirea în sala de operaţie pentru manevre defi nitive; V – închiderea/reconstrucţia peretelui abdominal. Scopul acestui articol este de a revizui sursele literare privitor la fi ziologia componentelor „triadei letale”, cu identifi carea principiilor damage control la pacienţii cu traumatisme abdominale, defi nirea momentului reoperaţiei şi a fi ziopatologiei sindromului de compartiment abdominal, ca complicaţie a DC

Adezivul glutar-albuminic în leziunile traumatice ale ficatului: eficacitate şi histopatologie (studiu experimental)

Autorii descriu studiul experimental al principiilor de aplicare şi efectele unei metode noi de hemostază în leziunile traumatice ale fi catului, utilizând adezivul biologic tisular glutar-albuminic necomercial. Rezultatele preliminare obţinute demonstrează o efi cacitate înaltă de hemo- şi bilistază a adezivului şi particularităţile proceselor reparative ale ţesutului hepatic în dinamică

Polytrauma: concept and definitions

Catedra Chirurgie nr. 1 “Nicolae Anestiadi”, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Bazându-se pe datele recente din literatură, autorii trec în revistă unele concepţii şi noţiuni referitoare politraumatismelor. În referat sunt elucidate problemele privind interpretarea variată a noţiunii „leziune”, care necesită nu numai crearea unui sistem unic de apreciere a gravităţii traumatismului, ci şi definirea „traumatismului asociat”. Autorii prezintă diverse clasificări ale politraumatismelor conform principiilor clinico-anatomice, precum şi a perioadelor evolutive ale bolii traumatice etc. Aceste repere pun în evidenţă problemele în diagnosticul leziunilor şi elaborarea tacticii medico-chirurgicale optimale în tratamentul bolnavilor cu ploitraumatisme.The authors present the literature review the up-to-date concept and definitions of polytrauma. The interpretation of “injury” definition is discussed, fact that requires a unique system of injury severity appreciation, as well as the definition of “associated trauma”. The authors present different classifications of polytrauma according to the clinical and anatomical principles, as well as the trauma evolution periods. These data highlight the injury diagnostic difficulties and the optimal treatment tactics in polytrauma patients

Abdominal injuries in Polytrauma patients – modern trends

Şcoala de Management în Sănătate Publucă USMF „Nicolae Testemiţanu”The article highlights the medical and social issues in polytrauma due to the increased incidence leading to increased morbidity, mortality and handicap in this group of patients. The importance of abdominal injury in polytrauma is determined by diagnostic and management difficulties conditioned by clinical and tactical particularities, the latest being related to polytrauma severity that enhances the abdominal symptoms. The author highlights the necessity of a concept development regarding the definition of associated trauma, an objective standardized system to appreciate the injury severity, as well as state statistics for this type of lesions that could facilitate data interpretation for scientific reasons, allowing comparative analysis of management results in this group of patients. The author arguments the necessity for revision and updating of clinical protocols as well as revision of the required financial resources for the treatments of a single polytraumatized patient. În articol se elucidează problemele medico-sociale în politraumatisme, care înglobează incidenţa crescută a acestora şi conduc inevitabil la creşterea morbidităţii, mortalităţii şi invalidizării. Actualitatea problemei politraumatismelor cu componentă abdominală este determinată şi de dificultăţile de diagnosticare şi management, legate de particularităţile clinice şi tactice, ultimile fiind condiţionate de gravitatea politraumatismului, care potenţează sau denaturează simptomatologia abdominală. Autorul subliniază necesitatea elaborării unei concepţii ferme referitor la noţiunea de traumatism asociat, a unui sistem obiectiv unic în aprecierea atât a severităţii leziunii, cât şi a statisticii de stat în acest tip de leziuni, care ar facilita interpretarea datelor cercetărilor ştiinţifice, făcând posibile analizele comparative ale rezultatelor managementului acestor politraumatizaţi. De aici ar deriva şi imperativul revizuirii şi reactualizării protocoalelor clinice şi calculelor resurselor financiare alocate de Compania Naţională de Asigurări în Sănătate pentru cazul tratat în politraumatism

