Endoscopic plasty in children with esophagieal strictures

Secția Endoscopie, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Tratamentul endoluminal al stricturii esofagiene sub control vizual cu balonașul si/sau bujii devine tot mai des o metoda de elecție. Material și metode: Lotul de 30 copii diagnosticați cu strictură esofagiană, vârsta cuprinsă între 2 luni și 17 ani spitalizați în clinica de chirurgie pediatrică. Examenul radiologic barietat a relevat dilatarea suprastenotică. Endoscopic: constatarea micșorării lumenului esofagian. Din anamneză: la 8 (26,6%) pacienți strictura a fost dictată de starea de esofagolpastie după atrezie de esofag, doi pacienți (6,6%) – aveau achalazie, unul (3,3%) – hernie axială transgastrică complicată cu stenoză. La 19 (63,3%) pacienți stricturile s-au dezvoltat ca rezultat al ingerării de substanțe și obiecte chimic agresive. Procedura de dilatare se efectua sub anestezie generală. Manipulările se monitorizau vizual. S-au folosit 2 tipuri de dilatatoare: balonașe și bujii Savary-Gilliard. Tratamentul endoluminal consta din sesiuni cu întrerupere de 1-3 zile între ședințe. Rezultate: Rezultatul pozitiv: dimensiunile aperturii locului stricturat atingea mărimea corespunzătoare vârstei copilului. Durata curei de tratament: 1 an – 1an și jumătate. Evoluție favorabilă - 66,6% pacienți. 20% cazuri sunt în tratament. La 3 (10%) procedura de dilatare s-a complicat cu perforații. Doi dintre pacienții cu perforație peste trei luni s-au reîntors la ședințele de dilatare endoluminală. Tratament chirurgical al perorației a suportat un pacient. Concluzii: Dilatarea endoscopică de restabilire endoluminală a lumenului esofagian este o metodă efectivă, puțin agresivă, micșorează invalidizarea.Background: The endoluminal treatment of esophageal strictures under the visual control with balloon and / or bouges is becoming more and more a method of choice. Methods and materials: The group of 30 children diagnosed with esophageal stricture, were hospitalized in the pediatric surgery clinic. Endoscopic findings: a decrease in the esophageal lumen. From anamnesis: in 8 (26.6%) patients stricture was determined by esophagoplasty status for esophagus atresia, two patients (6.6%) had achalasia, one (3.3%) - transgastric axillary hernia complicated with stenosis. In 19 (63.3%) patients, strictures developed as a result of the ingestion of chemically aggressive substances and objects. The dilation procedure was performed under general anesthesia. Manipulations were visually controlled. Two types of dilators were used: Savary-Gilliard bouges and balloons. Endoluminal treatment consists of sessions with interruption of 1-3 days between procedures. Results: The positive result: the size of the aperture of the trimmed place was corresponding to the child's age. Duration of treatment: one year - one and a half. Favorable development was in 66.6% of patients. 20% of cases are still under the treatment. At 3 (10%) the expansion procedure was complicated by perforations. Two patients with perforation over three months returned to the endoluminal dilation session. Surgical treatment of perforation underwent one patient. Conclusion: The endoscopic dilatation for the purpose of restoring of the esophageal lumen is an effective, less aggressive method that decreases disability

