Complex cardiac malformation associated with pulmonary hypertension. Surgical treatment

Spitalul Clinic Republican “Timofei Moșneaga”, Secția Chirurgia Malformațiilor cardiace congenitale, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Malformații cardiace congenitale (MCC) complexe cu șuntare intracardiacă, sunt asociate cu hipertensiune pulmonară (HTP) severă. Iar în lipsa tratamentului chirurgical pot dezvolta rapid Sindromul Eisenmeger. Scopul studiului: Analiza experienței tratamentului chirurgical al anomaliilor MCC complexe. Materiale și metode: În secția chirurgia MCC a SCR din anii 2015 pînă în 2018 au fost operați 51 copii. Grupul de patologii incluse în studiu au fost: Canal atrioventriclar coplet (CAVC) - 30(58,8%) pacienți, Ventricol drept cu cale dubla de iesire (VDCDE)-11(21,5%), Ventricol Unic (VU) - 8(15,%) și Transpoziția de vase magistrale cu DSV (TVM+DSV) - 2(3,9%). Rezultate: Tratamentul chirurgical a inclus corecție etapizată, prima operație fiind cea paleativă “banding de AP” și apoi corecția radicală. Au fost supuși tratamentului chirurgical pe etape 25 (49%), iar corecție radical au suportat din prima 26(51%). Toți copiii cu media PSVD = 54,5mmHg în preoperator. Complicațiile postoperatorii: Pneumonie în 27 cazuri (52,9%), pleurezii în 7 cazuri (13,7%), bloc AV gr.III-2 cazuri. Iar 5(9,8%) cazuri soldate cu deces. Concluzii: Rezultatele operațiilor sunt în strînsă corelație cu vîrsta bolnavului, greutatea acestuia, dereglările hemodinamice, gradul de HTAP și fonul clinic general. Bandingul arterei pulmonare este o metodă cu risc relativ sporit (mortalitate de 5,8%), dar este etapă importantă în managementul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă progresivă, hipotrofie şi anomalii asociate. În grupul cu MCC complexe mortalitatea a fost de 9,8%(5 copii) cu toții fiind sub 6kg și vîrsta medie de 4,1l.Introduction: Complex congenital cardiac malformations with intracardiac shunt are associated with advanced of the surgical can rapidly develop Eisenmeger s syndrome. The purpose of the study: was to analyze the experience of surgical treatment of complex congenital heart abnormalities. Materials and Methods: 51 children were operated in the CCM section of SCR in the years 2015 to 2018.The group of pathologies included in the study were: Atrioventricular septal defect (AV-canal)-30 patients, Double Outlet Right Ventricle (DORV)-11 patients, Single Ventricle (SV) - 8 patients, and Transposition of the Great Arteries (TGA) associated with ventricular septal defect-2 patients. Results: Surgical treatment included correction in stages, first was palliative operation ”PA banding” and then radical correction. Twenty-five patients were surgically staget, and 26 patients underwend primary-correction. All children with PSVD mean=54,5mmHg (pressure) in preoperative time. Postoperative complications: Pneumonia in 27 cases (52,9%), pleurisy in 7 cases(13,7%), A-V block in 2 cases and 5 cases(9,8%) of death. Conclusion: The results of the operations are closely correlated with the patient s age, body weight, hemodynamic disturbances, grade of pulmonary hypertension, and general clinical condition. Pulmonary artery banding is a relatively high risk method (5,8% mortality), but is au important step in the managements of patients with progressive heart failure, hypertrophy and associated abnormalities. In the group with complex congenital malformations the mortality was 9,8%,all being below 6kg and the mean age of 4,1 years

Event-driven management algorithm of an Engineering documents circulation system

Development methodology of an engineering documents circulation system in the design company is reviewed. Discrete event-driven automatic models using description algorithms of project management is offered. Petri net use for dynamic design of projects is offered

Strategies to preserve autologous blood in patients operated on heart under extracorporeal circulation