Morbidity of non-therapeutic operations for penetrating abdominal trauma

Catedra Chirurgie N1 „Nicolae Anestiadi” USMF „Nicolae Testemiţanu”A retrospective study was started to evaluate morbidity associated with non-therapeutic operations for penetrating abdominal trauma. During a 56 months period, 204 operations were performed for penetrating abdominal injuries. Of these operations 66 (32,3%) were non-therapeutic. Complications were noted in half of patients and included: atelectasis – 4,5%, pneumonia – 3%, deep space infection – 4 ,5%, surgical wound infection – 1,5%, prolonged ileus – 7,6%, small bowel obstruction – 1,5%, delirium – 10,6% and others. The average hospital stay for uncomplicated non-therapeutic operations was 6,2±0,33 days, and for those with complications 9,4±0,83 days (p<0,01). We conclude that non-therapeutic operations for penetrating trauma are associated with significant morbidity. Even minor complications significantly increase the length of stay. A fost demarat un studiu retrospectiv pentru evaluarea complicaţiilor intervenţiilor non-terapeutice pentru plăgi abdominale penetrante. Pe parcursul a 56 luni au fost efectuate 204 laparotomii pentru plăgi abdominale. Dintre ele 66 (32,3%) au fost laparotomii non-terapeutice. Incidente nefaste au fost notate la jumătate dintre ei. Printre ele se regăsesc: atelectazii pulmonare – 4,5%, pneumonie – 3%, colecţii intraabdominale – 4,5%, supuraţii parietale – 1,5%. ileus postoperator – 7,6%, ocluzie intestinală aderenţială – 1,5%, psihoze – 10,6% etc. Durata medie de spitalizare în cazul intervenţiilor cu evoluţie necomplicată este de 6,2±0,33, iar la prezenţa complicaţiilor – 9,4±0,83 zile (p<0,01). Concluzii. Laparotomia non-terapeutică în traumatismul abdominal deschis determină o rată mare de complicaţii. Chiar dacă în mare parte sunt minore determină sporire semnificativă a duratei de spitalizare

Leiomyomas and gastrointestinal stromal tumors of the small bowel – rare causes of gastrointestinal bleeding (literature review, case reports)

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica MoldovaRezumat. Introducere. Tumorile intestinului subțire complicate cu hemoragie sunt o provocare grea pentru medicină. Dificultatea constă în acces anevoios și absența unei manifestări tipice, acestea duc la avansarea tumorii, cu o rată mare de deces. Astfel, de cele mai dese ori, primele manifestări ale bolii sunt complicațiile tumorii: ocluzia intestinală, hemoragia digestivă, perforația de organ cavitar. Iată de ce, în ultimii ani, s-a pus un accent deosebit pe metodele de diagnostic. Material şi metode. Prezentăm trei cazuri clinice cu tumori ale intestinului subţire (2 leiomioame duodenale şi o tumoră stromală gastrointestinală, la nivel de ileon), complicate cu hemoragie digestivă obscură, care pun probleme de diagnostic și de tactică, datorită situării specifice într-o zonă inaccesibilă metodelor imagistice și endoscopice de rutină. Pentru sistematizarea informaţiei, am utilizat baza de date PubMed, unde au fost găsiți câțiva algoritmi de diagnostic și tratament contemporani. Căutarea s-a efectuat după cuvintele cheie „obscure gastrointestinal bleeding“, „duodenal leiomyomas“, şi „gastrointestinal stromal tumor“. Concluzii. Leiomiomul și tumora stromală gastrointestinală sunt două cele mai frecvente tumori ale intestinului subțire, implicate în apariția hemoragiei obscure și produc mari dificultăți de diagnostic în evaluarea de rutină a sursei de sângerare, fapt confirmat și în cazurile clinice prezentate. Capsula endoscopică, enteroscopia cu dublu balon și angiografia intervenționistă cu substracție digitală reprezintă metode contemporane, care ușurează diagnosticul hemoragiilor digestive, acestea fiind utilizate și pentru stoparea hemoragiei.Abstract. Introduction. Small bowel tumors complicated by hemorrhage are a hard medical challenge. The challenge consists in the difficult access and the lack of typical manifestations, this leads to tumor progression, with a high death rate. Thus, most often the first manifestations of the disease are the tumor complications, such as: intestinal obstruction, gastrointestinal neoplasbleeding, and hollow organ perforations. That is why in the recent years a particular emphasis has been placed on the diagnostic methods. Material and methods. We present three clinical cases with tumors of the small intestine (2 duodenal leiomyomas and a stromal gastrointestinal tumor of the ileum) complicated with obscure gastrointestinal bleeding that raise issues of diagnosis and tactics because of the specific localization in an area inaccessible for the routine imaging and endoscopic methods. To systematize the information, we used the PubMed database, where several contemporary algorithms for diagnosis and treatment were found. The research was conducted after the keywords “obscure gastrointestinal bleeding”, “duodenal leiomyomas”, and “gastrointestinal stromal tumor”. Conclusions. Leiomyomas and gastrointestinal stromal tumors are the two most common tumors of the small intestine, implicated in the development of obscure bleeding, which cause great diagnostic difficulties in the routine evaluation of the source of bleeding, as confirmed in the presented clinical cases. Capsule endoscopy, double balloon enteroscopy and interventional angiography with digital subtraction are contemporary methods that facilitate the diagnosis of gastrointestinal bleedings, being also involved in stopping the bleeding