Achievements to 40 years of pediatric endoscopy in Moldova

Secția Endoscopie, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Chișinau, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Dezvoltarea pediatriei moderne este de neconceput fără aportul endoscopiei. Material și metode: Studiul include 152300 investigații diagnostice, 6280(4%) curative, efectuate în 39 ani de activitate a secției endoscopie. Rezultate: În durerea abdominală la 3% pacienți s-a constatat patologie chirurgicală a tractului digestiv superior (TDS), 5% - patologie eroziv-ulceroasă. În sindromul de eructații, vomă la sugari, 23% prezentau anomalii de dezvoltare a TDS. Din 590 pacienți cu hemoragii digestive, la 97% s-a stabilit sursa: din TDS - din mucoasă la sugari (22%), din varice esofagiene (23%), din polipi și tumori (5%), din procese eroziv-ulceroase (5%); din tractul digestiv inferior (TDI), polipi și polipoze (17%), hemoroizi (4%), mucoasă macerată în prolabări a mucoasei rectale (8%). La 1,5% adresări a pacientilor cu ingerări de substanțe chimic agresive si corpi străini, 13% din ei au făcut stenoză esofagiană. Endoscopia cailor respiratorii inferioare - 72% (11% - procese inflamatorii trenante). Manipulări endoscopice miniminvazive: polipectomii TDS - 53 (0,8%), TDI – 393 (6,3%). Hemostază în TDS – 24 (0,3%). Instalarea sondei TDS - 679 (10,95%). Dilatări stricturi esofagiene – 1213 (19,5%); aplicarea gastrostomei percutane - 3(0,04%). Extragere corpi străini: TDS – 2256 (36,3%), TDI - 32 (0,5%), căile respiratorii inferioare - 1520 (24,5%), căile urogenitale – 27 (0,4%). Concluzii: Analiza activității secției de endoscopie pediatrică demonstrează, că un spital pediatric polivalent necesită toate metodele endoscopiei contemporane, inclusiv tratamentul miniminvaziv.Introduction: The development of modern pediatrics is inconceivable without endoscopy. Material and Methods: The study includes 152300 diagnostic investigations, 6280(4%) curative, performed in 39 years of endoscopy activity. Results: In abdominal pain in 3% of patients there was surgical problem in upper digestive tract (UDT), 5% erosive-ulcerative pathology. In eructation syndrome, vomiting in infants 23% had abnormalities of UDT development. Of 590 patients with digestive hemorrhages, in 97% the source was found: from UDT, mucosa in infants (22%), esophageal varices (23%), polyps and tumors (5%), erosive ulcerative processes (5%); of the lower digestive tract (LDT), polyps and polyposis (17%), hemorrhoids (4%), macerated mucous prolapses (8%). 1.5% addressing with aggressive chemicals,. 13% of them developed esophageal stenosis. Lower respiratory endoscopy - 72% (11% - monotonous (tremendous) inflammatory processes). Minimally invasive endoscopic manipulation: UDT - 53 polypectomes (0.8%), LDT – 393 (6.3%). Hemostasis at UDT – 24 (0.3%). UDT probe installing- 679 (10.95%). Dilation of esophageal strictures – 1213 (19.5%); application of percutaneous gastrostomy – 3 (0.04%). Foreign body extraction: UDT – 2256 (36.3%), LDT – 32 (0.5%), lower respiratory tract – 1520 (24.5%), urogenital tract - 27(0.4%). Conclusions: The analysis of the pediatric endoscopy activity demonstrates that a polyvalent pediatric hospital requires all the methods of contemporary endoscopy, including minimal invasive treatment

Endoscopic dilation in the treatment and profilaxy of esofagien strictures in newborns operated for esophagus atrezia

Endoscopie, Clinica Chirurgie, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Chișinău, Republica Moldova, S. C. Donica & Donica, Mangalia, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Restabilirea tranzitului esofagian după plastia chirurgicală esofagiană este subiect recunoscut. Material și metode: Studiul a cuprins 16 copii cu vârsta: două zile de la naștere și șase ani, spitalizați si operați de atrezie de esofag în clinica chirurgie pediatrică IMșiC în perioada 2012-2018. Dilatatoarele folosite: balonașe și bujii Savary-Gilliard. Rezultate: În perioada preoperatorie endoscopic a fost constatată discontinuitatea esofagului cu, sau fără, prezența fistulei esolaringo-traheală. Postoperator s-a remarcat: restrângerea segmentelor individuale ale esofagului și imposibilitatea consecutivă a depașirii stricturii cu endoscopul corespunzător dimensiunilor esofagului; bride mucosale; fire restante; corpi străini. Localizarea și extensia stricturii de la gingii, datorită tehnologiei operațiilor a fost unică la toți pacienții. Stricturile au avut următoarele dimensiuni de apertură: până la 9 mm– 3 copii, 6-7 mm – 8, 4-5 mm - 4 si 2 mm – un copil. La o sesiune pacienții au suportat 3-5 dilatări. Dinamică pozitivă s-a înregistrat la toți copiii. Concluzii: Endoscopia evaluează diferențiat rezultatele plastiei chirurgicale esofagiene, determină tratamentul endoluminal al stricturii anastomozei. Pacienții cu atrezie de esofag operați, necesită dispanserizare în primul an de viața, pentru depistarea posibililor complicații – stenoza anastomozei, incompetență joncțională, refluxul gastro-esofagian. Strictura anastomozei trebuie dilatată sub control vizual, urmată de dilatări de susținere, după necesitate.Introduction: Restoring esophageal transit after esophageal surgery is a recognized issue. Material and Methods: Study includes 16 children aged from two days to six years, operated for esophagus atresia during 2012-2018 years. Used dilators: balloons and Savary-Gillard bougies. Results: Endoscopy revealed discontinuity of the esophagus, the presence or not of eso-laryngo-tracheal fistula. It was noted: the restriction of the individual segments of the esophagus and the consequent impossibility to overpass stricture with the corresponding endoscope; mucous membranes; residual threads; foreign bodies. The location and extension of stinging from the gums due to the operation technology was unique in all patients. The stricture had the following aperture dimensions: up to 9 mm - 3 children, 6-7 mm - 8, 4-5 mm - 4 and 2 mm - one. At one session the patients underwent 3-5 dilations. Positive dynamics was recorded in all children. Conclusions: Endoscopy evaluates the results of surgical esophageal plasty, makes available the endoluminal treatment of anastomosis strictures. Patients with operated esophagus atresia require first-year dispanserization for detection of possible complications - anastomosis stenosis, junctional incompetence, gastro-esophageal reflux. Anastomotic strictures should be dilated under visual control, followed by maintaining dilations