Departamentul Chirurgie Cardiacă, IMSP Spitalul Clinic Republican, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Atât chirurgie cardiaca cît si caracteristicile tehnice ale circulație extracorporală (CEC) necesita transfuzie de sânge de la donatori, care implică o serie de riscuri pentru pacienți. Scop. explorarea posibilităților de reducere a volumului de transfuzii sângelui homolog, la diferite grupe de vârstă de pacienți care necesită intervenții chirurgicale cardiace. Materiale și metode. Primul lot de studiu a inclus 250 de copii (131 băieți, 119 fete), cu greutatea mai mică de 10 kg (10 .45 ± 3.15) și 1,4 ± 0.7 ani - vârsta medie, cu vicii cardiace congenitale, care au suportat intevenții chirurgicale în condiţii de CEC. În cadrul lotului II, au fost incluși 223 adulți (122 barbati, 101 femei) cu vicii cardiace dobândite, operați în condiții de CEC. Rezultate. La toti copii a fost utilizat metoda de restituire a volumului de umplere cu sânge propriu a pacienților, datorit acestei metode a fost recuperate până 45 % din “priming” . În primul lot de studiu nu a fost nevoie de hemostaza chirurgicală repetată. Pierderea de sânge a reprezentat 6,2 ml / kg / 24h. Transfuzie postoperatorie de sânge homolog (masa eritrocitara) au necesitat 73 de copii, 48,66% din întregul grup. În grupul II au necesitat hemostaza chirurgicală repetată 5 pacienți. Letalitatea a fost de 1,8%(4 pacienți). Concluzii. Minimalizarea perderilor, restituirea primingului cu sânge autolog,utilizarea “ Cell saver “, ultrafiltrare și autotransfuzia intraoperatorie ar putea diminua necesitatea de transfuzie de sânge homolog la pacienții cu intervenții chirurgicale pe cord deschis.Introduction. Both severity of cardiac surgery and technical features of extracorporeal circulation (CEC) circuit demands blood transfusion from donors, which involves a number of risks for the patient. Purpose. To explore the possibilities of reducing the volume of homologous blood transfusion in different age groups of cardiac surgery patients. Material and methods. The study group I included 250 children (131 boys, 119 girls) weighting less than 10kg (10 .45 ± 3.15) and 1.4 ± 0.7 years average age with congenital heart disease, operated on heart under CPB. In group II patients were included 223 adults (122 men, 101women) with acquired heart disease, operated under CPB conditions. Results. No hospital lethality occurred in 1st group and no surgical hemostasis was performed. Blood loss accounted 6.2 ml/kg /24h. Postoperative transfusion of homologous blood (erythrocyte mass) were needed in 73 children, which consists only 48,66% of whole group. Retrograde autologus blood priming was used with recuperation till 45 “ of priming.In 2nd group surgical hemostasis demanded 5 patients. Lethality was 1,8% (4 patients). Conclusions. Priming minimalisation and autologous blood priming, Cell Saver usage, ultrafiltration, preand intraoperative auto transfusion could diminish the necessity of homologous blood transfusion in cardiac surgery patients

Surgical treatment for aortic coarctation and associated anomalies

Departamentul Cardiochirurgie, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul studiului a fost analiza experienţei de mai mult de 20 ani (1991-2014) a unui singur centru în chirurgia coarctaţiei de aortă (CA). Material şi metode: Două sute şaizeci şi doi pacienţi au fost supuşi intervenţiei pentru CA: 49 sugari, 175 copii şi 38 adulţi. Leziuni asociate au fost găsite la 194 (74%) pacienţi. Rezultate: S-au înregistrat 10 (3,8%) decese intraspitaliceşti. La supravegherea de durată s-a înregistrat un deces cauzat de proceduri chirurgicale simultane. Re-coarctația s-a dezvoltat la 19 supravieţuitori de durată din grupul pediatric (7,25%), proceduri chirurgicale simultane au fost executate în 54 cazuri. Cinci adulți (1,9%) din supravieţuitorii de durată au fost operaţi pentru anevrismele anastomozelor. Concluzii: Frecvenţa anomaliilor asociate cu CA este de aproximativ 74%. Operaţiile precoce în CA pot salva viaţa copiilor şi preveni complicaţiile la distanţă. Pacienţii cu anomalii asociate necesită un monitoring sistematic din partea cardiologului şi cardiochirurgului pentru depistarea precoce şi corecția complicaţiilor în curs de dezvoltare. CA în perioda adultă este uneori asociată cu patologii cardiovasculare adiţionale, care necesită intervenţii.The aim of study was the retrospective analysis of single center experience in surgery for aortic coarctation (AC) over a period of 20 years (1991-2013). Material and methods: Two hundred sixty two patients underwent surgery for AC: 49 infants, 175 children and 38 adults. Associated lesions were found in 194 (74%) patients. Results: There were 10 (3.8%) hospital deaths. During the follow-up there was one late death after simultaneous surgical procedures. Re-coarctation occurred in 19 late survivors of the pediatric group (7.25%); simultaneous surgical procedures were performed in 54 cases. Five adults (1.9%) late survivors were operated on for false aneurisms of anastomosis. Conclusions: The frequency of associated anomalies in AC is about 74%. Early operations in case of AC can save the life of child and prevent the development of long-term complications. Patients with associated anomalies require regular monitoring by a cardiologist and cardiac surgeon for early detection and correction of developing complications. AC in the adulthood is sometimes associated with additional cardiovascular pathologies that require intervention

Возможности выявления и коррекции сниженной вариабельности ритма сердца у больных ишемической болезнью сердца в сочетании с депрессиями в условиях кардиологического отделения