Textiloma: imagistic signs

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Catedra Chirurgie Nr.1 ”Nicolae Anestiadi”, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: Retained textile surgical meshes (TSM) which are left unintentionally in abdominal cavity are a problem despite precautions measures. Being qualified as major medical error, they are rarely reported. The natural evolution of condition is indistinct, whereas diagnosis and treatment are difficult. Purpose: To determine typical imagistic signs of textile surgical meshes with other surgical and non-surgical pathologies. Material and methods: During a 17 year period (2003-2020) nineteen patients with retained TSM were admitted in two Departments of Surgery. Males – 6, females – 13, with median age 32.8 (±3.1) years. Time to readmission after first surgery ranged from 5 days to 15 years. Imaging studies included abdominal radiography, ultrasound scan, and computed tomography. Results: Transabdominal ultrasound had shown a well-defined mass with a strong posterior shadow. Computed tomography revealed a well-defined “spongiform” mass with gas bubbles inside. Seventeen patients underwent repeated surgery with removing of surgical meshes and drainage of contaminated intra-abdominal collection, one – partial gastrectomy for suspected tumor, and one hysterectomy with bilateral anexectomy for bleeding. Conclusions: Retained textile surgical mesh should be considered as a possible diagnosis in any postoperative patient, who presents with signs of peritoneal infection or with abdominal mass. Repeated surgery is usually required for removing surgical meshes from abdominal cavity

Low grade and high grade appendiceal mucinous lesions

Catedra Chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi” şi Laboratorul de Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Moldova, Institutul de Medicină Urgentă, Secţia de Ginecologie Chirurgicală, Institutul Mamei şi CopiluluiIntroducere. Mucocelul apendicular reprezintă o patologie rară, care se poate prezenta printr-o varietate de semne clinice sau poate fi depistat incidental intraoperator. Mucocelul apendicular reprezintă o dilatare a apendicelui care se datorează acumulării intraluminale a substanței mucinoase și poate fi un proces atât benign, cât și malign. Incidența mucocelului apendicular este de 0.2-0.4% din apendicele vermiculare înlăturate și constituie 8% din toate tumorile apendicelui. Mucocelul apendicular în 10-15% din cazuri poate progresa spre pseudomixom peritoneal, care are un impact major asupra rezultatelor tratamentului și supraviețuire. Pseudomixomul peritoneal are o incidență estimată de un caz la un milion pe an. Nu există, totuși, o statistică relevantă privind frecvența evoluării leziunilor mucinoase ale apendicelui spre pseudomixom. Scopul acestui studiu este de a analiza rezultatele proprii ale tratamentului mucocelului apendicular. Materiale și metode. În studiu au fost incluși 22 de pacienți din trei instituții. Din grupul total 10 pacienți (45,45%) au fost diagnosticați primar sau au dezvoltat pe parcurs pseudomixom peritoneal, dintre care nouă cu neoplasme mucinoase cu potențial malign sporit. Rezultate. Durata medie dintre diagnosticarea leziunii mucinoase primare și dezvoltarea pseudomixomului peritoneal a constituit 75±24.77 luni. Au decedat 4 pacienț din lotul cu neoplasme mucinoase cu potențal malign sporit. Concluzii. Datele obținute arată o diferență statistic semnificativă a duratei supraviețuirii și a apariției pseudomixomului peritoneal în funcție de tipul histologic al neoplasmelor apendiculare mucinoase, fiind mai frecvente în cazul leziunilor mucinoase cu potențial malign sporit.Appendiceal mucocele is a rare entity that can present with a variety of clinical symptoms or occur as an incidental surgical finding. Appendiceal mucocele is a dilatation of the appendix as a result of intraluminal accumulation of the mucoid substance. It may be a benign or malignant process. The incidence is 0.2%-0.4% of all appendectomied specimens and 8% of appendiceal tumors. Around 10%–15% of mucoceles progress to pseudomyxoma peritonei, changing completely the outcome. Pseudomyxoma peritonei is a rare disease with an estimated incidence of 1 per million per year, and is thought to originate usually from an appendiceal mucinous epithelial neoplasm. However it is not known exactly how often these neoplasms lead to pseudomyxoma peritonei. The aim of this study was to analyze the own treatment results of these pathologies. Materials and methods. Twenty two patients from three institutions were included in the study. Ten patients (45,45%) were primarily diagnosed or subsequently developed pseudomyxoma peritonei, nine of them had high grade appendiceal mucinous neoplasms. Results. The median time between diagnosis of the primary neoplasm and pseudomyxoma peritonei development was 75 months. Four patients died from the high grade appendiceal mucinous neoplasms group. Conclusions. The obtained data show a statistically significant difference of the survival time and of the development of pseudomyxoma peritonei depending on the histological type of the appendiceal mucinous lesions, and the latter is more frequent in case of high grade appendiceal mucinous neoplasms