Foreign bodies extraction in pediatric pulmonology: endoscopic equipment prioritization

Secția Endoscopie, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Chișinau, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Metodele de extragere a corpilor străini (CS) din căile respiratorii necesită o prioritizare în practica pediatrică. Material și metode: Studiul retrospectiv include 123 copii cu vârstele 11 luni−16 ani, internaţi în IMSP Institutul Mamei și Copilului în mod programat 81(65,8%) sau în stare de urgență 42(34,1%). Au fost folosite bronhoscopul rigid pediatric (“Karl Sorz”) sau videobronhoscopul flexibil (BF 3C 160 și BF 1TQ 170,“Olympus”). Cazurile clinice de maximă dificultate au fost rezolvate prin abordare mixtă. Rezultate: Extragerea CS prin videobronhoscopul flexibil s-a obținut la 7 pacienți (5,6%), iar prin bronhoscopul rigid - la 111 pacienți (90,2%). La 5 copii (4,0%) accesul pentru vizualizarea CS a fost posibil prin videobronhoscopul flexibil, dar extragerea – prin bronhoscop rigid. Originea CS: organici – 79 (64,2%), neorganici- 44 (35,7%). Localizarea CS: trahee -1,8%, bronhiile drepte -64,7%, stângi – 33,5%. Leziuni asociate de decubit s-au depistat la 11,3% copii. Mase granulare au fost documentat în 67,2% cazuri (dintre ei 34,2% cu prezența CS până la 7 zile). Hemoragii de contact au fost evidențiate în 16,7% cazuri. În 4,8% cazuri mucoasa bronhiilor nu a fost afectată. La 5 copiii (4,0%) CS a fost adânc incarcerat în peretele bronhiilor. Concluzii: Prioritatea la extragerea CS din căile respiratorii în practica pediatrică aparține bronhoscopiei cu aparate rigide.Background: Methods of extracting foreign bodies (FB) from the respiratory airway in pediatric practice require prioritization. Methods and materials: The retrospective study includes 123 children aged 11 months−16 years, hospitalized in a scheduled manner - 81 (65.8%), or in an emergency – 42 (34.1%). Pediatric rigid bronchoscope ("Karl Sorz") or flexible videobronchoscope (BF 3C160, BF 1TQ170, "Olympus") were used. The difficult cases were resolved by mixed approach. Results: FB extraction by flexible videobronchoscope was performed in 7 patients (5.6%), by rigid bronchoscope - in 111 (90.2%). In 5 children (4.0%) visualization of FB was possible via flexible videobronchoscope, but extraction - by rigid bronchoscope. The origin of FB: organic - 79 (64.2%), inorganic - 44 (35.7%). The location of FB: trachea -1.8%, right bronchi - 64.7%, left - 33.5%. Lesions related to decubitus compounded 11.3%. Granular masses were documented in 67.2% (34.2% in the presence of the FB up to 7 days). Contact hemorrhages occurred in 16.7%. In 4.8% cases the bronchial mucosa was intact. 5 children (4.0%) had FB deeply incarcerated in the bronchial wall. Conclusion: Bronchoscopy with rigid apparatus is priority for extraction of FB from respiratory tract in pediatric practice