 Aim. To identify the presence and the correction method of decreased heart rate variability (HRV) in patients with chronic coronary artery disease (CAD) and comorbid depressive disorders (DD).Materials and methods. 79 patients with CAD (with class II–III angina pectoris and myocardial infarction that occurred more than 6 months ago) were divided into two groups. The first group included 50 CAD patients with depression, and the second – 29 CAD patients without depression. 17  patients received agomelatine (1st subgroup), 12 patients received fluvoxamine and fluoxetine (2nd subgroup), and 21 patients refused to take antidepressants (3rd subgroup). Initially and after 6 months, the HRV parameters were evaluated using the SCHILLER MT-200 Holter-ECG apparatus (Switzerland).Results. A significant decrease in HRV was revealed in the patients with depression compared to the patients without it: SDNN (96 [83; 117] ms vs. 110 [98; 127] ms; p = 0.02), SDANN (80.5 [67; 94] ms vs. 91 [79; 102] ms; p = 0.03), SDNNindex (46.5 [38; 56] ms vs. 55 [48; 66] ms; p = 0.006), rMSSD (29 [23; 38] ms vs. 33 [29; 45] ms; p = 0.04), pNN50% (3.9 [2.4; 5,7] vs. 5.7 [2.9; 12.6]; p = 0.03). Initially, the 1st, 2nd, and 3rd subgroups did not differ in all HRV parameters. Against the background of antidepressant therapy, there  were significant differences between the 2nd and 3rd subgroups in SDNN  (110 [96; 140] ms vs. 85.5 [75; 103] ms; p = 0.008), SDANN (93.7 ± 22.9 ms vs. 72.7 ± 21.4 ms; p = 0.02), SDNNindex (55.8 ± 16.4 ms vs. 42.4 ± 10.8 ms; p = 0.01) and pNN50% (7.8 ± 6.7 vs. 3.6 ± 1.8; p = 0.02), as well as between the 1st and 3rd subgroups (SDANN (93.6 ± 28.5 ms vs. 72.7 ± 21.4 ms; p = 0.03), rMSSD (36.5 [28.5; 51] ms vs. 26.5 [25; 32] ms; p = 0.02)).Conclusion. In patients with CAD with comorbid DD, significant impairment of heart rhythm regulation occurs due to a pronounced decrease in HRV, which can seriously affect the course and prognosis of CAD. Prescribing modern antidepressants can be used as a method of correcting autonomic  dysfunction in patients with CAD with comorbid depression.  Цель. Выявить наличие и способ коррекции сниженной вариабельности ритма сердца (ВРС) у больных c хронической ишемической болезнью сердца (ИБС) в  сочетании с депрессивными расстройствами (ДР).Материалы и методы. Больные с ИБС (n = 79, со стенокардией напряжения II–III функциональных классов и  перенесенным инфарктом миокарда давностью более 6  мес), распределены на две группы: 50 больных ИБС с депрессивными расстройствами (первая группа) и 29 больных ИБС без депрессивной симптоматики (вторая группа). Антидепрессант агомелатин получали 17 больных  (1-я подгруппа), 12 больных – флувоксамин, флуоксетин (2-я  подгруппа). От приема антидепрессантов отказался 21  больной (3-я подгруппа). Исходно и через 6 мес проведена оценка параметров ВРС с помощью аппарата SCHILLER MT-200 HolterECG (Швейцария).Результаты. У пациентов с депрессией в сравнении с  пациентами без нее выявлено значимое снижение ВРС: SDNN (96 [83; 117] мс vs 110 [98; 127] мс, р = 0,02), SDANN (80,5 [67; 94] мс vs 91 [79; 102] мс, р = 0,03), SDNNindx (46,5 [38; 56] мс vs 55 [48; 66] мс, p = 0,006), rMSSD (29 [23; 38] мс vs 33 [29; 45] мс, p = 0,04), pNN50% (3,9 [2,4; 5,7] vs 5,7 [2,9; 12,6], р = 0,03). Исходно 1, 2, 3-я подгруппы по всем  параметрам ВРС не различались. На фоне терапии  антидепрессантами между 2-й и 3-й подгруппами появились существенные отличия по SDNN (110 [96; 140] мс vs 85,5 [75;  103] мс, р = 0,008), SDANN (93,7 ± 22,9 мс vs 72,7 ± 21,4 мс, р = 0,02), SDNNindx (55,8 ± 16,4 мс vs 42,4 ± 10,8 мс, р = 0,01) и pNN50% (7,8 ± 6,7 vs 3,6 ± 1,8, р = 0,02), а также между 1-й и 3-й подгруппами (SDANN 93,6 ± 28,5 мс vs 72,7 ± 21,4 мс, р = 0,03), rMSSD (36,5 [28,5; 51] мс vs 26,5 [25; 32] мс, p = 0,02)).Заключение. У больных ИБС при наличии ДР возникает  серьезное нарушение регуляции сердечного ритма  вследствие выраженного снижения показателей ВРС, что  может серьезно повлиять на течение и прогноз коронарной болезни. Назначение современных антидепрессантов  можно использовать в качестве способа коррекции вегетативной дисфункции у больных ИБС в сочетании с  депрессией.